Vocea Basarabiei: La sfârșitul anului 2023, Uniunea Europeană a dat undă verde Republicii Moldova să înceapă negocierile de aderare la UE. Șeful diplomației, Nicu Popescu, a spus că primele capitole pe marginea cărora se vor începe negocierile vor fi cele care țin de sectorul judiciar. Ne amintim că și în recomandările de după ce Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată, jumătate din cele 9 condiționalități țineau de reforma în justiție. Despre vetting și pre-vetting se vorbește de ceva timp, mai exact de când legislativul a decis să facă curățenie în sistemul judiciar. De cele mai multe ori, aceste etape ale procesului de evaluare extraordinară externă a judecătorilor și procurorilor, chiar dacă ele sunt distincte, ziceam că de multe ori ele mai sunt confundate, dar trebuie de făcut o distincție clară și iată de ce l-am invitat la Vocea Basarabiei pe dl Andrei Bivol, care face parte din Comisia de evaluare. Să precizăm, din Comisia de vetting fac parte 6 experți și dl Andrei Bivol este unul dintre aceștia, are o experiență de mai mult de 10 ani în avocatură, din 2010 este avocat în cadrul unui birou de avocatură. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Andrei Bivol: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație.
Vocea Basarabiei: Să ne spuneți mai întâi dacă chiar s-a început această curățenie despre care se insistă că trebuia să se facă în acest sector. Și chiar atât de necurată era casa acestei bresle?
Andrei Bivol: Cred că sondajele sau cifrele pe care le spune opinia publică vorbesc de la sine, încrederea societății în justiție a scăzut considerabil. În ultimele decenii, am putea spune că nu s-au înregistrat creșteri, din contra, o descreștere semnificativă, cred că era sub 20 la sută la ultimul sondaj.
Din păcate, instanțele de judecată din R. Moldova nu s-au ridicat la nivelul pe care l-a așteptat societatea…
Vocea Basarabiei: De ce s-a pierdut această încredere?
Andrei Bivol: Pentru că în acele situații sau litigii, dosare penale care cu adevărat erau importante pentru societate justiție nu s-a făcut sau nu s-a văzut că se face, iar societatea își face impresia despre justiție anume din acele cauze care stau la suprafață, care sunt pe agenda publică, care sunt în mass-media și cumva este justificată scuza asta că este doar 1% din cauze, în rest, majoritatea cauzelor sunt examinate conform legii și nu există probleme de integritate, de imparțialitate sau de corupție. Din păcate, pentru opinia publică asta nu contează, pentru opinia publică contează cauzele cu miză care sunt pe agenda publică și care sunt importante. În acele cauze, din păcate, instanțele de judecată nu s-au ridicat la nivelul pe care l-a așteptat societatea.
Vocea Basarabiei: Și mai cu seamă că în societate deseori se vorbea că pentru un proces cineva poate să câștige cutare sumă, pentru un alt proces – o altă sumă și mai mare. Și cetățenii au mai văzut și averile, bogățiile, cel puțin cele care sunt de observat, pentru că unii și-au pus întrebarea: cu un salariu de procuror, de judecător, chiar dacă ai un stagiu de muncă mare și foarte mare, poți să-ți construiești un palat, poți să-ți cumperi mașini luxoase, care costă mult și foarte mult? Asta probabil tot a influențat această percepție a cetățenilor.
Andrei Bivol: Da, în mod evident persoanele care sunt într-un fel în serviciul public, pentru că justiția este în serviciul public, chiar dacă justiția este independentă și judecătorii nu sunt personal public per se, dar justiția este în serviciul public și evident că averile unor judecători care au fost prezentate în multe investigații jurnalistice, mai recent și în investigații ale ANI-ului, în investigații penale de îmbogățire ilicită, desigur că ridică semne de întrebare și asta cumva ne apropie de activitatea Comisiei de vetting, care, să zicem așa, în elementul nostru de evaluare a integrității financiare a judecătorilor este anume averea ilicită, averea inexplicabilă, pentru că, dacă e să discutăm un pic despre proces, există această confuzie între pre-vetting și vetting.
Vocea Basarabiei: Ajungem și aici, dar mai întâi vreau să ne spuneți foarte clar – de ce unii au decis să plece singuri, dacă nu s-ar fi simțit că nu vor trece această evaluare?
Andrei Bivol: Eu cred că fiecare dintre cei care și-au dat demisia a avut motivele lui, dar putem să prezumăm cu o probabilitate foarte mare, că demisia benevolă, onorabilă, într-un fel, este mult mai avantajoasă, mai ales că persoanele respective primesc indemnizația de eliberare din funcție, își mențin drepturile de pensie specială, și asta era o motivație ca să nu riște aceste privilegii, aceste beneficii.
Vocea Basarabiei: Și pentru ca aceste beneficii să nu le piardă?
Andrei Bivol: Da, pentru că persoanele care eșuează procedura de vetting pierd beneficiile respective.
Acum la toți cei care vor să devină avocați le sunt aplicate aceleași reguli.
Vocea Basarabiei: Dvs. veniți din mediul avocaților și ce se credea și se auzea că foarte mulți din cei care au profesat în procuratură sau în justiție au migrat, și cu succes, către avocatură?
Andrei Bivol: Din fericire, conducerea Uniunii Avocaților a reușit că convingă parlamentul la un moment dat și în 2022 au fost făcute modificări ca să fie închisă această migrare automată a procurorilor și judecătorilor cu 10 ani de experiență în avocatură fără examene. Acum aceste persoane sunt scutite de stagiul profesional, pentru că se prezumă că au experiență suficientă, dar în mod obligatoriu trebuie să susțină examenele de admitere în profesie și, după cum am văzut, nu toți trec din prima examenele de admitere în avocatură, chiar dacă unii au avut și 10, și 20 de ani de experiență în calitate de procurori sau de judecători. Deci, migrarea aceasta automată a fost exclusă și acum la toți cei care vor să devină avocați le sunt aplicate aceleași reguli.
Vocea Basarabiei: Cât de cât s-a făcut și o echitate, fiindcă îi auzeam pe alți avocați, care nu au activat nici în cadrul procuraturii, nici în cadrul judecătoriilor și ziceau că „ei vin automat, repede au clienții lor…”
Andrei Bivol: Evident, clienții și relațiile… În România, de exemplu, exista o prevedere în statutul profesiei de avocat că foștii judecători nu au dreptul să practice timp de 5 ani în instanțele în care au lucrat.
Vocea Basarabiei: Și parcă e un argument destul de convingător…
Andrei Bivol: Da, pentru că există conflictul de interese și eventualele relații care ar putea să-i ajute acelui avocat. Și mai există o inechitate, dacă vreți, pe lângă faptul că cineva trebuie să facă stagiul, să susțină examenul la stagiul de admitere în profesie, iar cineva vine direct, mai există o inechitate – eu, dacă am mai mult de 10 ani în funcția de avocat, nu pot să devin automat judecător, tot trebuie să trec un proces, trebuie să dau niște examene, să trec concursul la CSM. Deci, dacă ar exista o migrație liberă între toate profesiile, atunci noi am putea spune: OK, dacă sunt aceleași reguli de joc pentru toți, dar atâta timp cât era inechitate, probabil, dacă interzicem, atunci interzicem pentru toți și toți trebuie să joace după aceleași reguli și să susțină aceleași examene.
Pre-vettingul evaluează persoanele care candidează la funcții de conducere în profesie, în organele de autoconducere ale profesiei judiciare.
Vocea Basarabiei: Dle Bivol, ziceam că a trecut ceva vreme de când a început pre-vettingul, vettingul e mai încoace, după pre-vetting, după etapa aceasta de evaluare extraordinară externă, să ne spuneți dvs., prin ce se deosebesc aceste procese, ca să ne fie clar.
Andrei Bivol: Cu toate că procesele au deja o anumită durată, există această confuzie, și nu doar în societate în general, dar chiar și între profesioniști, mulți colegi avocați ne întreabă despre niște hotărâri pe care le-a emis Comisia de pre-vetting și ne întreabă de ce am dat asemenea hotărâri. Și eu le spun că nu noi le-am dat, ci le-au dat colegii de la Comisia de pre-vetting. Diferența fundamentală între aceste două procese este următoarea: procedura de pre-vetting evaluează candidați la funcții de conducere în organele de autoguvernare ale justiției și ale procuraturii. Deci, candidații la funcția de membri ai CSM și membri ai colegiilor, de exemplu, Colegiul de etică și disciplină al CSM, Colegiul de evaluare și selecție a judecătorilor din CSM și, respectiv, Consiliul Superior al Procuraturii și boardurile Consiliului Superior al Procuraturii. Acesta este pre-vettingul și rezultatul pre-vettingului este dacă un candidat poate sau nu poate să candideze la o funcție în aceste organe de conducere ale profesiei judiciare, ale justiției sau ale procuraturii. Vettingul, pe de altă parte, evaluează candidații la funcția de judecători, în cazul comisiei noastre este vorba de candidații la funcțiile de judecători ai Curții Supreme de Justiție, dar și judecătorii în funcție ai Curții Supreme de Justiție, judecătorii în funcție și candidații la funcția de judecători ai curților de apel și președinții, vicepreședinții instanțelor de fond, de raion, de sector sau acestea din Chișinău și persoanele care în ultimii 5 ani au deținut funcția de președinte și vicepreședinte al judecătoriilor. Aceasta este diferența, deci, noi evaluăm persoanele care candidează sau sunt în funcția de judecător și a treia comisie este cea care face vettingul procurorilor și a persoanelor care candidează la funcții de conducere în Consiliului Superior al Procurorilor și candidații la funcția de procurori. Deci, noi evaluăm persoanele aflate deja în funcție sau care doresc să fie judecători, iar pre-vettingul evaluează persoanele care candidează la funcții de conducere în profesie, în organele de autoconducere ale profesiei judiciare.
Vocea Basarabiei: Dar acum vă întreb pe dvs. – „sita” a fost mai deasă la prima etapă sau la a doua?
Andrei Bivol: „Sita” o reprezintă criteriile de promovare sau nepromovare a evaluării prevăzute în legile date. Deci, „sita” cea mai deasă este la pre-vetting, Legea nr. 26 cu privire la admiterea persoanelor care vor să candideze la aceste funcții, pentru că se operează în baza regulii că acei care sunt în funcție de conducere trebuie să corespundă celor mai înalte criterii de integritate etică și financiară. Și vă dau un exemplu: în legea noastră cu privire la evaluarea integrității judecătorilor Curții Supreme de Justiție și curților de apel, noi avem criterii, avem anumite marje. De exemplu, la integritatea financiară, dacă noi verificăm averea inexplicabilă pe o perioadă de 12 ani, care este mai mică de 20 de salarii medii pe economie, care în anul 2023, cel puțin, erau cam 230 de mii de lei, persoana corespunde criteriului de etică financiară, pentru că Comisia de la Veneția a spus că nu poți să aplici aceeași regulă pentru toți, de sus în jos trebuie să relaxezi criteriile de evaluare. Și atunci, aparent putem să spunem că o persoană a admis anumite încălcări, nu poate justifica anumite venituri pe care le-a primit cu 10 ani în urmă, dar dacă aceste venituri sunt mai mici de 20 de salarii medii pe economie sau 230 de mii de lei, atunci persoana promovează evaluarea.
Vocea Basarabiei: Dar chiar unii candidați spun că vettingul ar fi mai dur decât pre-vettingul?
Andrei Bivol: Da, eu am auzit această critică și direct, și în mod public, și indirect, în discuții private. Da, procesul nostru poate este mai meticulos, pentru că noi avem experiența pre-vettingului, am văzut ce poate să se întâmple atunci când nu se solicită toată informația sau nu se solicită unele informații și atunci noi am mers pe o strategie ca să solicităm mult mai multă informație și de la instituțiile care oferă informații, dar și de la candidați, pentru a evita orice omisiuni mai târziu.
Oferim sute de întrebări ca să oferim toate posibilitățile subiecților evaluării să se apere, să prezinte informații, să prezinte documente și ca să ne asigurăm noi că am analizat toate informația disponibilă…
Vocea Basarabiei: Că precedente sunt…
Andrei Bivol: Da! Și pentru că avem aceste marje exprimate în bani, de exemplu, la această avere inexplicabilă avem 20 de salarii medii pe economie, la încălcările de ordin fiscal avem impozite neplătite în mărime de 5 salarii medii pe economie și acestea sunt cifre foarte concrete. Și atunci, dacă cineva are anumite sume trebuie să calculeze exact dacă se încadrează sau nu se încadrează și câteodată sunt situații în care colegii noștri din secretariat au întrebat despre chestiuni de 100 de lei, de 50 de lei, care la prima vedere pot părea niște fleacuri, adică niște chestii neimportante, dar când le aduni pe toate pe o perioadă de 12 ani, trebuie să vezi exact care este valoarea, ca să poți calcula exact – există avere inexplicabilă, venituri inexplicabile, care nu sunt fiscalizate și care este mărimea lor. Și de asta unii candidați și-au exprimat nemulțumirea că de ce colegii noștri din comisie transmit 5 runde de întrebări, sute de întrebări. Păi, de-atâta ca să avem o certitudine și, în primul rând, să oferim toate posibilitățile subiecților evaluării să se apere, să prezinte informații, să prezinte documente și ca să ne asigurăm noi că am analizat toate informația disponibilă.
Vocea Basarabiei: Dle Bivol, eu bănuiesc că dvs. ați urmărit și pre-vettingul, pentru că eu în majoritatea interviurilor am stat nopțile și am fost nu doar curioasă, dar și ca jurnalistă să știu exact, dacă vine cineva din invitați, ce întrebări să le adresez și am discutat și cu cei care au trecut, și cu cei care au picat. Și cei care au picat ziceau că este, totuși, o diferență cum sunt întrebați, cum li se cer mai multe detalii unora, adică tratamentul, totuși, are o deosebire.
Andrei Bivol: Bine, eu nu pot să confirm, spre deosebire de dvs., eu nu am urmărit toate interviurile.
Vocea Basarabiei: Dar eu le-am urmărit aproape pe toate.
Andrei Bivol: În unele pe care le-am urmărit, am văzut că există un stil diferit între membrii comisiei de a adresa întrebările, adică probabil stilul acesta de a da întrebarea vine din experiența profesională a fiecărui membru al comisiei, dar n-am făcut o analiză să ajung la concluzia că în cazuri similare s-au aplicat standarde duble, căci asta ar fi pretenția pe care am auzit-o, că s-au aplicat standarde duble, și la aceeași situație cineva a trecut, dar cineva nu a trecut.
Vocea Basarabiei: Exact la asta m-am referit și eu.
Andrei Bivol: Eu nu am făcut această evaluare pentru Comisia de pre-vetting și nu am rămas cu așa sentiment, sincer, dar pot să spun că noi în comisia noastră încercăm să oferim subiecților toate posibilitățile să se apere, să prezinte informație, inclusiv în scris, inclusiv la ședințele publice pe care le facem cu candidații, cu subiecții evaluării. Și vreau să spun că încercăm să fim și facem tot posibilul, și asta se vede și în regulile noastre de procedură, ca procesul să fie cât mai echitabil, și asta se reflectă și în durata procesului, pentru că asta implică termene mai lungi de procedură, ca să-i fie oferite subiectului evaluării toate posibilitățile de a se apăra, de a prezenta informațiile și ca să evităm astfel de acuzații, că există standarde duble în raport cu diferiți subiecții ai evaluării.
