Discutăm astăzi cu Sergiu Palihovici, directorul Institutului de Administrație Publică al USM, despre reformarea Academiei de Administrare Publică, despre legătura dintre studii și actul guvernării, despre consensul greu de găsit în parlament, despre amalgamarea voluntară, despre factorul politic și ingerința politică, despre nevoia aderării Moldovei la UE, despre avantajele integrării Moldovei la UE necunoscute pentru cetățeni, dar și despre nevoie convocării Adunării Naționale din 21 mai.
Vocea Basarabiei: Dacă ar fi fost funcțională, administrația publică locală ar fi avut o entitate care s-o reprezinte, pentru că pe timpuri se numea Academia de Administrare Publică pe lângă președintele Republicii Moldova. Ziceam că această academie ar fi trebuit să împlinească trei decenii de activitate, doar că reforma universitară a făcut ca să dispară academia și să fie Institutul de Administrație Publică în cadrul Universității de Stat din Republica Moldova. Institutul este condus de dl director Sergiu Palihovici. Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să veniți la Vocea Basarabiei!
Sergiu Palihovici: Mulțumesc pentru invitație!
Vocea Basarabiei: O să vorbim despre importanța administrației publice și locale, și naționale, despre cadrele care trebuie să facă față tuturor provocărilor, pentru că acum se insistă foarte mult că e nevoie și de reforma administrației publice per ansamblu, dar și de implementarea unei reforme administrativ-teritoriale. O să existe voință politică, când trebuie făcută această reformă poate o să ne spuneți dvs. în cele ce urmează, dar pentru că, începând cu data de 1 septembrie 2022, Academia de Administrare Publică a fost reorganizată prin fuziune, prin absorbție de către Universitatea de Stat, să vorbim despre ce au însemnat 30 de ani de activitate pentru această instituție.
Sergiu Palihovici: Mulțumesc pentru întrebare. Venirea mea în acest studio cred că este prilejuită, în primul rând, de acest eveniment, pentru că în data de 19 mai am fi aniversat 30 de ani de la fondarea Academiei de Administrare Publică. Amintesc că în îndepărtatul an 1993, prin decretul președintelui Republicii Moldova la acea perioadă, a fost fondată această instituție și încerc să citez exact din decret: „…ca un centru național de pregătire și perfecționare a cadrelor din serviciul public”. Bineînțeles că din momentul fondării instituției și până în ziua în care, așa după cum ați menționat, această instituție a fost absorbită printr-un proces de fuziune cu Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Administrare Publică a trecut prin mai multe procese și reforme, la început fiind sub patronajul, hai să-i spunem așa, președintelui Republicii Moldova, era și firesc, pentru că la etapa respectivă în Republica Moldova era un regim prezidențial. Atunci când vorbim despre natura, esența și concentrarea puterii executive era în mare parte concentrată inclusiv la președinție. Mai apoi, în condiția în care Republica Moldova a devenit un stat parlamentar, deci prin definiție capul puterii executive a devenit guvernul și era logic și firesc ca această instituție să revină cumva sub conducerea guvernului. În toată această perioadă, dincolo de aceste modificări majore, să le spunem așa, au existat și anumite reforme și schimbări instituționale pe internul academiei care, până la urmă, aveau menirea, în primul rând, să se adapteze noilor realități sociale și, în al doilea rând, să îmbunătățească propriu-zis procesele pe care academia le avea drept competențe în activitatea sa și, în primul rând, aceste procese țineau, așa cum am spus, scopul nu s-a schimbat, scopul a rămas exact același – pregătirea și perfecționarea angajaților din cadrul serviciului public.
Vocea Basarabiei: Dar cam câte persoane ar fi trecut prin această instituție?
Sergiu Palihovici: Noi la diferite perioade am avut forme de organizare diferite. Vă dau un exemplu recent. Din 2016 până în 2018, Academia de Administrare Publică la acea perioadă n-a avut admiteri, evident că n-au fost cooptați studenți la programele de master. Dacă vorbim de numărul total al studenților care au făcut programe de master la academie, adică vorbim aici de pregătirea și instruirea, formarea inițială, hai să-i spunem așa, pentru că programele de master fac și ele parte din cadrul procesului de formare inițială, chiar dacă la aceste programe de master erau funcționari publici care în marea lor majoritate munceau în cadrul serviciului public. Dar, oricum, această formă de instruire face parte din formarea inițială. Deci, dacă ar fi să luăm în calcul aceste rupturi, aceste pauze, undeva în jur de 7.000 de studenți până la ziua actuală, dar menționez, noi vorbim doar despre 5 programe de master, pentru că dacă ne referim la reforma despre care ați pomenit, noi am transmis Universității de Stat programele de master pe care le-am acreditat anul trecut și, respectiv, la aceste programe de master erau, numai la aceste 5 programe învățau 900 de studenți. Marea lor majoritate sunt angajați în cadrul serviciului public. Aceasta este, de fapt, deosebirea programelor de master care erau furnizate la academie de celelalte programe de master din alte instituții, deoarece cu derogarea de la Codul educației la aceste programe puteau fi înscriși angajați din cadrul serviciului public cu forma de instruire fără frecvență, ceea ce nu este valabil pentru celelalte instituții.
Vocea Basarabiei: Vedeți un impact sesizabil al acestor studii asupra calității actului guvernării?
Sergiu Palihovici: Eu cred că da și aceasta nu este concluzia mea. Noi în fiecare zi ne întâlnim cu cei care sunt angajați în cadrul serviciului public, deci avem posibilitate, inclusiv prin metodele de evaluare a proceselor, atunci când vorbim de prestația noastră, dar și din discuțiile pe care le avem cu dânșii, pentru că vă dați seama că teme de discuții în ziua de azi sunt foarte multe, să înțelegem de la ei, nu percepția noastră, de la ei să înțelegem că impactul Academiei de Administrare Publică a fost destul de mare. Este altceva că noi vorbim despre bolile sistemului nostru când omul instruit nu neapărat încălzește scaunul într-o funcție publică acolo unde pentru asta nu este remunerat pe măsură și atunci ajungem că cel pe care l-am pregătit să-i cedeze locul altuia care trebuie iarăși din nou pregătit, astfel procesul de fiecare dată o ia de la început.
Impactul Academiei de Administrare Publică asupra serviciului public a fost destul de mare.
Vocea Basarabiei: Dvs. ziceți că s-au acumulat mai multe boli. Cel puțin, cineva a pus un diagnostic clar unde s-a ajuns și ce trebuie să urmeze?
Sergiu Palihovici: Iată, eu vin astăzi de la un eveniment recent desfășurat la universitatea noastră, o conferință științifico-aplicativă cu tema de discuție „Școala politică și administrativă și serviciul public din Republica Moldova”. Și acolo eu am menționat că diagnoza, de fapt, a sistemului nostru, atunci când vorbim în general de serviciul public, a fost pusă în două documente de politici generic, dacă ar fi așa să spunem atunci când ne referim la întreaga administrație publică și mă refer la Strategia de reformă a administrației publice 2016-2020 și recenta Strategie aprobată 2023-2027. Dacă o să deschideți aceste două documente de politici, o să vedeți care este diagnoza. Diagnoza este următoarea și acolo este trecută expres: serviciul public din Republica Moldova astăzi nu este atractiv. Și dacă nu este atractiv, atunci cu toate consecințele de rigoare.
Vocea Basarabiei: Și nu este atractiv doar din simplul motiv că nu sunt salarii motivante, că situația din mediul rural, acolo unde tot e nevoie de specialiști buni, nu le permite tinerilor să se oprească în sate?
Sergiu Palihovici: În primul rând, să spunem lucrurile pe șleau, noi vorbim despre remunerarea muncii. De obicei, instituțiile statului, și o să vă dau un exemplu – Cancelaria de Stat. În perioada când am avut și eu atribuție la Cancelaria de Stat era o instituție foarte râvnită, în mod special de către tineri, tineri cu școli nu neapărat făcute în Republica Moldova, dar și în afară, tineri foarte pregătiți. Și era o școală râvnită în sensul în care munceau un an, doi, trei pentru a trece prin această școală a administrației aplicative, după care, respectiv să migreze bine-mersi acolo unde sunt plătiți. Adică, cu foarte puține excepții, toți cei care au trecut prin această instituție au rămas și lucrează până în ziua de azi.
Vocea Basarabiei: Bine, dar stau și mă gândesc, dacă nu sunt atât de atractive aceste joburi, atunci pentru ce îi pregătiți?
Sergiu Palihovici: Păi, noi nu putem să ne oprim dintr-un proces.
Vocea Basarabiei: Îi faceți șomeri, într-un fel?
Sergiu Palihovici: Nu-i facem șomeri, îi pregătim ca cel puțin pentru perioada când ei decid să examineze serviciul public drept începutul lor de carieră să fie pregătiți pentru asta, pentru că, până la urmă, prestația lor se răsfrânge în calitatea serviciilor pe care le primim noi ca cetățeni și noi nu putem să ne oprim din cadrul acestui proces.
Vocea Basarabiei: Iată, dvs. vorbiți despre două strategii, una care a fost până în 2023 și alta care va fi până în 2027. Este o diferență între ele?
Sergiu Palihovici: Tehnic vorbind, marea diferență este că pilonul ce ține de managementul finanțelor publice este cumva scos în afara strategiei actuale, cu toate că el este parte componentă, dar el este scos în afară în sensul în care s-a dezvoltat un alt document de politici separat – „Managementul finanțelor publice”. Logica pot să vă spun care e.
Pilonul ce ține de managementul finanțelor publice este cumva scos în afara strategiei actuale, cu toate că el este parte componentă
Vocea Basarabiei: Care e?
Sergiu Palihovici: Cu toate că nu am auzit-o nicăieri, dar, cel puțin, asta e ceea ce percep eu. Deci, eu fac trimitere la cele 9 condiționalități.
Vocea Basarabiei: Dintre care una expres se referă la reforma administrației publice și gestionarea banului public?
Sergiu Palihovici: Sunt două condiții distincte și în aceste condiții evident că a fost și logic poate să mergem pe o astfel de abordare.
Situația în administrația publică este la fel de complicată cum este situația și în celelalte domenii
Vocea Basarabiei: Cum ați descrie situația pe moment în administrația publică?
Sergiu Palihovici: Situația în administrația publică este la fel de complicată cum este situația și în celelalte domenii, nu este nici mai bună și nici mai rea, doar că noi trebuie să înțelegem că atunci când încercăm să pornim niște motoare trebuie să știm exact de unde pornim și unde vrem să ajungem, pentru că dacă vorbim de rezultate și cumva în ultima perioadă toată lumea vorbește de rezultate, noi suntem cumva axați pe rezultat, doar că rezultatul este în capătul unui proces și la începutul acestui proces este viziunea. Și facă tu ai viziune și mai departe respectiv complementezi acest proces cu toate etapele corespunzătoare și în celălalt capăt al procesului este rezultatul, atunci poți admite că tu vei atinge acest rezultat. Dacă nu, atunci în mod normal trebuie să-ți pui întrebarea în raport cu este sau nu este viziune.
