Președinta Maia Sandu a anunțat recent despre organizarea Adunării Naționale „Moldova Europeană”, la 21 mai, în Piața Marii Adunări Naționale, în care cei prezenți „să spună lumii că moldovenii sunt europeni și că aceasta este calea aleasă de țara lor”. Despre nevoia identificării unei idei naționale vorbim la acest sfârșit de săptămână.
Șefa statului Maia Sandu a participat în această săptămână la o emisiune televizată în cadrul căreia a vorbit despre Adunarea Națională „Moldova Europeană” din 21 mai, oferind mai multe detalii despre cum se va desfășura evenimentul. Maia Sandu a spus că deja a avut întrevederi cu diverși reprezentanți ai societății, pe care ar dori să îi vadă pe scenă în timpul Adunării Naționale: „La moment credem că e bine să invităm să vorbească în fața cetățenilor oameni recunoscuți și apreciați, care reprezintă un domeniu sau altul în societate”. Totodată, președinta a spus că urmează semnarea a două declarații: una care condamnă războiul din Ucraina și una care ar confirma susținerea parcursului european de către cei prezenți la eveniment. Vocea Basarabiei a fost în vizită la Nisporeni și a întrebat localnicii cum văd ei viitorul țării lor.
– Republica Moldova se îndreaptă și sperăm să se îndrepte spre Uniunea Europeană, că altă cale nu vedem mai bună.
Vocea Basarabiei: De ce anume Uniunea Europeană?
– Pentru că de la Uniunea Europeană avem multe proiecte, multe drumuri ni se repară, chiar și se asfaltează și eu cred că numai îndreptarea asta este cea mai bine aleasă.
Vocea Basarabiei: Dar cetățenii sunt uniți, ca să spună toți într-o voce că direcția corectă este integrarea europeană?
– Direcția corectă, să vă spun așa, 80% sunt de acord să fim cu Uniunea Europeană, pentru că aici se rezolvă toate întrebările. Iaca am lucrat peste hotare 11 ani de zile.
Vocea Basarabiei: Unde?
– În Portugalia, Spania, am mers toată Europa, am lucrat pe TIR și vreau să spun că n-am văzut așa curățenie, n-am văzut așa infrastructură cum este acolo. Acolo te-ai dus la un spital, nu se înghesuie ca la noi pe coridoare și oamenii mor pe coridoare, ai luat talonașul, scrie numărul, ai plecat, ai stat 3, 4, 5 minute, te-a consultat, te-a ascultat, și vorbim nu numai despre spital, vorbim de toate.
Vocea Basarabiei: Dar cum funcționează legea acolo?
– Legile-s foarte bune, mai ales pentru cetățeni. Dacă cetățeanul a luat 20 de hectare de pământ, guvernul îi dă ajutor, 5 ani de zile îl ajută cu toate celea și încetișor omul se dezvoltă. Și asta-i normal, și așa ar trebui să fie și la noi în Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar acolo se respectă legea de către cetățean?
– Foarte mult se respectă.
Vocea Basarabiei: Din ce considerente, că sunt mari amenzile, că e mai disciplinat omul?
– Da, îi corect. Și omul îi mai disciplinat, dar omul respectă.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită la Nisporeni și discutăm cu cetățenii despre cum se vede viitorul statului.
– Dar cum se vede viitorul statului? Sperăm să se vadă bine și frumos împreună cu toți, sperăm să fie bine și să ajungem poate în Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: De ce Uniunea Europeană?
– Pentru că sunt drumuri mai deschise, sunt căi mai frumoase, mentalitatea e alta, mă gândesc eu, asta-i părerea mea, dar, na, mă rog, altă lume încă-i înapoiată, încă nu-și dau seama de multe lucruri.
Vocea Basarabiei: Și atunci, unii se uită la Est, alții se uită la Vest și dacă nu-i unire?
– Și dacă nu-i unire, o să rămânem unde suntem, în glod, cum am fost și până acum.
Vocea Basarabiei: Dar toată lumea își dorește prosperitate…
– Toți ne dorim prosperitate. Avem atâta tineret care fac multe universități și ce fac, unde se duc? Că nu au la ce rămâne, dacă nu le dai o perspectivă să aibă aici pe loc, să nu se ducă, să nu plece. Chiar și eu aceeași am ales, să plec. Am plecat pe un an de zile și am stat acolo 20 de ani.
Vocea Basarabiei: Unde?
– În Italia. Începutul nu a fost ușor, a fost foarte greu, dar după aia te deprinzi, cum se spune parcă binele de acolo, dar vrei totuna să vii acasă, totuna te trage acasă.
Vocea Basarabiei: Și nu ați prins rădăcini acolo, chiar dacă două decenii ați activat în Italia?
– Nu. Avem și copii care pe viitor tot se gândesc să se întoarcă.
Vocea Basarabiei: E mai grea plecarea sau e mai grea reîntoarcerea?
– E mai grea plecarea, reîntoarcerea, dacă vrei, o faci foarte repede, pentru că acum timpurile sunt mai ușoare decât erau atunci când am plecat noi. În 2002-2003 era timpul mai greu, dar acum eu socot că-i mai bine.
Vocea Basarabiei: Ce v-a plăcut acolo?
– Mi-a plăcut mult lumea cum te primește. Chiar dacă lucrezi la ei în casă, ești bine primit, demonstrezi și tu că ai omenie, ești cinstit. În primul rând, să fii cinstit și să nu furi, asta-i. Ai nevoie de ceva, cere mai bine decât să furi și ești foarte mult apreciat pentru lucrul acesta. Și-s corecți, chiar dacă ești un străin, ei se comportă cu tine corect. Acesta-i adevărul.
Vocea Basarabiei: Unii încă își mai pun întrebarea – de ce acolo se poate, iar aici acasă nu se poate?
– Noi sperăm ca pe viitor și aceștia de acasă să ia exemplu de la cei care-s mai departe. Asta sperăm.
Vocea Basarabiei: Pe 21 mai, președinta Maia Sandu cheamă cetățenii să vină în Piața Marii Adunări Naționale la Adunarea Națională „Moldova Europeană”. Dvs. o să mergeți?
– Eu o să particip, chiar o să fiu prima. Și în Italia de două ori au fost alegeri și de ambele ori am fost.
Vocea Basarabiei: Dar aici de ce veți merge?
– De atâta că vrem un viitor mai bun, un viitor mai prosper pentru copii și pentru noi, că multă lume încă-i cu gândul la Uniunea Sovietică, dar azi nu mai este întoarcere la Uniunea Sovietică, noi trebuie să privim în viitor, să privim înainte, nu înapoi. Înapoi nu avem ce face, eu nu vreau înapoi, eu vreau înainte. Eu cred că dacă ne întoarcem înapoi încă și mai rău o să fie, mai rău decât a fost, dar nu putem la fiecare să le vârâm în cap că uite… E greu, le vorbești, le vorbești, dar degeaba le vorbești, acesta-i adevărul.
Vocea Basarabiei: Și câți ani credeți că i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă în Uniunea Europeană?
– Ei, cum să vă spun? Eu cred că drumu-i lung, dar trebuie să luptăm, trebuie să sperăm și să avem încredere că, dacă o să avem încredere, o să ajungem, dar trebuie toți să luptăm, nu numai unul.
Vocea Basarabiei: Aveți încredere în vreun politician?
– Cum să vă spun? Am încredere în guvern, în Maia Sandu am încredere că o să meargă bine, dar să sperăm că o să fie bine, speranța moare ultima, așa și noi suntem cu speranța că o să fie bine.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită la Nisporeni și întrebăm localnicii despre viitorul Republicii Moldova. Încotro, Moldova?
– Spre Europa.
Vocea Basarabiei: Cine s-o ducă, când să ajungă?
– Trebuie s-o ducem noi, iar copiii noștri deja s-o dezvolte.
Vocea Basarabiei: Dar de ce anume spre Vest, pentru că mulți cetățeni mai cred că viitorul e alături de Rusia?
– Măi oameni buni, avem 30 de ani de independență și în 30 de ani de independență avem și de Est, și de Vest și dacă să luăm cei de la Est numai vorbesc, dar niciun fel de susținere și duc o politică agresivă, dar la Vest este o bunăvoință și cultură.
Vocea Basarabiei: Pe 21 mai, președinta Maia Sandu a invitat cetățenii să vină în centrul Chișinăului să participe la Adunarea Națională „Moldova Europeană”. Cine credeți că va veni?
– Toți oamenii de bună-credință. Și noi vom merge.
Eu cred că la această adunare trebuie să se o decizie că mergem în Europa, și nu în altă parte, și nu mai trebuie niciun referendum, nimic, să strigăm cu toții: „Unire, Europa! Unire, România!”.
Vocea Basarabiei: Au dat curs invitației mai mulți lideri de partid și au spus că formațiunile lor vor fi prezente. Intențiile tuturor coincid?
– Nu! Este foarte mult fals, noi știm că orice lider de partid își caută buzunarul lui, dar nu interesul poporului.
Vocea Basarabiei: Această idee de integrare europeană poate să ajungă să fie și una națională?
– Da!
Vocea Basarabiei: Cine trebuie să ia cuvântul la această adunare?
– Maia Sandu a inițiat, Maia Sandu trebuie să ia cuvântul, trebuie să ia cuvântul președintele parlamentului, prim-ministrul și conducătorii partidelor care cu adevărat sunt de partea europeană, dar nu de-alde Ion Ceban, Ion Chicu și alții.
Vocea Basarabiei: Cine are mai mult nevoie – Republica Moldova de Uniunea Europeană sau Uniunea Europeană de Republica Moldova?
– Noi avem de Europa mai mult nevoie.
Vocea Basarabiei: Și în ce constă această necesitate?
– Necesitatea aceasta este pentru a ne dezvolta, a fi pe o cale mai liberă, mai stabilă.
Vocea Basarabiei: Dar o să vină cineva să aducă prosperitatea în Republica Moldova?
– Nu, nu, numai mentalitatea noastră schimbată.
Vocea Basarabiei: Cum se schimbă mentalitatea?
– Mentalitatea se schimbă de la părinte la fecior, de la fecior la nepot.
Vocea Basarabiei: Moldova are nevoie de investiții, Moldova are nevoie de o infrastructură bună, Moldova are nevoie de servicii de calitate bună în educație, în medicină...
– …în toate.
Vocea Basarabiei: Câți ani i-ar trebui țării să ajungă în UE sau la standardele celea?
– Nouă mulți ani nu ne trebuie, nu suntem noi gătiți de un termen scurt, dar cu cât o s-o lungim, cu atât mai greu o să devenim membri și cu atât mai mult se va pierde încrederea. Cu cât mai repede o să fim primiți în Uniunea Europeană, cu atât mai repede noi o să ne dezvoltăm și poporul o să-și schimbe mentalitatea.
Vocea Basarabiei: Unii se tem că Rusia ar putea să pună piedică acestui parcurs european, alții spun că mai sunt forțe politice în Republica Moldova care nu și-ar dori ca Moldova să ajungă în UE. Credeți că poate fi deturnat acest parcurs european?
– Nu, acest parcurs european nu poate fi deturnat, pentru că până la urmă puterea asta judecătorească care ei într-un fel au boicotat și boicotează guvernarea actuală, asta este o prostie.
Eu cred că ei încetul cu încetul încep să înțeleagă că nu trebuie să trăiești din mită, dar trebuie să trăiești din munca ta depusă, așa au trăit buneii și străbuneii noștri, din sudoare.
Vocea Basarabiei: Și acum e nevoie de reforme. Cetățeanul de la firul ierbii, omul simplu înțelege de ce e nevoie să fie făcute?
– Pentru a înțelege omul de la firul ierbii că trebuie să ne schimbăm, asta eu am spus-o și o mai spun, noi trebuie să avem dialog pe teren, dar nu dialog la televizor. Orișice temă, orișice pas care e făcut trebuie să fie făcut pe teren între populație.
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– Eu îmi doresc pace, sănătate și să mergem înainte spre Europa.
Vocea Basarabiei: Dar relația cu Rusia cum ar trebui să o aibă Republica Moldova?
– Relația cu Rusia trebuie așa, să încheiem contracte economice și noi trebuie să depunem cerere să ne ducem în NATO, pentru că NATO este un scut pentru toate țările. Dacă noi când eram în Uniunea Sovietică socoteam că NATO este un dușman al nostru, al nostru, mă rog, că eram în Uniunea Sovietică, apoi acum…
Vocea Basarabiei: Așa s-a spus despre NATO că e o sperietoare.
– Și s-au primit două tabere. Și eu cred că noi trebuie să trecem în tabăra NATO.
Vocea Basarabiei: Dar câți cetățeni cred ca și dvs.? 30 la sută din populație.
– Dacă-s 30 la sută din populație, înseamnă că încă 20 la sută îs de acord cu aceștia 30.
Vocea Basarabiei: Așa credeți dvs.?
– Da! Da, pentru că aceștia 30 au prieteni, au cumetri și alții pe care pot să-i convingă oricând.
Vocea Basarabiei: Dar de ce nu este unire în societate?
– Nu este unire în societate, pentru că noi suntem un neam fudul, un popor fudul.
Vocea Basarabiei: Și atunci, soarta…
– Și atunci, soarta se împarte. Dacă eu zic: „Dar eu mai mult ca tine și eu nu am nevoie de tine” și la urmă, când dai la colțul străzii, nu știi care-i drept și care nu-i drept. Ca și în cântecul cela că „eu mă mărit cu Ghiță, că eu am boi și cai”, dar cea săracă zice că „eu am ochi frumoși”.
Vocea Basarabiei: Și Republica Moldova cu ce-o asemănați?
– Cu ochii noștri frumoși.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, în Nisporeni, și încercăm să aflăm pe ce drum se îndreaptă astăzi Republica Moldova. Încotro?
– Eu cred că Republica Moldova a inițiat procesul de a merge pe calea cea dreaptă, pentru că sunt lucruri care s-au schimbat, aș spune, foarte repede, într-un timp scurt spre bine, spre Europa.
Eu vreau să vă mulțumesc că ați venit și că cineva îmi pune această întrebare.
Vocea Basarabiei: Dar Republica Moldova a balansat în acești 31 de ani de independență între Est și Vest, au fost politicieni care au spus că mielul blând poate să aibă două mame și va fi mulțumit.
– Da, e adevărat. Eu am mai fost în Republica Moldova, eu de anul trecut sunt prezent aici.
Vocea Basarabiei: V-ați stabilit cu traiul?
– Cu traiul, da.
Vocea Basarabiei: Și de ce ați ales să vă stabiliți aici cu traiul?
– În primul rând, pentru că pe când eram copil, la 9 ani am citit un roman de-al lui Mihail Sadoveanu, intitulat „Neamul Șoimăreștilor”, și de atunci am îndrăgit atât de mult zona în care a avut loc acțiunea romanului, dar pe care n-am găsit-o în România până la liceu, abia la liceu am înțeles de la oameni mai în vârstă că Pădurea Șoimarului și cu toată acțiunea se petrece în Basarabia. Nu se spunea pe atunci în România despre Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, ci Basarabia și de atunci mi-a rămas în minte să cunosc Basarabia. Am devenit grănicer, ofițer-grănicer, cum s-ar spune, și ultimii ani i-am petrecut pe frontiera de est a României și îmi plăcea când auzeam seara, de pe malul celălalt al Prutului, vorbindu-se moldovenește, românește, pentru că cum se vorbește aici, așa se vorbește și în Moldova de peste Prut, la fel.
Vocea Basarabiei: Vorbeam despre Est și Vest și acest zbucium al cetățenilor din Republica Moldova.
– Într-adevăr, cu câțiva ani în urmă eram neplăcut surprins, pentru că, mergând mai cu seamă la Chișinău ori chiar și la Ungheni, auzeam vorbindu-se mai mult în limba rusă și de multe ori îi spuneam soției: „În ce țară suntem, o țară de origine latină în care vorbești limba română și auzi vorbindu-se numai în limba rusă”. Eu am studiat la liceu, la Școala militară limba rusă, că am fost obligat să o studiez, însă acum sunt atât de mulțumit că și la Chișinău, dar mai ales că merg de multe ori la Iași cu microbuzul, sunt tinerii care studiază la Iași, Bacău, Roman, Suceava și vorbesc atât de bine limba română, atât de corect, vreau să spun, poate mai corect ca mine, eu am început un pic să mă adaptez.
Vocea Basarabiei: Dar ați luat și cetățenia Republicii Moldova?
– Nu, eu sunt cetățean român, dar eu vă spun, generațiile acestea noi sunt viitorul Republicii Moldova și unirea aceasta despre care tot vorbim, să știți, mai bine de 21 de ani am locuit în Italia, acolo aveam cumetri, aveam prieteni și adevărata unire e creată acolo în străinătate, în disidență, e unit, acolo nu există nicio diferență între români și moldoveni.
Vocea Basarabiei: Dar cunoașteți, în Republica Moldova există această majoritate care își dorește integrarea europeană, dar există și curentul unionist care crede că doar reunindu-se Republica Moldova cu România ar putea să ajungă mai repede în UE?
– E foarte adevărat, și eu cred așa. Bineînțeles, anumite trepte s-ar putea trece mai ușor, dacă s-ar face această unire.
Vocea Basarabiei: Cum se scoate hotarul de pe Prut?
– În inimile noastre sunt scoase hotarele la milioane de români de o parte și de alta, în conștiințele noastre și cred că rămâne ca din punct de vedere politic și al conjuncturii internaționale să fie favorabile pentru asta. Simt că există această mișcare, să zicem, de energii planetare care ne va ajuta să fim din nou uniți cu adevărat. Noi suntem uniți în suflet, în credință, în limbă, dar până când nu se va elimina această frontieră falsă…
Vocea Basarabiei: Cu ce asemănați Republica Moldova?
– Cu patria mea. Eu sunt născut la Galați, pe malul Dunării, dar și al Prutului, pentru că Prutul se varsă în Dunăre, lângă Galați. Vreau să vă spun că primul cuvânt pe care eu îl țin minte de când eram copil mic, tatăl meu fiind milițian, și eram undeva pe la Rogojeni, pe malul Prutului, de Cahul. Îmi arăta undeva că acolo-i Cahulul, după apa Prutului, și-mi spunea că basarabenii, că nu se vorbea de moldoveni, basarabenii sunt un popor harnic, un popor cu oameni gospodari, dintre cei mai gospodari.
Vocea Basarabiei: Și viitorul Republicii Moldova dvs. cum îl vedeți?
– Eu așa îl văd, european, bineînțeles.
Vocea Basarabiei: Dar Republica Moldova are o problemă nesoluționată, problema transnistreană, are regiunea de sud UTA Gagauz-Yeri.
– Sigur că este o problemă care nu este ușor de rezolvat, dar eu vă spun un lucru, am convingerea în inteligența oamenilor politici care sunt și care vor apărea, pentru că este un proces continuu, sunt sigur că se va găsi o soluție pașnică pentru rezolvarea acestei probleme transnistrene. Și e bine să ne amintim și de Eminescu, și de Doina lui Eminescu: De la Nistru pân’ la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a… Vedeți, eu cred că lucrurile se vor rezolva. Am această convingere, pentru că îmi doresc tare mult să fim uniți cu adevărat, în sensul pur. Această Unire pentru care unii au murit, și-au dat viața, s-au sacrificat ar fi mare păcat în conștiința de astăzi, că nu mai suntem în secolele trecute…
Vocea Basarabiei: Dar relația cu Rusia cum ar trebui să și-o dezvolte Republica Moldova în continuare?
– Să știți că relația trebuie să fie ca și cu orice alt stat, dar de pe poziția statului demn, nu Moldavia, ci Republica Moldova. Deci să fie de pe aceeași poziție, cum poate fi și cu un stat mai mic, poate fi și cu America, și cu alte state, să fie un echilibru, să zicem.
Vocea Basarabiei: Dar se va împăca Moscova cu gândul că Republica Moldova a ales calea integrării europene și e un drum ireversibil?
– Nu, din punct de vedere politic, nu cred probabil, pentru că e greu să schimbi anumite concepții. Eu mă refer la poporul rus, poporul care muncește și suferă ca peste tot în lumea aceasta, că și-ar dori o viață mai bună, o viață civilizată, mai bine educată, cu multe posibilități de afirmare pentru generațiile tinere. Sunt convins că politicienii nu, dar poporul rus ar fi bucuros să poată circula și ei liber în Europa, în toată lumea, inclusiv nu mai zic de Moldova, de România. Noi îi așteptăm cu drag, cu plăcere, că nu noi suntem cei care am atacat vreodată un alt stat.
Vocea Basarabiei: Ce credeți că a fost în mintea lui Vladimir Putin atunci când a pornit această invazie rusă în Ucraina?
– Ca toți marii dictatori și el are un plan, a avut o idee. Poate pentru Rusia, să zicem, ar fi fost ceva înălțător, ceva măreț, dar nu pentru cei care au fost atacați.
Păcat de atâtea sute de mii de tineri, au murit cei mai tineri care puteau să ajute la construcția și a Rusiei, și a Ucrainei.
Îmi pare rău că s-a întâmplat acest lucru, dar destinul nostru ca și al popoarelor câteodată e greu de descifrat.
Vocea Basarabiei: Și Ucraina, și Republica Moldova au obținut acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, pe 21 mai președinta Maia Sandu cheamă în piață la Adunarea Națională „Moldova Europeană”.
– Eu vreau să-i transmit dnei Maia Sandu că am o stimă, un respect, o afecțiune deosebită pentru dânsa. Vă spun cu toată sinceritatea, chiar mi-aș dori în România, la București, să fie o personalitate așa cum este dânsa. Aș fi vrut să spun cuvinte mai bune despre ai noștri de la București, dar eu o apreciez pentru ceea ce a făcut. Moldova nu era cunoscută mai de nimeni, eu eram 21 de ani în Italia și habar nu aveau, nu știau cine-i Moldova, acum e cunoscută Moldova peste tot, dar datorită cui? Datorită Maiei Sandu. Dacă Maia Sandu e o persoană inteligentă, cultă, toți și-ar dori să aibă așa un președinte. Eu am auzit și la Televiziunea de la București că unii politicieni chiar spuneau că dacă s-ar putea trage la xerox Maia Sandu să avem și noi un exemplar cum e aici în Moldova ar fi foarte bine pentru România.
Vocea Basarabiei: Dar ce ar trebui să decidă această Adunare Națională din 21 mai?
– O renaștere spirituală a conștiinței, a conștiinței românilor din Basarabia, că reprezintă o forță, că ei pot schimba practic destinul. Depinde acum de la această adunare care va fi și un semnal dat Uniunii Europene, și nu numai Uniunii Europene, și celorlalți, că Moldova e hotărâtă, e decisă să meargă pe calea aceasta.
Vocea Basarabiei: Cine credeți că are mai mult nevoie – Republica Moldova de Uniunea Europeană sau Bruxelles-ul de Republica Moldova?
– Eu cred că e o problemă reciprocă.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă să fii cetățean european?
– Înseamnă a nu-ți uita originile, dar a te comporta, a avea o viață civilizată, după reguli precise, clare și în care tu să te simți sigur pe tine, stăpân, să nu ai teama că vine cineva și îți face necazuri, probleme de tot felul. Cum știți, a fi european înseamnă a fi liber. Bineînțeles că și libertatea are o anumită limită, nu?
A fi european înseamnă a fi liber. Bineînțeles că și libertatea are o anumită limită
Vocea Basarabiei: Drepturile mele se termină acolo unde încep drepturile dvs.
– Exact! Sigur că da. Și cred că e bine să fim europeni, adică să putem circula în toată lumea, să fim liberi a circula, ca și albinuțele. Dacă albinuțele ar fi oprite să zboare într-o anumită gospodărie, cine ar mai strânge miere, nu? Așa, ele sunt libere de la Dumnezeu.
Vocea Basarabiei: Sunteți apicultor?
– Da!
Vocea Basarabiei: Și ce înseamnă să ai această îndeletnicire de a fi mereu printre și lângă albine?
– Eu vreau să vă spun ceva, doamnă. Uitați-vă, unirea, vă dau un exemplu simplu, eu am stupi aduși din Italia, dar albina este de aici, autohtonă. Așa și unirea între Uniunea Europeană și Republica Moldova realizată așa, la modul simplu, banal, aș spune. Vedeți, albina e esențială, că stupi sunt și aici, dar tipul de stupi care îmi plac mie și cu care sunt obișnuit i-am adus din Italia, însă albina n-am putut s-o aduc, o plasez pe asta care este aici.
Vocea Basarabiei: Și peste 10 ani cum ați vrea să arate Republica Moldova?
– Dacă eu am să mai fiu în viață, sper să fiu, cred că va fi foarte bine. Așa cum își doresc oamenii în ziua de astăzi, că ceea ce gândim astăzi se realizează peste ceva timp, nu? E nevoie de efort, de muncă, mă rog, de sacrifici chiar. Uitați-vă dacă numai în jurul nostru, strada aceasta nici nu avea asfalt, acum au început lucrările de amenajare pentru apă, pentru scurgeri, gazul este tras. Vă spun că în România un oraș important, Calafat, nu are tras gaz metan. Deci sunt lucruri care s-au realizat, dar trebuie de avut un pic și de răbdare, știți că cu răbdarea se trece și marea. Nu poți totul într-un an, doi, trei să faci și să fii la nivelul Uniunii Europene din Vest.
Dacă omul are curajul să întrebe de ce nu avem străzi frumoase, bune, de ce nu avem o lege care să ne permită să facem anumite afaceri mai ușor, la îndemâna tuturor, asta înseamnă că e libertate
Vocea Basarabiei: Dar cetățenii astăzi s-au învățat să ceară, e dator primarul să facă, e datoare președinta să facă…
– Doamnă, lucrurile acestea e normal să fie cerute așa, pentru că acesta-i un semn că ne îndreptăm spre Uniunea Europeană. De ce? Pentru că sunt instituții ale unui stat care trebuie să dea răspuns la întrebările populației. Dacă omul are curajul să întrebe de ce nu avem străzi frumoase, bune, de ce nu avem o lege care să ne permită să facem anumite afaceri mai ușor, la îndemâna tuturor, asta înseamnă că e libertate, adică așa se merge.
Vocea Basarabiei: Dar agentul schimbării trebuie să fie chiar cetățeanul?
– Păi, cetățeanul e baza, de la el pornim, de la albinuță. Să știți că dacă albinuța nu zboară și nu i se permite să zboare, nu face nimic, cu toate că e de aur. Eu am convingerea fermă că totul merge spre bine.
Opinii adunate la Nisporeni, localitate situată la aproape 70 de kilometri distanță de capitală. Despre prezentul și viitorul Republicii Moldova am discutat și cu artistul poporului Tudor Ungureanu, care îi mulțumește lui Dumnezeu că nu l-a lăsat să se rupă de pământ, de satul natal, el fiind și un bun prieten al Vocii Basarabiei.
Tudor Ungureanu: Mă bucur că Vocea Basarabiei și-a revenit, e un avânt, o renaștere cu adevărat a Vocii Basarabiei că, sărmanul, a fost vânturat acest post de radio, care a contribuit mult la renaștere și la cultivarea dragostei de neam și de țară, și de patrie, și a idealului nostru cel sfânt – reîntregirea neamului. Vă ascult și eu, trag cu urechea, să nu credeți că nu stau cu urechea pe Vocea Basarabiei, și mă bucur că deseori coborâți în popor și mergeți la interviurile celea pe care le face sora Valentina, începând de la nord și până la sud, cu oamenii aceștia simpli care își spun părerea și păsul.
Mă bucur că deseori coborâți în popor și mergeți la interviurile celea pe care le face sora Valentina, începând de la nord și până la sud, cu oamenii aceștia simpli care își spun părerea și păsul.
Vocea Basarabiei: Încotro, Moldova?
Tudor Ungureanu: Încotro, Moldova?… Fraților, să știți că trăim niște vremuri grele.
Vocea Basarabiei: De ce sunt grele?
Tudor Ungureanu: Zic eu că renașterea aceasta, primăvara aceasta la noi durează cam din ’90, cam prea mult „deșteaptă-te, deșteaptă-te, române…”. Să știți că mă doare atâta deșteptăciune, pierzania noastră, a neamului nostru, soro Valentina, și tuturor radioascultătorilor le spun, este scrisă, sculptată în folclorul nostru care spune că „noi suntem oameni de soi și ne mâncăm între noi”. Aici este marea pierzanie a neamului nostru. M-au invitat la Ziua Imnului României la asociația lui Mureșanu, drept că nu mă mai cheamă, că le-am spus-o și acolo de la microfon: „Frații mei, trebuie să găsim un alt imn care să ne unească, să ne consolideze”. Și l-am găsit, refrenul l-am găsit într-o poezie de-a Leonidei Lari. Să știți că 40 de ani ce au căutat evreii pe care i-a dus Moise prin pustiu? Și îndeobște sărbătoarea Paștelui la evrei, ce este Paștele acesta? Nu este sărbătorirea nici Marelui Creator și nici a unui alt zeu, este serbarea aflării libertății. Și atunci am zis eu că Leonida Lari a lovit în 10 prin poezia Fratelui Tudor, nu știu cărui Tudor. Ia ascultați refrenul: Și atunci să fii cu mine în gând,/ Să mergi spre libertate./ Nu da, române în român, / Nu da, că-ți este frate. Uite asta ar trebui, să nu ne lovim între noi, ca să se bucure străinii.
Vocea Basarabiei: Pe 21 mai, președinta Maia Sandu a invitat cetățenii să se adune la o adunare națională. Pentru că maestrul Tudor Ungureanu a participat la adunările naționale, ce înseamnă o adunare națională? Cine vine la adunarea națională?
Tudor Ungureanu: Da, într-adevăr, am îmbătrânit pe baricade cu Ansamblul „Ștefan Vodă”. Ar trebui să nu ne uităm care coloratură politică sau ce partid de coloratură organizează și adună, noi, cei care trăim aceste zile, să știți că trăim niște zile grele, suntem cea mai mică țară din Europa, dar cu cel mai mare număr de unioniști. Deci, cel mai mare număr de unioniști sunt unioniști sovietici, avem unioniști europeni, avem unioniști români, sunt și eu printre ei, și atunci, chiar dacă ne adună la o adunare unioniștii europeni, e clar că ar fi o modalitate ca să dăm jos hotarul acesta și am zis că nu mă interesează în ce modalitate vom face-o – o confederație de state românești, vom fi în viitor cum a făcut Alexandru Ioan Cuza la 1859, că a luat Muntenia și boierii moldoveni nu se dădeau bătuți, că voiau Moldova lui Ștefan. Și iată că atunci ales și la București, ales și la Iași Alexandru Ioan Cuza, moldovenii au pus temelia României Mari, să zicem și să ne mândrim cu aceasta. Mă doare că bărbații noștri, patrioții noștri au dispărut, cam stau prin tufe acum, stau și așteaptă să vadă ce au să facă fetele acestea la guvernare care, sărmanele, se zbuciumă și ele. Dar să știți că vâslesc pe o corabie de asta de cauciuc cu vâsle proaste printre spărgătorii de gheață. Dar aceștia cu corăbiile lor spărgătoare de gheață, cade un țurțur pe noi, pe Republica Moldova, nici nu văd că noi nu suntem pe lângă ei, ne-am dus la fund.
Vocea Basarabiei: Și așteptările de la ziua de 21 mai care sunt?
Tudor Ungureanu: Așteptările… Părerea mea e că mai degrabă ar fi să scoatem hotarul acesta dintre noi și fim cu Țara, să ne reîntregim.
Vocea Basarabiei: Cum se scoate acest hotar de la Prut, pentru că România este țară membră a Uniunii Europene, România este țară membră a Alianței Nord-Atlantice?
Tudor Ungureanu: Foarte simplu…Da, dar și în 1918 erau niște situații, când ai noștri, s-o spunem drept, așa, cinstit, s-au dus la Lenin, la Sankt Petersburg, înaintașii cu Ștefănucă, cu Ciobanu. Și ce le-a spus Vladimir Ilici? În volumul 24 le spune: «Вернитесь, ваши братья в Бухаресте» („Întoarceți-vă acasă, frații voștri îs la București. Ce căutați voi aici?”). Și atunci, ai noștri au venit acasă și au format Republica Moldovenească, pe urmă ne-au făcut-o autonomă, la Balta, dar să știți că un an de zile a durat Republica asta Moldovenească, cu marii înaintași ai noștri. Când au tăbărât peste noi cazacii călări, tăiau, bunica Zamfira de la Căpriana îmi spunea că au venit nătărăii. Bunelul, care făcuse armată la ruși 17 ani de zile, cavalerist, cavaler al Crucii lui Sf. Gheorghe, a venit acasă și când aceștia umblau prin Căpriana, vedeau femeia cu cercei la ureche, îi tăiau urechea și-o puneau în traistă, mâna cu tot cu inele o puneau sub șaua de pe cal, atunci s-au trezit înaintașii noștri. Și Inculeț, șeful jandarmeriei, i-a strâns în Sfatul Țării și le-a spus: „Măi, nu glumiți, că aceasta-i hoarda de tătari-mongoli care vine din Est și pradă satele”. Și atunci s-au adunat în Sfatul Țării și s-au întâlnit cu Regele la Iași și le-a dat 500 de ostași ajutor și astfel au pus zid în fața barbariei. Să nu așteptăm, frații noștri, să vină iar cazacii, când au să vină tancurile și au să vuiască, o să vedeți cât de repede o să sară hotarele de pe Prut.
Vocea Basarabiei: Cum își imaginează Tudor Ungureanu organizarea acestui eveniment din 21 mai. Președinta Maia Sandu a invitat cetățenii să se adune la această adunare națională. Tudor Ungureanu va fi în piață?
Tudor Ungureanu: O să mă strădui să fiu cu poporul împreună.
Vocea Basarabiei: Tudor Ungureanu își amintește Marea Adunare Națională din 1989?
Tudor Ungureanu: Da, la toate am fost, la majoritatea am cântat, dar să nu ieșim și astăzi cu nu știu ce steaguri sau ceva să mai defăimeze mișcarea, dacă este o mișcare populară, dar sperăm că: „frații mei, la luptă, căci mare luptă ne așteaptă, să distrugem hoarda toată, să fim cu neamul împreună”.
Vocea Basarabiei: În 1991 venea lumea de la o distanță mare și foarte mare chiar pe jos.
Tudor Ungureanu: Era și setea ceea de libertate, deci erau alte condiții. Mulți din cei care mai gândeau românește și gândesc pentru țară sunt plecați, au rămas bătrâni manipulați prin sate, care să știți că trăim niște vremuri și o să vedeți că magazinele acestea de caritate ale lui Șor îs prin toate satele, le-am găsit, am mers prin sate. Cum, oameni buni, doar se face o mituială sau se spală creierii la oameni cu kilogramul cela de zahăr sau de orez mai ieftin? Vom fi mai puțini, nu o să fim ca la Marea Adunare Națională.
Vocea Basarabiei: Dar s-ar merita să vină 100.000?
Tudor Ungureanu: S-ar merita ca să dăm o scânteie, părerea mea, ca să ne audă că mai suntem pe această palmă de pământ, că mai suntem de cei care gândim altfel ca alții. V-am zis că mai sunt unioniști europeni și unioniștii români, ar fi bine să dăm mână cu mână, că cei sovietici îi vedem cum se duc la găgăuzi, chiar se amestecă și în treburile interne ale statului nostru suveran și independent…
Dar cea mai mare problemă a noastră este depozitul de la Cobasna. Să știți că este o bombă cu întârziere acest depozit
Vocea Basarabiei: Ce s-ar întâmpla dacă la cârma Republicii Moldova ar veni forțele care astăzi sunt în opoziție și care spun că trebuie dată jos actuala guvernare?
Tudor Ungureanu: Ar fi o tragedie, suntem pe muchie de cuțit, soră Valentina! Să știți că, dacă vin forțele de opoziție, avem armata a 14-a la Chișinău, dar noi mai avem două armate care nu au plecat de aici niciodată. Avem armata de preoți, avem armata a 15-a, avem armata a 16-a de procurori și judecători pe care îi vedeți cu cât greu nu se dau duși, ș-apoi între armata 14-a care în orice moment… Dar cea mai mare problemă a noastră este depozitul de la Cobasna. O știu de la fratele Ion Ungureanu, că a fost președintele Comisiei de securitate din parlament. Să știți că este o bombă cu întârziere acest depozit, dacă explodează, Marea Neagră ajunge până la Anenii Noi. Deci, noi avem o bombă pusă în spatele nostru de pe vremea lui Suvorov. Și am cântat în Cetatea Tighinei, cine nu ați fost, să vă duceți să vedeți muzeul…
Vocea Basarabiei: Dar la cobză ce ne-ar cânta Tudor Ungureanu?
Tudor Ungureanu: Am să cânt în munți. Decât să cad cu cobza sub șenilele de tanc, mai bine cânt în munții latiniei…
