Vocea Basarabiei a discutat cu artistul poporului Tudor Ungureanu, despre prezentul și viitorul Republicii Moldova, despre reîntregirea neamului și parcursul european al țării. Tudor Ungureanu, conducătorul artistic al Ansamblului „Ștefan Vodă”, îi mulțumește lui Dumnezeu că nu l-a lăsat să se rupă de pământ și de satul natal.
Tudor Ungureanu: Mă bucur că Vocea Basarabiei și-a revenit, e un avânt, o renaștere cu adevărat a Vocii Basarabiei că, sărmanul, a fost vânturat acest post de radio, care a contribuit mult la renaștere și la cultivarea dragostei de neam și de țară, și de patrie, și a idealului nostru cel sfânt – reîntregirea neamului. Vă ascult și eu, trag cu urechea, să nu credeți că nu stau cu urechea pe Vocea Basarabiei, și mă bucur că deseori coborâți în popor și mergeți la interviurile celea pe care le face sora Valentina, începând de la nord și până la sud, cu oamenii aceștia simpli care își spun părerea și păsul.
Vocea Basarabiei: Încotro, Moldova?
Tudor Ungureanu: Încotro, Moldova?…
Fraților, să știți că trăim niște vremuri grele.
Vocea Basarabiei: De ce sunt grele?
Tudor Ungureanu: Zic eu că renașterea aceasta, primăvara aceasta la noi durează cam din ’90, cam prea mult „deșteaptă-te, deșteaptă-te, române…”. Să știți că mă doare atâta deșteptăciune, pierzania noastră, a neamului nostru, soro Valentina, și tuturor radioascultătorilor le spun, este scrisă, sculptată în folclorul nostru care spune că „noi suntem oameni de soi și ne mâncăm între noi”. Aici este marea pierzanie a neamului nostru. M-au invitat la Ziua Imnului României la asociația lui Mureșanu, drept că nu mă mai cheamă, că le-am spus-o și acolo de la microfon: „Frații mei, trebuie să găsim un alt imn care să ne unească, să ne consolideze”. Și l-am găsit, refrenul l-am găsit într-o poezie de-a Leonidei Lari. Să știți că 40 de ani ce au căutat evreii pe care i-a dus Moise prin pustiu? Și îndeobște sărbătoarea Paștelui la evrei, ce este Paștele acesta? Nu este sărbătorirea nici Marelui Creator și nici a unui alt zeu, este serbarea aflării libertății. Și atunci am zis eu că Leonida Lari a lovit în 10 prin poezia Fratelui Tudor, nu știu cărui Tudor.
Ia ascultați refrenul: Și atunci să fii cu mine în gând,/ Să mergi spre libertate./ Nu da, române în român, / Nu da, că-ți este frate. Uite asta ar trebui, să nu ne lovim între noi, ca să se bucure străinii.
Vocea Basarabiei: Pe 21 mai, președinta Maia Sandu a invitat cetățenii să se adune la o adunare națională. Pentru că maestrul Tudor Ungureanu a participat la adunările naționale, ce înseamnă o adunare națională? Cine vine la adunarea națională?
Tudor Ungureanu: Da, într-adevăr, am îmbătrânit pe baricade cu Ansamblul „Ștefan Vodă”. Ar trebui să nu ne uităm care coloratură politică sau ce partid de coloratură organizează și adună, noi, cei care trăim aceste zile, să știți că trăim niște zile grele, suntem cea mai mică țară din Europa, dar cu cel mai mare număr de unioniști. Deci, cel mai mare număr de unioniști sunt unioniști sovietici, avem unioniști europeni, avem unioniști români, sunt și eu printre ei, și atunci, chiar dacă ne adună la o adunare unioniștii europeni, e clar că ar fi o modalitate ca să dăm jos hotarul acesta și am zis că nu mă interesează în ce modalitate vom face-o – o confederație de state românești, vom fi în viitor cum a făcut Alexandru Ioan Cuza la 1859, că a luat Muntenia și boierii moldoveni nu se dădeau bătuți, că voiau Moldova lui Ștefan. Și iată că atunci ales și la București, ales și la Iași Alexandru Ioan Cuza, moldovenii au pus temelia României Mari, să zicem și să ne mândrim cu aceasta. Mă doare că bărbații noștri, patrioții noștri au dispărut, cam stau prin tufe acum, stau și așteaptă să vadă ce au să facă fetele acestea la guvernare care, sărmanele, se zbuciumă și ele. Dar să știți că vâslesc pe o corabie de asta de cauciuc cu vâsle proaste printre spărgătorii de gheață. Dar aceștia cu corăbiile lor spărgătoare de gheață, cade un țurțur pe noi, pe Republica Moldova, nici nu văd că noi nu suntem pe lângă ei, ne-am dus la fund.
Mă doare că bărbații noștri, patrioții noștri au dispărut și așteaptă să vadă ce au să facă fetele acestea la guvernare care, sărmanele, se zbuciumă
Vocea Basarabiei: Și așteptările de la ziua de 21 mai care sunt?
Tudor Ungureanu: Așteptările… Părerea mea e că mai degrabă ar fi să scoatem hotarul acesta dintre noi și fim cu Țara, să ne reîntregim.
Vocea Basarabiei: Cum se scoate acest hotar de la Prut, pentru că România este țară membră a Uniunii Europene, România este țară membră a Alianței Nord-Atlantice?
Tudor Ungureanu: Foarte simplu…Da, dar și în 1918 erau niște situații, când ai noștri, s-o spunem drept, așa, cinstit, s-au dus la Lenin, la Sankt Petersburg, înaintașii cu Ștefănucă, cu Ciobanu. Și ce le-a spus Vladimir Ilici? În volumul 24 le spune: «Вернитесь, ваши братья в Бухаресте» („Întoarceți-vă acasă, frații voștri îs la București. Ce căutați voi aici?”). Și atunci, ai noștri au venit acasă și au format Republica Moldovenească, pe urmă ne-au făcut-o autonomă, la Balta, dar să știți că un an de zile a durat Republica asta Moldovenească, cu marii înaintași ai noștri. Când au tăbărât peste noi cazacii călări, tăiau, bunica Zamfira de la Căpriana îmi spunea că au venit nătărăii. Bunelul, care făcuse armată la ruși 17 ani de zile, cavalerist, cavaler al Crucii lui Sf. Gheorghe, a venit acasă și când aceștia umblau prin Căpriana, vedeau femeia cu cercei la ureche, îi tăiau urechea și-o puneau în traistă, mâna cu tot cu inele o puneau sub șaua de pe cal, atunci s-au trezit înaintașii noștri. Și Inculeț, șeful jandarmeriei, i-a strâns în Sfatul Țării și le-a spus: „Măi, nu glumiți, că aceasta-i hoarda de tătari-mongoli care vine din Est și pradă satele”. Și atunci s-au adunat în Sfatul Țării și s-au întâlnit cu Regele la Iași și le-a dat 500 de ostași ajutor și astfel au pus zid în fața barbariei. Să nu așteptăm, frații noștri, să vină iar cazacii, când au să vină tancurile și au să vuiască, o să vedeți cât de repede o să sară hotarele de pe Prut.
Vocea Basarabiei: Cum își imaginează Tudor Ungureanu organizarea acestui eveniment din 21 mai. Președinta Maia Sandu a invitat cetățenii să se adune la această adunare națională. Tudor Ungureanu va fi în piață?
Tudor Ungureanu: O să fiu cu poporul împreună.
Vocea Basarabiei: Tudor Ungureanu își amintește Marea Adunare Națională din 1989?
Tudor Ungureanu: Da, la toate am fost, la majoritatea am cântat, dar să nu ieșim și astăzi cu nu știu ce steaguri sau ceva să mai defăimeze mișcarea, dacă este o mișcare populară, dar sperăm că: „frații mei, la luptă, căci mare luptă ne așteaptă, să distrugem hoarda toată, să fim cu neamul împreună”.
Vocea Basarabiei: În 1991 venea lumea de la o distanță mare și foarte mare chiar pe jos.
Tudor Ungureanu: Era și setea ceea de libertate, deci erau alte condiții. Mulți din cei care mai gândeau românește și gândesc pentru țară sunt plecați, au rămas bătrâni manipulați prin sate, care să știți că trăim niște vremuri și o să vedeți că magazinele acestea de caritate ale lui Șor îs prin toate satele, le-am găsit, am mers prin sate. Cum, oameni buni, doar se face o mituială sau se spală creierii la oameni cu kilogramul cela de zahăr sau de orez mai ieftin? Vom fi mai puțini, nu o să fim ca la Marea Adunare Națională.
Vocea Basarabiei: Dar s-ar merita să vină 100.000?
Tudor Ungureanu: S-ar merita ca să dăm o scânteie, părerea mea, ca să ne audă că mai suntem pe această palmă de pământ, că mai suntem de cei care gândim altfel ca alții.
V-am zis că mai sunt unioniști europeni și unioniștii români, ar fi bine să dăm mână cu mână, că cei sovietici îi vedem cum se duc la găgăuzi, chiar se amestecă și în treburile interne ale statului nostru suveran și independent…
Vocea Basarabiei: Ce s-ar întâmpla dacă la cârma Republicii Moldova ar veni forțele care astăzi sunt în opoziție și care spun că trebuie dată jos actuala guvernare?
Tudor Ungureanu: Ar fi o tragedie, suntem pe muchie de cuțit, soră Valentina! Să știți că, dacă vin forțele de opoziție, avem armata a 14-a la Chișinău, dar noi mai avem două armate care nu au plecat de aici niciodată. Avem armata de preoți, avem armata a 15-a, avem armata a 16-a de procurori și judecători pe care îi vedeți cu cât greu nu se dau duși, ș-apoi între armata 14-a care în orice moment… Dar cea mai mare problemă a noastră este depozitul de la Cobasna. O știu de la fratele Ion Ungureanu, că a fost președintele Comisiei de securitate din parlament. Să știți că este o bombă cu întârziere acest depozit, dacă explodează, Marea Neagră ajunge până la Anenii Noi. Deci, noi avem o bombă pusă în spatele nostru de pe vremea lui Suvorov. Și am cântat în Cetatea Tighinei, cine nu ați fost, să vă duceți să vedeți muzeul…
Vocea Basarabiei: Dar la cobză ce ne-ar cânta Tudor Ungureanu?
Tudor Ungureanu: Am să cânt în munți. Decât să cad cu cobza sub șenilele de tanc, mai bine cânt în munții latinei…
