Vocea Basarabiei: Astăzi vom vorbi mai mult despre grijile, preocupările persoanelor în vârstă. Și știți cum se mai spune, cine nu are un bătrân să și-l cumpere sau cât de important este ca să fie create anumite consilii ale vârstnicilor, pentru că ei au multă și bogată experiență și pot împărtăși din înțelepciunea lor. Despre bucurii și necazuri, despre probleme și realizări atunci când se spune că se suprapun multe crize și în Republica Moldova, și în regiune, și nu numai, că e un război în imediata vecinătate, iată în curând se va împlini un an de când Federația Rusă a pornit această invazie în Ucraina și impactul acestui război se resimte și în Republica Moldova, și mai departe de hotarele Republicii Moldova. Despre problemele vârstnicilor, și nu numai discutăm astăzi cu dl Vlad Lupașcu, doctor în economie, profesor, președintele Consiliului Uniunii Pensionarilor din Republica Moldova, și cu dna Elena Gîdilică. Dna Elena Gîdilică este una din cei 11 consilieri din cadrul acestei Uniuni a Pensionarilor și e responsabilă de domeniul culturii. Haideți să pornim de la numărul exact al oamenilor vârstnici din Republica Moldova. La cât ajunge acest număr, pentru că sunt cifre diferite – de la 600 până la peste 700 de mii?
Vlad Lupașcu: Eu aș vrea să îi salut pe toți oamenii vârstnici, pe toți pensionarii și le doresc sănătate, curaj și să ne bucure cu activitatea lor și dacă o să facem o sinergie comună, o să avem și succese. Le spun sănătate și toate cele bune!
Vocea Basarabiei: Deci, eu vă întrebam despre numărul exact al persoanelor vârstnice.
Vlad Lupașcu: Am consultat datele statistice și ultimele arată 768 de mii de pensionari.
Vocea Basarabiei: Pentru Republica Moldova, un stat mic care, conform recensământului, ar avea 2 milioane 600 de mii, e o armată mare, nu?
Vlad Lupașcu: Sunt foarte mulți. Din informațiile de care dispunem, în câmpul muncii la noi sunt antrenați un milion 300 de oameni, am auzit o cifră că practic la un angajat în câmpul muncii îi revine un pensionar. În Europa, de pildă, se socoate normal că 3 angajați în câmpul muncii deservesc un pensionar. Noi, într-adevăr, avem un sistem de asigurări sociale foarte precar și foarte dificil.
Vocea Basarabiei: Da, unii se temeau ca nu cumva să se ajungă la un faliment al acestui important sector care se numește protecția socială.
Vlad Lupașcu: Ca economist pot să vă comunic că dacă lucrurile nu se vor schimba spre bine, dacă numărul de angajați în câmpul muncii nu va crește, dar va scădea așa cum a scăzut în ultimii 4 ani, atunci până în 2040, în genere, 50% de pensionari nu o să-i putem susține material.
Vocea Basarabiei: Dar să nu începem această discuție doar pe notă pesimistă, cum e să îmbătrânești frumos în Republica Moldova?
Elena Gîdilică: Eu o să continui gândurile dlui Vlad Lupașcu și o să spun că cifra aceasta este variabilă, pentru că unul vine în Uniunea Pensionarilor sau în cercul acesta, în numărul acesta al pensionarilor, pentru că în fiecare zi se mărește cifra, dar și pleacă, pleacă în lumea celor drepți. Vreau să spun că eu întotdeauna studiez practice altor state și cum să îmbătrânești frumos. Orice vârstă este foarte frumoasă, nu că frumoasă, dar frumoasă de tot. Dacă copilăria noastră are continuitate, dacă tinerețea noastră are continuitate, bătrânețea nu are. Și nu vreau să zic că să ne axăm pe „nu”, înseamnă că dacă bătrânețea nu are continuitate să trăim frumos și bine în fiecare zi și asta putem s-o găsim. Putem s-o găsim, pentru că nu contează că noi tot timpul ne plângem că la noi salariile sunt mici, pensiile sunt mici, că am o pensie de 600 de lei, că nu știu ce. Am lucrat toți anii și am făcut defalcări în buget și nu am 600 de lei, dar nici 6.000, dar vreau să spun că dacă vrei să trăiești bine se poate. Într-o localitate rurală, unde nu au buget sau ceva, când erau anii grei și nu aveau buget, dacă voiau să facă frumos, ieșeau cu mâinile proprii și văruiau balustradele, și tăiau crengile la copaci, făceau ceva frumos și de folos. Așa e și aici cu pensionarii, orice vârstă este frumoasă.
Vocea Basarabiei: Dar ce se spune în Republica Moldova? Că e un stat sărac și că un segment mare al populației totuși trăiește la limita existenței și acest lucru îi face pe unii mai degrabă să spună că ei trăiesc cu deznădejde decât cu speranțe.
când am muncit eu nici n-am știut că șeful meu nu a plătit pentru 3 ani în fondul de pensii, dar nu mai este nimeni de întrebat
Elena Gîdilică: Așa este, dar aici noi suntem Uniunea Pensionarilor din Republica Moldova, o organizație nonguvernamentală de care sunt nu că multe, dar foarte multe, ca a veteranilor, din sisteme, fie juridic, fie de la inspectoratul fiscal, adică pe specialitate, dar a noastră este uniunea unde au loc absolut toate categoriile de oameni, inclusiv omul de la țară și cel care un statut e la tezaurul înțelepciunii. Și mă întorc la întrebarea pe care ne-ați pus-o dvs. Da, acum suntem nu că mulți, dar foarte mulți în acest număr de pensionari. Eu o să vorbesc despre mine personal, noi am fost cei care am făcut defalcări, eu mi-am făcut pensia mea, eu mi-am pus-o acolo în buzunărelul acesta și de aceea acum eu atât de mult urmăresc toate emisiunile și acum la Casa Națională de Asigurări este că poți să accesezi și să vezi dacă patronul tău ți-a plătit pentru o lună sau nu. Mie îmi pare rău, când am muncit eu nici n-am știut că șeful meu nu mi-a plătit pentru 3 ani, dar nu mai este nimeni de întrebat. Asta e, dar putem depăși și cu acel puțin pe care îl avem, pentru că fiecare localitate are bugetul său, buget al localității, al primăriei, dar fiecare primar încă să știe cum să împartă acest buget, pentru că unul dă la carte, la articolul că să îmbunătățească biblioteca, dar altul dă la altceva. Așa și noi cu pensia noastră.
Vocea Basarabiei: O să-l întreb pe dl Vlad Lupașcu, doctor în economie, profesor, dacă e cunoscut astăzi care e cea mai mică pensie și care e cea mai mare pensie și să ne explicați de ce există o diferență atât de mare între pensia cea mai mică și cea mai mare.
Vlad Lupașcu: Cu câțiva ani în urmă am aflat niște lucruri foarte anapoda. În raionul Florești am găsit oameni care aveau 200 de lei pensie. Acum cred că, după ce s-au efectuat unele reforme și măsuri de majorare a pensiilor, cred că sunt foarte mulți care au sub o mie de lei pensia, dar cea mai mare avea și 200 de mii. Vasăzică la noi sunt, vă transmit datele dnei Maia Sandu, am fost la o audiență, am înaintat propunerea să se facă o plafonare a pensiilor mari și chiar a salariilor și să redirecționăm o parte din resursele acestea financiare în susținerea oamenilor cu pensii mici. Mi s-a spus că sunt vreo 5-6 mii de pensionari care au pensii mari și nu face să tulburăm apele.
Vocea Basarabiei: Și cea mai mare pensie care e în Republica Moldova?
Vlad Lupașcu: Din câte știu, 210 mii lei, de la o bancă…
Vocea Basarabiei: Dar haideți să explicăm, totuși, de ce unii au pensia mică și foarte mică, dna Elena a început să lămurească, dacă stagiul de cotizare e mai mic de 15 ani, atunci oricum există normă legală în baza căreia se calculează pensia, iar dacă există un stagiu mai mare de muncă, atunci și pensia are o mărime mai mare.
Vlad Lupașcu: Principiul de bază în cuantumul de pensie la fiecare este același – contribuabilitatea. Ai contribuit, ai pensia. Dar vreau să vă spun că atâtea subtilități sunt în formula asta de incluziune și de fixare a pensiei că un doctor în științe greu se descurcă în sistemul acesta.
Vocea Basarabiei: Și nu v-ați descurcat încă?
Vlad Lupașcu: Ne-am descurcat, dar e foarte anevoios și noi pledăm pentru o elucidare și o lămurire clară, fără diverse formule, omul să vină și să știe cât a lucrat, doar nu toți pot să folosească mecanismele acestea matematice, să-și scoată veridicitatea pensiei. Și am spus în felul următor: haideți să facem niște schimbări, să simplificăm, dar, în genere, sistemul de pensii la noi trebuie reformat.
Vocea Basarabiei: Dl Lupașcu, dar au mers și colegii mei în teritoriu, merg și eu foarte des în Moldova profundă și discut cu persoane care îmi spun că 30 de ani, peste 30 de ani au acceptat salariu la negru. Și acum cine poartă vina?
Vlad Lupașcu: Desigur că nu am fost atenți și nu am urmărit lucrurile acestea. Iată a spus dna Elena, colega, că, într-adevăr, mulți au fost păcăliți de angajatori, că le spuneau una, dar nu-i includeau în dările de seamă cu pensii și nu făceau defalcările în fondul social. Desigur că acești oameni au fost păcăliți.
Vocea Basarabiei: Dar ei știau că trebuie să-și apere drepturile, că trebuie să ceară un contract și că în acel contract trebuie să scrie negru pe alb ce se respectă din partea angajatorului, ce trebuie să știe angajatul?
Vlad Lupașcu: Nu întotdeauna. Eu însumi am activat, după ce s-a destrămat Uniunea Sovietică n-am mai lucrat nicio zi la stat, am avut solda mea, m-am privatizat, m-am ocupat cu businessul și în ultimii ani nici nu știam că este limită în fixarea salariilor. Eu am ieșit la pensie în 2012 și era fixat salariul că nu se admite mai mare de 14 mii, eu nu știu cum au atins aceștia 210 mii, cuantumul, ce salariu au avut. Trebuia să aibă, cel puțin, mă gândesc eu, dacă 35% atunci era fondul social, apoi ce salariu aveau ei?
Vocea Basarabiei: Noi am cerut explicații și se zice că aceste persoane ar fi activat ani mulți în sistemul bancar și acolo ar fi avut venituri mari și de aceea și defalcările pe care le făceau în fondul social au fost mari.
Vlad Lupașcu: Da, după formula care e fixată în lege, desigur, ei trebuie să argumenteze lucrul acesta și, într-adevăr, au încăput, dar în sistemul acesta de pensii sunt atâtea posibilități și atâtea virguli, și arbitrar se poate de interpretat și deseori avem cazuri când persoane din sistemul social nu calculează corect sau ei au posibilitatea care le permite să nu ia la maximum nivelul de contribuabilitate, dar dacă este posibilitate să ia pe acela de la până la și îl ia pe cel mic.
Vocea Basarabiei: Dar care e mărimea pensiei dvs.?
Vlad Lupașcu: Nouă mii de lei.
Vocea Basarabiei: Dar a dvs., dna Elena?
Elena Gîdilică: Cinci mii de lei.
Vocea Basarabiei: Și această pensie este mulțumitoare și pentru dvs., și pentru dvs.? Cum o repartizați, la ce ați renunțat?
Vlad Lupașcu: Am renunțat aproape la tot, trebuie să achităm numai facturile, să ne luăm produse alimentare și să mai ajutăm nepoții, dar în rest nu prea avem posibilități.
pensia cea mai mică în Republica Moldova pentru cei care au stagiul deplin de cotizare este de 2.100 de lei
Elena Gîdilică: Eu trebuie să mai muncesc adăugător, pentru că nu mă descurc, femeile sunt mai altfel, cheltuie mai mult, și soțul la fel e la pensie. Dvs. ați întrebat câți oameni sunt la pensie și care e pensia minimă. Undeva sunt care primesc 600 de lei, dar aceea nu se numește pensie, este alocație. Aceia au un stagiu de cotizare mai mic de 13 ani sau poate chiar nu-l au deloc. Și pensia cea mai mică în Republica Moldova pentru cei care au stagiul deplin de cotizare este undeva de 2.100 de lei, depinde unde au muncit și ce salariu au avut. Iar cea mai mare la oricare instituție a stalului ai adresa întrebarea aceasta nu prea se deschid parantezele, ei spun că aceștia au făcut defalcările și asta e. Dar, uitați-vă, ce este aici, este un…, eu folosesc termenul că „suntem de factură veche”, dvs. ați spus că dacă este contractul de muncă etc., pe când eram noi, atunci nu era așa ceva. Adică să închei contract de muncă și tu să semnezi ceva…
Vocea Basarabiei: Dar trebuia să activezi în baza carnetului de muncă?
Elena Gîdilică: Da, în baza carnetului de muncă și eram sigură că fac defalcările, și eram sigură 101% că totul este bine. Mulți care deja au plecat la cele veșnice spuneau că erau bani atunci, că le mai rămăseseră, de ce nu s-au uitat, poate undeva și au fost plătiți acei 3 ani care la mine sunt lipsă, dar unde să-i găsesc? Din generația mea, mulți atunci când am trecut la economia de piață și au rămas fără un loc de muncă au luat calea pribegiei și au plecat în străinătate. Am foarte mulți colegi care erau cu facultate și au plecat și nimeni dintre ei n-a renunțat și la acea alocație pe care o dă Republica Moldova și de aceea povara aceasta a pensionarilor este atât de mare.
Vocea Basarabiei: Și cade pe umărul celor care activează.
Elena Gîdilică: Exact. Pentru că toate indemnizațiile acestea care se dau și noi ne numărăm că suntem atâția ca atare, dar nu suntem atâția, marea majoritate sunt în străinătate încă din cei de vârsta mea și chiar ne bucurăm că ei au muncit acolo și primesc o pensie de-acum în statele unde au avut contracte semnate și nu mai sunt la negru.
Vocea Basarabiei: Deși mulți au activat le negru și în străinătate, acum Republica Moldova a reușit să negocieze și cu unele state chiar au semnat aceste contracte care îi protejează pe cetățenii Republicii Moldova care au activat și chiar au dreptul la o pensie acolo unde au muncit.
Elena Gîdilică: Așa este, dar eu vreau să spun că unii primesc pensia ceea de acolo, dar continuă să o primească și pe cea de aici. Asta e.
