Vocea Basarabiei: Vorbim cu dl Anatol Țăranu, analist politic, fost ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Astăzi vom vorbi despre relația moldo-rusă și în contextul plecării a 45 de angajați ai ambasadei ruse de la Chișinău, care în urma hotărârii autorităților Republicii Moldova au părăsit Republica Moldova, dar nu a întârziat reacția de la diplomația rusă care au spus că acest lucru se va răsfrânge neapărat asupra cooperării moldo-ruse și au nuanțat acea declarație, spunând că și comerțul ar putea să fie afectat, și cetățenii ambelor state. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Anatol Țăranu: Bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: În ce măsură credeți că această decizie a diplomației de la Chișinău ar putea totuși să afecteze relația Chișinăului cu Moscova?
Anatol Țăranu: E greu acum de spus dacă ar putea să fie încă mai rău în relația moldo-rusă, dar iarăși, dacă ne aducem aminte de maxima care spune că pentru rău întotdeauna mai este loc, atunci situația ar putea și mai mult să se deterioreze.
Republica Moldova, ca fost stat sovietic, inițial, nu prea a dat dovadă de demnitate, dar cu anii și-a câștigat respectul
Vocea Basarabiei: A trebuit Republica Moldova să facă acest pas?
Anatol Țăranu: Cred că da, pentru că diplomația rusă se comportă într-un mod sfidător în raport cu Republica Moldova. Haideți să ne aducem aminte despre declarațiile obraznice care în permanență răsună de la Moscova și pe care le articulează, de exemplu, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, dar nu numai, deputații ruși, dar și la cel mai înalt nivel, îmi aduc aminte de unele declarații pe care le-a formulat dl Lavrov, ministrul de externe, care nici pe departe nu păreau să fie foarte diplomatice. Această sfidare care vine din partea Moscovei într-un fel se înscrie într-un comportament pe care Moscova demult și l-a asumat față de fostele republici sovietice. În primul rând, față de acelea care nu prea au dat dovadă de demnitate și de responsabilitate în ceea ce privește suveranitatea și independența lor statală. Republica Moldova, din păcate, se înscrie în categoria acestor foste republici sovietice, de aici acest comportament sfidător, obraznic, care în permanență afecta imaginea Republicii Moldova în plan extern, dar nu numai. Ambasada Rusiei la Chișinău în condițiile când relația moldo-rusă este una foarte limitată, inclusiv la nivel economic, deci legăturile economice între Republica Moldova și Rusia s-au micșorat, s-au subțiat simțitor în ultimii ani…
Vocea Basarabiei: Deși zone separate spun că au avut o relație foarte bună, ne referim, în primul rând, la UTA Găgăuzia, pentru că de acolo exporturile s-au făcut.
Anatol Țăranu: Acum am să vorbesc și despre Găgăuzia, și despre Orhei, unele firme de acolo aveau undă verde pe piața rusă, ceea ce iarăși e o sfidare a ceea ce se numește statul Republica Moldova, pentru că e atitudinea față de autoritățile statului și instigarea la separatism, instigare directă la separatism. Dacă ne aducem aminte de Acordul-cadru dintre Republica Moldova și Federația Rusă, acolo articolul 5, dacă îmi aduc bine aminte, stipulează foarte clar că părțile își iau angajamentul să nu susțină mișcările separatiste pe teritoriul lor. Adică, noi ne angajăm să nu susținem separatismul pe teritoriul Rusiei și Rusia invers. Dar cum pot calificate aceste preferințe economice, care sunt date anumitor firme și care, de mirare, se găsesc în zonele cu care guvernul central, guvernul de la Chișinău are probleme? Este absolut evident că este o instigare la separatism. Și la toată relația aceasta moldo-rusă, când la Chișinău se găsește o ditamai ambasadă cu sute de lucrători, acum nu vorbesc doar de personalul diplomatic, în condițiile când relația moldo-rusă este restrânsă, ne întrebăm: dar cu ce se ocupă acești oameni aici?
În condițiile unor relații moldo-ruse complicate, cu ce se ocupă o ditamai ambasadă la Chișinău cu sute de angajați?
Vocea Basarabiei: Și, până la urmă, cum credeți, dvs. ați activat în Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă și cunoașteți care sunt preocupările angajaților unei misiuni diplomatice?
Anatol Țăranu: Da, desigur majoritatea sau foarte mulți dintre aceia care au fost acreditați aici în calitate de diplomați numai de diplomație nu se ocupau, ei aveau cu totul alte misiuni. Dar noi cunoaștem lucrul acesta că numai Rusia folosește punctele diplomatice, ambasadele pentru a efectua inclusiv acțiuni care țin mai degrabă de serviciile speciale, este absolut evident, numai că situația în care astăzi se găsește Republica Moldova este una cu totul deosebită – e război, e război la hotar, noi ne solidarizăm cu Ucraina, care luptă împotriva agresiunii ruse, din partea oficialilor ruși nu o dată au răsunat avertismente la adresa Republicii Moldova, dar chiar și lucruri foarte precise, „noi dorim să răzbatem în culoar terestru până la Transnistria, iar mai departe armata noastră rusă falnică și biruitoare o să ajungă și până la Prut și chiar până la București”, cum spuneau unii pe la televiziunile rusești.
Vocea Basarabiei: Și chiar anunțau și în câte ore.
Anatol Țăranu: Da. Și atunci, ce ar trebui să facem noi? Desigur că nu e bine că s-a ajuns la acest punct, trebuie să avem o relație bună cu Federația Rusă, este absolut evident.
Vocea Basarabiei: Dar ce spun ei? „Decizia autorităților de la Chișinău de a reduce numărul angajaților ambasadei ruse va afecta cetățenii din ambele țări. De asemenea, acest gest neprietenos va avea consecințe pentru relațiile bilaterale”. Ce înseamnă gest neprietenos, o relație neprietenoasă? În limbajul diplomatic se folosesc acești termeni?
Anatol Țăranu: Se folosesc, dar asta vorbește despre un grad înalt de încordare în relațiile bilaterale, indiscutabil. De obicei, această formulare este considerată una diplomatică, dar ea este evitată în condițiile când relațiile sunt la nivel normal, iar asta vorbește despre faptul că relația moldo-rusă este încordată și noi ne găsim în stadiul când mai rău ar putea să fie doar ruperea relațiilor diplomatice și retragerea ambasadorilor sau expulzarea ambasadorilor. Aici poate este bine să spunem pentru telespectatori că din misiunea diplomatică rusă nu au fost expulzați nici diplomați, nici personal auxiliar. Noi ne-am adresat Federației Ruse să-și reducă numărul diplomaților și al personalului auxiliar și să îl aducă până la nivelul reprezentanței noastre de la Moscova…
Vocea Basarabiei: Să fie paritate.
Anatol Țăranu: Da, să existe o paritate în acest sens. Acest lucru este uneori utilizabil în relațiile bilaterale, repet încă o dată, atunci când relațiile sunt mai puțin prietenoase. Și iată că acest lucru s-a întâmplat.
Vocea Basarabiei: Și Rusia, până la urmă, a decis pe cine să-i retragă din cadrul ambasadei, pentru că nu putea Chișinăul să spună numele celor care trebuie să fie retrași?
Anatol Țăranu: De ce vă atrag atenția asupra faptului că noi ne-am adresat Federației Ruse să-și recheme o parte din diplomații săi și personalul auxiliar? Fiindcă, de obicei, atunci când lucrurile ajung până la un nivel și mai prost de relații, atunci se produce expulzarea diplomaților, asta înseamnă că un diplomat este declarat persona non grata. În conformitate cu Convenția de la Viena, care reglementează relațiile diplomatice între state, persona non grata înseamnă că această persoană este nedorită pe teritoriul acesta și trebuie să plece neapărat de pe teritoriul țării în care a fost nominalizată ca persona non grata într-un termen foarte precis, restrâns de obicei, și el după asta nu are voie niciodată să intre în această țară în calitate de diplomat. Aceasta e calitatea de persona non grata. De data aceasta, nu a fost folosit acest grad de limitare a personalului și, dacă ați atras atenția, nici Federația Rusă nu a întreprins pași simetrici în raport cu noi. De obicei, când o persoană este declarată indezirabilă, țara răspunde cu aceeași monedă, adică cineva din ambasada noastră de la Moscova trebuia să fie expulzat. Noi nu am făcut acest lucru, doar am cerut ca ei să-și reducă numărul personalului până la nivelul personalului nostru de la Moscova. Chiar și acum numărul personalului diplomatic rus îl depășește pe al nostru de la Moscova, dar există deja undeva o paritate relativă, care ne permite să spunem că lucrurile s-au așezat într-o albie firească din punctul de vedere al parității.
Vocea Basarabiei: Ministerul rus mai precizează că personalul care a rămas în număr mic nu va putea asigura volumele și termenele corespunzătoare în procesul de păstrare a serviciilor consulare.
Anatol Țăranu: Eu cred că ei trișează, ei îngroașă într-un mod artificial situația.
Vocea Basarabiei: Adică nu chiar atât de mulți cetățeni din Republica Moldova ar avea nevoie să plece în Federația Rusă?
Anatol Țăranu: În primul rând, s-a redus considerabil fluxul de migranți de muncă în Federația Rusă – una la mână, pe de altă parte, acel număr de diplomați care există eu cred că este suficient pentru a realiza anume aceste funcții ale ambasadei. Mai degrabă a fost afectată foarte serios acea componentă a activității ambasadei care ține de lucrul subteran, de serviciile speciale ș.a.m.d. Alta e că Federația Rusă putea să meargă la pasul de retragere a diplomaților săi autentici, ca să lase cât mai mulți spioni ruși, dar asta deja e problema Federației Ruse, nu e problema noastră. Și aici mai degrabă ei sunt responsabili pentru acele probleme care vor fi create pentru cetățenii noștri și pentru cetățenii ruși din Republica Moldova în caz dacă cu adevărat aceste probleme vor apărea.
Vocea Basarabiei: Alecu Reniță scria: „spionii ruși să-și ia toată metastaza lor din instituțiile de stat, partide, justiție, SIS, Interne, ONG-uri”…
Anatol Țăranu: E o metaforă, o formulă jurnalistică bună, dar e clar că ei vor încerca să păstreze maximal de mult din ceea ce se poate păstra. Retragerea unui număr suficient de diplomați care erau responsabili pentru operațiuni speciale în Republica Moldova desigur că va afecta această zonă de activitate a serviciilor ruse, ei pur și simplu vor ridica norma de activitate a celor care au rămas, dar într-un fel li s-au creat probleme, indiscutabil.
Nu-și poate crea Găgăuzia un viitor fără un asentiment al Chișinăului
Vocea Basarabiei: Pe de altă parte, imediat ce a preluat mandatul de bașcan al Găgăuziei după alegerile din UTA Gagauz-Yeri, Evghenia Guțul a declarat pentru presa rusă că cei de la Comrat intenționează să deschidă în Federația Rusă un birou de reprezentanță al autonomiei la Moscova.
Anatol Țăranu: Dar răspunsul Ministerului nostru de Externe a fost franc: nu are cum! Autonomia găgăuză nu dispune de prerogative de politică externă și din acest punct de vedere acest lucru nu poate să se întâmple, dar Transnistria, de exemplu, are o reprezentanță la Moscova.
Vocea Basarabiei: Exact, voiam să vă întreb mai târziu.
Anatol Țăranu: Și atunci, dacă acest lucru se va face și Guțul va insista anume asupra acestui model de relații cu Federația Rusă, atunci trebuie să recunoaștem că Găgăuzia se va autoidentifica cu o regiune separatistă, cum este cea transnistreană și se va pune la picior egal cu separatismul din Transnistria, asta este absolut firesc. Și atunci deja serviciile sau structurile Republicii Moldova vor trebui să reacționeze pentru a introduce o claritate totală în această problemă. Nu are cum Găgăuzia să aibă acolo reprezentanță fără asentimentul Chișinăului, asta este exclus. Dacă acest lucru se va face, repet încă o dată, aceasta va însemna o încălcare a legislației Republicii Moldova și un demers împotriva suveranității noastre.
Vocea Basarabiei: Dl Țăranu, dar iată că pe 24 august va fi un an și jumătate de când Federația Rusă a pornit acest război în Ucraina, mai au timp cei de la Kremlin să se preocupe de situația din Republica Moldova?
Anatol Țăranu: Desigur că au! Republica Moldova este o zonă extrem de importantă pentru Federația Rusă. Potențial, Republica Moldova ar putea să se prefacă într-un cuțit înfipt în spatele Ucrainei și Rusia ar face foarte mult ca acest lucru să se întâmple. Haideți iarăși să le spunem telespectatorilor cu text foarte clar: în Transnistria se găsește un număr anumit de militari ruși, forțele paramilitare din Transnistria, care numără câteva mii de oameni, până la 10 mii de oameni, totuși sunt un contingent militar care nu poate fi neglijat. El se găsește în spatele Ucrainei, care luptă în Est împotriva agresorului rus, forțele paramilitare transnistrene, chiar dacă declară că sunt suverane, de fapt, sunt controlate efectiv de către comandamentul militar rus, deci reprezintă un pericol militar pentru Ucraina. Ucraina ține la hotar cu Transnistria o brigadă sau chiar două de militari, care trebuie să contracareze pericolul potențial care vine din Transnistria. Acești oameni, acești soldați și ofițeri ar fi bineveniți și sunt ceruți acolo, pe Frontul de est, ca să apere Ucraina, pe când Ucraina este nevoită să-i țină aici, să-i distragă de pe frontul cela și să-i țină aici. Înseamnă aceasta că contingentul militar rus își face misiunea sa? Desigur! Chiar dacă nu luptă efectiv, dar misiunea de a distrage forțele ucrainene o îndeplinește. Deci, doar din acest punct de vedere Transnistria reprezintă un interes major pentru Federația Rusă, nemaivorbind despre faptul că Transnistria este un cap de pod de unde ar putea să se efectueze operațiuni de informare peste spațiul ucrainean. S-a vorbit chiar că din Transnistria ar putea să fie dirijate rachetele care zboară în spațiul de vest al Ucrainei, despre rachetele Rusiei vorbesc. Toate aceste lucruri luate împreună fac Transnistria, și Republica Moldova per ansamblu, o zonă extrem de importantă pentru Federația Rusă, să nu ne amăgim la acest capitol.
Vocea Basarabiei: Dar aparent s-a încercat să se acrediteze ideea că, totuși, acolo se păstrează o neutralitate a Tiraspolului și în relația cu Kievul, și în relația cu Moscova?
Anatol Țăranu: Eu cred că regimul de la Tiraspol este interesat ca să nu fie război și să fie pace, fiindcă doar în condițiile de pace Sheriff-ul care, de fapt, este republica transnistreană, poate să facă bani. Businessul are nevoie de liniște, nu are nevoie de război, de aceea interesul lor nemijlocit, interesul de business este să fie pace, dar alta e că Transnistria nu e o zonă independentă, suverană, ci Transnistria este controlată foarte rigid de serviciile secrete ale Rusiei, dar și de contingentul militar rus care se găsește în Transnistria. Și dorința aceasta firească a lor să facă business și să fie pace intră în contradicție cu interesul Moscovei de a folosi Transnistria ca un cap de pod în planul militar împotriva Ucrainei, așa că aici lucrurile… Transnistria nu vrea război, acum vorbesc despre regimul de la Tiraspol, ei nu vor război, dar dacă Rusia va insista, ei nu au încotro, ei vor fi nevoiți să se angajeze.
Vocea Basarabiei: Dar când vorbim despre miza Rusiei în această regiune, inclusiv peste Nistru, cu cine credeți că dialoghează cei de la Moscova – cu Sheriff-ul sau cu administrația condusă de Krasnoselski, cu Gușan sau cu Krasnoselski?
Anatol Țăranu: Eu cred că ei în egală măsură influențează și componenta economică, dar și componenta politică. Desigur că oficial ei interacționează cu regimul politic de la Tiraspol, cu regimul separatist, dar această interacțiune se face acum pe cale oficială, Rusia se etalează în calitate de mediator în procesul de reglementare politică în Transnistria, ceea ce este, de fapt, de râsul curcilor, fiindcă dintr-înșii mediatori, ca din mine pacificator nu mai știu unde, dar problema e alta, că ei foarte bine înțeleg care este situația din Transnistria și cine realmente controlează Transnistria. Eu cred că Sheriff-ul este îmbibat de reprezentanți ai serviciilor secrete ruse și din acest punct de vedere ei nu sunt independenți în acțiunile lor, chiar dacă, repet încă o dată, interesul economic îi face ca să fie foarte reticenți față de mesajele care vin din partea Federației Ruse.
