Vocea Basarabiei: Punem a câta oară în discuție problemele din agricultură și o să vorbim mai mult, poate, despre ceea ce se întâmplă în domeniul horticol. Dl Vitalie Gorincioi, președintele Asociației „Moldova Fruct”, este oaspetele nostru, d-lui a condus mult timp și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Să discutăm pe marginea unor probleme destul de arzătoare. Ce pronosticuri faceți pentru recolta din acest an pe acest sector horticol?
În prezent, Ministerul Agriculturii și alte structuri de stat nu au o statistică clară pentru a prognoza o recoltă anuală
Vitalie Gorincioi: Noi nu avem, la etapa actuală, nici în Ministerul Agriculturii și nici în alte structuri ale guvernului o statistică atât de bună, ca să putem prognoza, să vedem ce ne așteaptă în fiecare an, dar, oricum, noi suntem membri ai unor organizații internaționale, cum ar fi WAPA, aceasta-i Organizația Mondială a Producătorilor de Mere și Pere, al cărei congres va avea loc la începutul lunii august. Noi suntem membri ai acestei organizații și, înainte de a ne duce la acest congres, numaidecât trebuie să avem o informație clară trimisă la acest sediu și noi am făcut un pronostic. Evident că avem și niște opțiuni cum să facem acest pronostic, pentru că, cu părere de rău, multitudinea de fermieri care se ocupă în această ramură parcă s-ar teme să raporteze ce cantități vor avea.
Vocea Basarabiei: Dar de ce se tem?
Vitalie Gorincioi: Așa suntem noi: „dar de ce, nu cumva se interesează Fiscul, dar nu cumva se interesează cineva care să…” Acesta-i un nărav păgubos, aș zice eu, pentru că noi nu putem să prezentăm o informație clară și evident că ne gândim că și alții nu prezintă, pentru că noi venim de la acest congres, în fiecare an directorul executiv al Asociației „Moldova Fruct” obligatoriu este prezent și se mai duc din producătorii care au interes să vadă, mai ales cei din industria de procesare a fructelor, fabricile de conserve. Ei numaidecât se duc, pentru că ei trebuie să știe ce-i așteaptă, ce fructe și în ce regiuni vor fi mai multe sau mai puține comparativ cu câțiva ani, ce calitate este în lume, cam ce prețuri vor fi, care este puterea de cumpărare a celor care procură și consumă aceste fructe. Și iată când dispunem de o așa informație, noi numaidecât îi adunăm pe membrii Consiliului de administrare imediat ce se întoarce echipa noastră de la congres și-i orientăm pe producătorii care sunt în asociație ce-i așteaptă, când ar trebui să înceapă recoltarea culturilor de toamnă, vorbesc de prune, de mere, când ar trebui să fie puse la păstrare, ce calitate așteptăm și ce cantități în diferite regiuni ale lumii. Noi știm că în Europa marea politică o face Polonia, în lume – China, care produce peste 30 de milioane de tone de mere și, cu toate acestea, în fiecare an importă anumite cantități de mere; Polonia se orientează cât să pună la păstrare și cât să dea la procesare ș.a.m.d. Deci, în unii ani acei care ne-au ascultat și au ținut cont de informațiile pe care le-am transmis de la acest congres au câștigat, pentru că au fost cazuri când trebuia să începem recoltarea cu două săptămâni mai devreme, sunt și cazuri când trebuie s-o începem mai târziu. Adică, mult depinde de ce ambalaj trebuie să procurăm, ce soiuri au roadă mai mare și mai calitativă sau mai puțin calitativă. Noi preconizăm în acest an să avem mai multă producere de mere decât anul trecut, anul trecut am obținut puțin mai mult de 400 de mii de tone, în acest an noi așteptăm cam 545-550 de mii de tone, dintre care 45-50 mii de tone le folosim pe piața internă, vreo 300 de mii de tone se duc la procesare, adică la producerea sucului concentrat și 150-200 de mii de tone trebuie să le exportăm. Noi planificăm că vreo 60 la sută din ele vor fi trimise pe piața CSI-ului, astea-s țările din CSI plus Ucraina, cu toate că Ucraina produce mere, în multe zone au probleme și ea importă fructele de la noi. Vreo 20 de mii de tone se vor duce în Uniunea Europeană și vreo 20-30 de mii de tone se vor duce în țările din Asia, în țările Golfului Persic, unde noi deja în acest an am făcut un salt foarte mare.
Vocea Basarabiei: Să discutăm despre relația pe care trebuie s-o aibă Republica Moldova cu Ucraina, ținând cont că Ucraina trebuie să țină piept acestei invazii ruse și iată au trecut mai mult de 500 de zile și încă nimeni nu poate să știe când va fi sfârșitul acestui război. De ce vreau să străduim un pic asupra cooperării moldo-ucrainene anume în domeniul agriculturii? Pentru că fermierii, cei care produc cereale spun că ar trebui Republica Moldova să se alinieze restricțiilor pe care le cer alte state membre ale Uniunii Europene pentru ca cerealele din Ucraina să fie tranzitate, pe de altă parte, știu că chiar declarația ministrului agriculturii din Ucraina era una foarte directă: „Păi dar și voi aduceți producție în Ucraina”. Cum vedeți dvs. iată ca această relație să rămână una prietenoasă?
Vitalie Gorincioi: O văd așa cum este. Evident că nu trebuie să stricăm relațiile cu vecinii noștri, mai ales că ei sunt într-o situație cu mult mai grea decât suntem noi, cu toate că agricultura este o ramură foarte-foarte anevoioasă, dar mai ales când ai război în țară. De aceea eu ascult ceea ce este oficial, noi nu avem niciun interes să importăm cereale din Ucraina, pentru că ele nu vor fi mai ieftine decât ale producătorilor noștri de pe loc, chiar și transportul cât costă, niște coordonări normale trebuie să fie. Deci, noi avem câțiva traderi care sunt mai cunoscuți în Republica Moldova, eu cred că normal ar fi fost să fie chemați la Ministerul Agriculturii și într-o formă foarte delicată, așa să spunem, că este și ziua de mâine, și ziua de poimâine și haideți să-i ajutăm și pe aceia, dar haideți să-i ajutăm și pe ai noștri. De ce vorbesc eu? Pentru că dacă noi punem întrebarea, de exemplu, ca portul Giurgiulești să fie doar pentru producătorii noștri, pentru exportatorii noștri, mâine ucrainenii au să zică: „Dar Reni și celelalte să fie doar pentru Ucraina”, dar noi știm că traderii noștri care se ocupă cu colectarea cerealelor și cu exportul și eu știu foarte bine câțiva traderi mărișori care au construite terminale la Reni, la porturile acestea de pe Dunăre, de pe Marea Neagră și unde ne ducem noi? Portul acesta din Giurgiulești tot e limitat, nu poate să ducă mult, să facem în așa fel ca să fluidizăm transportul. Când noi am făcut fluidizarea transportului anul trecut la produsele alterabile, vorbesc de cireșe, de caise, de pomușoare, noi am făcut-o prin hotărârea Comisiei Extraordinare, costa un camion până la Moscova, până în Rusia 20 de mii de dolari, când noi am hotărât întrebarea fluidizării, deja costa 10 mii de dolari. Adică am făcut o înțelegere și vreau să mulțumesc și pe această cale pentru o deschidere bună conducerii Vămii, noi împreună ne-am pus la cale cum să hotărâm întrebarea. Așa și aici. Cineva zicea că „ce spun aceștia că cumpără ucrainenii fructe, nu mai cumpără nimic”, dar este statistica de la Vamă, te uiți și vezi cât se duce încolo. Tot ce-i ușor alterabil, vorbim și de zmeură, și de căpșune, și de pomușoare, și caise, și piersice, foarte multe, chiar localitățile de peste Nistru, din partea ceea de Nistru întotdeauna au procurat producție de la fermierii noștri. Mai ales acum de când e război, ei procură legume, ceapă, zeci de producători care au fost în regiunea Herson au venit și au semănat ceapă și legume pentru Ucraina pe malul Nistrului la noi, acolo unde este irigare, cresc și au să le exporte. Și ei ne-au spus: „Nu faceți lucrul acesta…”
Vocea Basarabiei: Deci, părerea dvs. e că cei care insistă cu aceste revendicări, și ne referim la Asociația fermierilor, să nu insiste pe aceste restricții pe care trebuie să le impună Republica Moldova Ucrainei?
Vitalie Gorincioi: Trebuie să găsim alte variante de a ajuta, doar ați văzut ce s-a întâmplat și cu portul acesta din Odesa, acolo-i distrus, ei spun că le trebuie un an ca să-l restabilească, dar vai de capul lor, dacă vorbim așa, țărănește, la fermierii ceia și la muncitorii ceia care au crescut pâinea și acum îi bombardată, îi împrăștiată. E pâine, totuși, cineva o așteaptă.
Vocea Basarabiei: A ars o cantitate foarte mare de cereale…
Vitalie Gorincioi: Da, era vorba de 50-60 de mii de tone, am văzut și eu din informații. În spatele la toate astea stau niște oameni care au muncit.
Vocea Basarabiei: Așa e. Și ei trebuie ajutați acum când le este greu. Când ați vorbit despre mere, era vorba ca merele să ajungă și în Egipt, au ajuns?
Vitalie Gorincioi: Nu prea…
Vocea Basarabiei: Se anunțase că ar fi ajuns.
Vitalie Gorincioi: Cine a anunțat?
Vocea Basarabiei: În spațiul public am văzut.
Vitalie Gorincioi: În spațiul public noi am vorbit de câteva ori că noi, businessul, ne-am făcut treaba, conducerea asociației a fost de 3 ori acolo. O dată am fost pur și simplu, a doua oară am fost cu producători, cu exportatori, cu importatori, care încearcă să lucreze cu Egiptul și a treia oară am fost în componența delegației guvernamentale oficiale, au fost și viceprim-ministrul și ministrul agriculturii, dar, din păcate, întrebarea nu este hotărâtă.
Vocea Basarabiei: De ce?
Vitalie Gorincioi: Acolo este o taxă vamală de 41,5 la sută la producția de import din Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Mai merită de purtat negocieri cu partea egipteană?
Vitalie Gorincioi: Merită! Numaidecât, eu cred că trebuie să continuăm discuțiile, pur și simplu așa-s unele țări. Și în India noi doar tot am trimis vreo 5 containere de probă.
Vocea Basarabiei: Și s-a stopat după asta?
Vitalie Gorincioi: Nu s-a stopat, dar nu s-a pornit, pentru că minimumul pe care trebuie să-l ducem ei cer 10 containere, nouă ne-au permis 5 și mai cer încă 3.
Agricultorii nu ies în stradă de viață bună, dacă vor simți nevoia vor ieși la proteste și după 1 august
Vocea Basarabiei: Deci, pe 1 august ar fi motivați fermierii să iasă în stradă și să protesteze?
Vitalie Gorincioi: Eu cred că dacă ei au făcut niște totaluri și au văzut că nu au ajuns la ceea ce au cerut, apoi care-i problema? Aceasta-i o metodă democratică și-i foarte rău că noi ajungem la așa ceva, pentru că ei nu ies de viață bună.
Vocea Basarabiei: Dar ce cred cetățenii? Că acolo sunt barosani, că ei au tehnică ce costă foarte mult, că nu sunt ei cei mai necăjiți și mai oropsiți.
Vitalie Gorincioi: Încă o dată, la un tractor de acesta, el poate primi subvenții nu mai mult de 250 de mii de lei. Ce tractor cumpărăm noi cu 250 de mii de lei, o cotigă de asta cu 3 roți?
Vocea Basarabiei: Deci, agricultorul ia credite și cumpără tehnică?
Vitalie Gorincioi: E clar! D-apoi cum?
Vocea Basarabiei: Moldova în CSI sau Moldova trebuie să abandoneze CSI-ul?
Vitalie Gorincioi: Eu am o părere aparte, o discuție am avut la o masă rotundă organizată de socialiști și le-am spus: „Nu ne-am dus noi din CSI, voi ne-ați împins din CSI. Și nu CSI-ul în întregime, pe noi Rusia ne-a împins din CSI cu embargouri și cu discuții. Nu știu de ce în loc să discute cu ANSA, cu Ministerul Agriculturii, ei discută cu Șor, cu nu știu cine acolo, îi dau permisiune la acela, îi dau permisiune la celălalt. Asta-i normal, așa se face? Bine, noi suntem un stat mic, dar statele mari așa fac politică? De atâta, eu nu socot că noi ne-am dus din CSI, pe noi ne-au împins din CSI și asta a făcut-o, în primul și în primul rând, Rusia”.
Avem nevoie de stabilitate, ca firmele locale sau partenerii străini să investească în pământul nostru
Vocea Basarabiei: Pământul – marfă, pământul – marfă pentru interior, pământul – marfă și pentru cei care vor de peste hotare să-l cumpere?
Vitalie Gorincioi: Pământul – marfă, așa cum este, hai să fim și noi un pic mai stabili și să nu ne aruncăm dintr-o extremă în alta. Este el marfă acum, se poate de cumpărat, cel care vrea să vină să investească, deci sunt metode, că n-o să-l ia cu dânsul să-l ducă, dar pe noi alta ne încurcă pentru investiții, că noi nu avem stabilitate și nu avem… Deci, vom fi în Uniunea Europeană și vom fi în NATO și au să vină investitori și au să caute pământurile acestea, dar trebuie să avem stabilitate și n-o să fie foarte important că l-a cumpărat sau nu l-a cumpărat. Foarte mulți fac business așa, am luat în arendă, am lucrat, nu-mi place – mi-am strâns păpușelele și cordeluțele și m-am dus, dar pământul o să rămână aici.
Vocea Basarabiei: Și ați spus Moldova în UE și în NATO?
Vitalie Gorincioi: D-apoi cum?! Părerea mea este că e o prostie că astăzi umblăm noi cu neutralitatea. Care neutralitate? Adică să vină cu mâinile goale, să ne ia și să ne ducă unde vor vrea? Și cine ne învață democrație, cei care iese femeia cu o coală de hârtie goală și o iau și o închid, dar pe noi ne învață cineva democrație? Dar noi cam cum credeți?
Vocea Basarabiei: Adică în Rusia cei care protestează sunt trimiși la dubă și…
Vitalie Gorincioi: …și pe noi ne critică, iată, că asuprim pe cineva. Pe cine noi îi asuprim? Eu m-am mirat când am auzit: „să nu uitați că acolo sunt 200 de mii de ruși”… Dar un milion și jumătate de români nu sunt alături de România? Cum, nu are cine-i apăra sau nu trebuie apărați?
