Vocea Basarabiei: În cele ce urmează discutăm cu Dinu Plângău, fost deputat, actualmente este liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr. Mulțumim că ați revenit la Vocea Basarabiei!
Dinu Plângău: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație!
Vocea Basarabiei: E în toi pregătirea pentru alegerile locale din toamnă, 5 noiembrie este data alegerilor locale. Vorbim a câta oară despre miza și importanța acestui scrutin local, dar pentru început, totuși, pentru că sunteți atât de mult preocupat în ultimul timp de coruperea politică, să vedem cât de mult credeți că mai este loc pentru ca cetățeanul să fie corupt atunci când e momit, să zic așa, de politician să-i dea votul.
Sistemul nostru democratic este vulnerabil, justiția nu funcționează așa cum ne-am dori, iar acest lucru duce la riscuri majore
Dinu Plângău: Fenomenul acesta este persistent, în special, în societăți sărace cum este Republica Moldova și, din păcate, cele mai recente cazuri ale alegerilor din Bălți și din Găgăuzia au demonstrat cu lux de amănunte că sistemul nostru democratic este foarte vulnerabil, sistemul de justiție nu funcționează așa cum ne-am dori să funcționeze și asta duce la riscuri majore, încât oameni bogați, haideți să spunem așa, care fie și-au făcut de cele mai dese ori averile pe căi mai puțin ortodoxe, se implică în politică, în special pentru a avea protecția aceasta, umbrela politică, pe de o parte, pe de altă parte, de a avea acces pe coridoarele unor instituții de stat, la funcționari de rang înalt pentru a corupe acești oameni și a-și face interesele de afaceri mai departe.
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim și mai concret, ca să ne înțeleagă și cetățeanul care este urmăritorul acestei emisiuni la cine vă referiți, de ce trebuie de vorbit concret, ca cetățeanul oricum să poată trage o concluzie.
Dinu Plângău: Haideți de la cazuri mai vechi până la cazuri recente. Dacă pe timpul lui Voronin în Republica Moldova lucra doar feciorul lui Voronin și avea interese foarte mari în diferite sfere ale economiei și și-au făcut bogății mari, ulterior, inclusiv prin venirea la putere a Alianței pentru Integrare Europeană, au început alte tipuri de afaceri care s-au soldat cu scandaluri la nivel internațional, cum ar fi furtul miliardului, concesionarea aeroportului, gărilor, tot ce a mai rămas, falimentul băncilor, inclusiv pe timpuri mai recente, din păcate, nu funcționează justiția și vedem foarte multe scandaluri. Inclusiv din cauza impunității care persistă în Republica Moldova, nimeni din hoții care, spre exemplu pe noi, cei din Platforma DA, ne-au scos în stradă, nu sunt pedepsiți nici măcar după 2 ani de putere absolută din partea unui partid proeuropean, care a declarat în alegeri toleranță zero față de corupție, nu vedem mari schimbări, din păcate. Șor face activitate politică, Nichiforciuc și-a creat partid politic și cred că nu trebuie să dăm prea mare deschidere cine este acest personaj, până și la alte personaje, inclusiv cum este Vladimir Plahotniuc pe care îl vom vedea curând, prin această inacțiune din partea organelor statului, o prezență tot mai activă de la început fiind cu bani, cu oameni din diferite sisteme care au rămas în funcție și ulterior poate fi o implicare mai activă, până la Andronachi și tot felul de oameni dubioși care finanțează, inclusiv în momentul de față, proiecte politice sau politicieni.
Vocea Basarabiei: Dar să vorbim un pic și despre bani și partide. Cum își gestionează formațiunile politice banii? În primul rând, ne referim la partidele care sunt finanțate și din bugetul de stat, și acestea nu sunt chiar atât de multe, dar în general, cum să-și dea seama cetățeanul că politicianul vine cu banul curat sau cu banul murdar la el?
Dinu Plângău: Cetățeanul nu are cum să cunoască lucrurile acestea, aceste lucruri trebuie să fie impuse printr-un mecanism de control, o legislație mai bună și, cel mai important lucru, prin funcționarea instituțiilor statului care au menirea să vegheze asupra corectitudinii finanțării unui partid politic, ceea ce, din păcate, la noi nu se întâmplă. Nu este responsabilitatea cetățeanului să dea calificative, pentru că de lucrurile acestea trebuie să se ocupe alte instanțe pe care le avem în Republica Moldova și, din punctul meu de vedere, nu-și fac bine treaba. Dacă avem cazuri sonore și am făcut niște comparații legate de activitatea politică din trecut, noi avem cele mai elocvente cazuri: alegerile din Orhei, alegerile din Bălți, alegerile din Găgăuzia, alegerile locale. Dacă nu se termină această practică, o să ne pomenim într-o situație destul de complicată pentru Republica Moldova și viitoarele scrutine politice, pentru că aceste practici de principiu nu doar aduc un scor electoral, haideți să spunem, băieților aceștia care au bani, dar, pe de o parte, compromit procesele democratice, creează niște percepții foarte negative în societate, pentru că mentalitatea aceasta „au furat, dar ne dau și nouă” este destul de nocivă per ansamblu, compromite instituția statului, încrederea cetățeanului în instituțiile statului. Oamenii când văd că aceste practici nu sunt sancționate le scade încredere în parlament, în guvern, în instanțele de judecată, în procuratură, în poliție, în tot ceea ce înseamnă structura statală.
Vocea Basarabiei: Dvs. sunteți jurist, ați putea să ne spuneți clar cum ar trebui să se sfârșească aceste practici, ca să nu se mai vorbească sau ca să nu mai fie atât de vizibile în societate?
Dinu Plângău: Este suficient să dai un semnal întregii societăți că aceste practici nu pot să mai existe, deci să scapi de impunitate. În momentul în care nu survine o sancțiune pe măsura faptelor săvârșite, atunci, evident, aceste fapte nu sunt descurajate, ele se vor repeta în viitor.
Vocea Basarabiei: Bine, totuși, Ministerul Justiției a mers la Curtea Constituțională și a avut suficiente argumente ca Înalta Curte să se pronunțe pe marginea activității Partidului Șor?
Dinu Plângău: Da, după 3 ani de insistențe, în 3 ani de zile totuși au fost niște procese în care s-au compromis foarte multe lucruri în Republica Moldova și în pofida la această hotărâre a Curții Constituționale nu este una suficientă, cu 3 luni în urmă, când a fost depusă această sesizare, noi am insistat să fie modificat cadrul normativ astfel încât să survină niște sancțiuni, cel puțin, pentru liderii acestei formațiuni, în eventualitatea în care partidul politic va fi declarat neconstituțional. Ieri am văzut că a fost înregistrat un concept, am văzut conceptul, m-am bucurat că este totuși conceptul și s-a mers pe ideea pe care noi am enunțat-o ceva timp în urmă, vreo 3 luni în urmă, dar nu este suficient acest concept, întrucât nu ține doar de modificări la Codul electoral pentru a surveni consecințele respective. Ai nevoie de modificarea mai multor acte normative, ai nevoie să ții cont și de anumite particularități de ordin al dreptului constituțional, ca să nu ai anumite obstacole atunci când vei dori să aplici aceste sancțiuni, cel puțin, pentru conducerea Partidului politic Șor, dar cel mai important lucru pentru descurajarea acestor acțiuni este să funcționeze justiția din Republica Moldova. Toată lumea vorbește despre coruperea alegătorilor, despre bani murdari, eu am văzut cazuri în care oameni, inclusiv candidați, deja persoane cu funcții de demnitate publică au fost reținuți în flagrant, cu bani în portbagaj pentru coruperea alegătorilor și nu au survenit consecințe.
Vocea Basarabiei: Dar când ziceți că doar fruntașii partidului trebuie să fie sancționați, asta vă referiți la 3, 4, 5 nume din formațiune și formațiunea asta e cea condusă de Ilan Șor?
Dinu Plângău: Categoric nu! Deci, conducerea partidului într-un partid politic înseamnă, în primul rând, Consiliul Național Politic, care este compus în dependență de partid, de toți președinții de organizații, oameni care iau decizii într-o formațiune politică, pentru că mai puțin afectează procesele democratice sub aspectul politic un membru simplu de partid, fie niște persoane care au fost mituite să vină la proteste decât cei care corup, care folosesc această pârghie, în momentul în care tu descurajezi, scoți interesul politic din ecuație a unui om să protesteze, mă refer, în primul rând, la conducerea acestui partid, atunci dispare și motivația de a face în eventualitate destabilizări de acțiuni politice ș.a.m.d., pentru că este clar că toate lucrurile acestea nu îi vor aduce un capital politic în eventualitate, din simplul motiv că are restricția de a deține funcții publice pe un anumit termen.
Un primar cu o integritate dubioasă nu trebuie să dețină funcții pe o perioadă de trei ani, în cazul partidelor acest termen ar trebui să fie mai mare
Vocea Basarabiei: Și sugestia dvs. este ca legiuitorul, deputații să îmbunătățească norma legală?
Dinu Plângău: Sugestia mea a fost să preluăm modelul aplicării unor sancțiuni primarilor din Republica Moldova. Unui primar din Republica Moldova în cazul în care are un act de constatare din partea Autorității Naționale de Integritate, conflict de interes sau a comis o eroare tehnică, o simplă încălcare, i se aplică o sancțiune foarte dură în unele cazuri, cea de a-i interzice să dețină anumite funcții pe o perioadă de 3 ani. Noi am spus că trebuie să luăm o analogie, pentru că de principiu deja avem, haideți să spunem, un cadru normativ care se aplică față de unii cetățeni și să aplicăm și conducerii partidului care este eventual declarat neconstituțional, dizolvat forțat ș.a.m.d., doar că noi când făceam analogia cu 3 ani, conceptul a fost preluat pe 3 ani, de principiu, el se face pentru ca, dacă facem analogia cu primari, primarul să nu poată candida la următorul scrutin electoral, doar că în cazul partidelor politice, noi avem diferite scrutine electorale și atunci, din punctul nostru de vedere, acest termen ar trebui să fie mai mare ca să descurajeze, nu știu, două mandate să nu poată să dețină funcții publice, să nu poată să se reabiliteze politic, au preluat mot-á-mot, făcând analogie. Eu cred că un termen optim ar fi 7-10 ani pentru conducerea partidului, să nu poată deține funcții publice, ca sancțiune asta ar fi două mandate, de 2 ori nu ai participat la alegeri, gata, interesul politic a dispărut.
Vocea Basarabiei: Dle Plângău, dar există și reacția din partea partidului sau politicienilor care îl reprezintă pe Ilan Șor și ei ce spun? Că prin aceste acțiuni se încearcă înăbușirea democrației, nu mai există pluralism de opinie în societate și că…
Dinu Plângău: Și exprimarea opiniilor, și activitatea politică trebuie să se desfășoare într-un anumit cadru legal, pentru că nu putem să ieșim în stradă sau să facem orice ne dorim, mai ales unele declarații ale reprezentanților acestui partid și în adresa jurnaliștilor, și în adresa partidelor politice ș.a.m.d., asta nu este democrație. Deci, noi prin instituirea unor norme de acest gen protejăm, de fapt, procesele democratice, protejăm corectitudinea unor eventuale scrutine electorale și, cel mai important lucru, probabil scăpăm de niște elemente extrem de toxice, care dăunează foarte mult intereselor statului, totul se face în limitele legale. Eu îmi aduc aminte 3 ani de zile deja eu oboseam să spun despre necesitatea sesizării Curții Constituționale pe cazul Șor, foarte mulți oameni din societatea civilă, inclusiv din Partidul Acțiune și Solidaritate, criticau această insistență a mea. Până la urmă s-a ajuns la această soluție perfect constituțională, perfect legală, acum venim cu un alt mecanism, pentru că nu este suficient. OK, ai scos partidul politic în afara legii, ce urmează după? Oamenii își fac alt partid politic și asta des auzeam această întrebare. Și iată soluția, perfect legală, dacă nimeni nu are obiecții când se aplică această normă în privința unui primar și pentru acțiuni mult mai minore uneori, atunci conducerea unui partid declarat neconstituțional, asta este cea mai gravă sancțiune care poate fi aplicată unui partid politic, să suporte consecințele.
Vocea Basarabiei: Ați spus și dvs. ceva mai devreme că justiția ar trebui să-și facă treaba, am auzit și opinii ale experților în drept constituțional, care împărtășeau acest punct de vedere pe care îl enunțați dvs. Cum credeți, de ce justiția atât de greu totuși face ordine la acest capitol, când e vorba despre banii necinstiți sau banii care nu-s transparenți?
Dinu Plângău: Pentru că este foarte multă corupție în sistem și este foarte mult haos, și nu este, din păcate, foarte multă capacitate de reformare a sistemului. Când am început mai insistent să promovez mecanismul acesta de scoatere în afara legii a partidului pe cale constituțională, cu o sesizare la Curtea Constituțională, eram foarte sceptic că vom reuși să reformăm justiția din Republica Moldova și atunci este o cale in extremis, care, în mod normal, dacă ar funcționa justiția nu s-ar fi întâmplat, doar că procesele care au loc în Republica Moldova pot afecta foarte mult toate procesele. Lumea în condițiile în care nu crede în stat, nu crede în instituțiile statului, nu crede în procesele democratice, atunci efectele acestui curent, acestui val sunt devastatoare, oamenii pur și simplu preferă să plece și nu doar din cauza unor condiții sociale, economice, haideți să spunem, deloc ușoare, dar inclusiv din cauza atmosferei acesteia din societate, care acționează foarte mult și la nivelul psihologic, oamenii nu au încredere în viitorul de mâine, pentru că hoții stau în libertate, fac politică, mari lucruri nu s-au schimbat și asta descurajează. Doar în ultimii 2 ani din Republica Moldova au plecat 116.000 de cetățeni de-ai noștri. Da, în consecință mare parte a războiului, dar nu doar, în mare parte condițiile social-economice, cât și lipsa încrederii sau lipsa speranței că și în Republica Moldova într-o zi va fi bine, copiii noștri vor avea perspectivă și un viitor mai bun.
