Vocea Basarabiei: Astăzi vom vorbi despre cultură, pentru că în studio îl avem prezent pe Boris Cremene. El este omul care și-a dedicat întreaga viață culturii, activității din acest domeniu, a dezvoltat cultura fiind regizor, actor, a lipsit o perioadă din Republica Moldova, cam 20 de ani, dar nu s-a despărțit de cultură, indiferent pe ce continent al lumii s-ar fi aflat, a revenit în Republica Moldova și, revenind în Republica Moldova, a obținut și un job tot în cadrul Ministerului Culturii.
Boris Cremene: Vă mulțumesc că m-ați chemat, să știți că sunteți o mare referință jurnalistică pentru mine și vin cu mare drag de fiecare dată.
Vocea Basarabiei: Mulțumim! Iată, foarte repede au trecut aproape 500 de zile de când a pornit această invazie rusă în Ucraina. Războiul de agresiune al Rusiei amenință și identitatea culturală a Ucrainei, muzeele, bisericile sunt bombardate, Vladimir Putin susține că, din punct de vedere istoric, Ucraina face parte din Rusia și nu are o identitate națională proprie, dar un ansamblu de balet din Kiev e în turneu și transmite următorul mesaj: „Ucraina are propria identitate culturală care nu poate fi distrusă”. Totuși, haideți să încerc să aflu o părere a lui Boris Cremene – cum afectează războiul cultura și dacă poate rezista cultura pe timp de război?
Prin cultură putem supraviețui, cultura este un element care ne coagulează, ne unește
Boris Cremene: Păi cred că tot ce ne-a rămas în fața acestei agresiuni brutale, pentru că nu pot s-o numesc altfel, este cultura. Prin cultură putem supraviețui, cultura este un element care ne coagulează, ne unește. Prin acest război, Ucraina a devenit o țară, o națiune și o cultură, pentru că dacă nu era războiul acesta, probabil războiul are și părțile bune, din păcate, războiul a creat din ucraineni o națiune puternică, de care noi am avut foarte mare noroc.
Vocea Basarabiei: Și totuși, războiul aduce suferințe și deseori se pune întrebarea: unde se direcționează banii – către apărare sau către cultură?
Boris Cremene: Uitați-vă, noi am declarat anul 2023 Anul culturii ucrainene și toate mesajele din partea Ucrainei veneau cu un amendament: „Vă rugăm să ne asigurați masa, cazarea, pentru că toți banii noștri merg la apărare, inclusiv a dvs.” și înțelegeam foarte bine acest mesaj.
Vocea Basarabiei: Ce s-a întâmplat în acest 1 an și 5 luni de când a pornit această agresiune rusă în Ucraina în cultura din Republica Moldova?
Boris Cremene: Cultural vorbind, noi ne-am continuat drumul nostru și proiectele noastre, dar am inhalat o mare parte din tot ce este cultura ucraineană, începând din 24, când s-a împlinit nu 1 an de război, ci 9 ani de război, pentru că Ucraina a fost agresată încă în 2014, noi am avut o expoziție extraordinară cu postere – „Cultura în ocheana armei”, unde am văzut cum au fost clădirile de patrimoniu până la război și ce a rămas după război – ruinele. Au fost șterse de pe fața pământului muzee, teatre, care nu sunt obiecte relevante, de fapt, războiului sau agresiunii.
Vocea Basarabiei: Solidaritatea continuă să fie cea care apropie foarte mult aceste două state, tocmai s-a împlinit un an de când Ucraina și Republica Moldova au devenit țări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană și se spune că ambele țări vor încerca să parcurgă acest drum și să se regăsească la un moment dat în Uniunea Europeană.
Boris Cremene: Cred că Ucraina mai complicat, drumul ucrainean va fi mult mai greu, mai neasfaltat decât al nostru. Iarăși ne-am pomenit într-o zonă foarte favorabilă noi, care de fiecare dată eram în drumul războiului, de data asta pe noi Dumnezeu ne-a ferit. Noi am demonstrat o solidaritate fără precedent cu ucrainenii, noi nu am avut o relație foarte caldă cu ei până acum, noi am împărțit cea mai mică bucată de pâine pe care am avut-o împreună cu ei, am stat la masă împreună cu ei, am plâns împreună cu ei.
Vocea Basarabiei: Unii au împărțit și plapuma, pentru că mulți cetățeni ai Republicii Moldova în familiile lor găzduiesc și astăzi oameni care au fugit din calea războiului din Ucraina, mulți și-au regăsit aici rude, acum și-au făcut prieteni, li s-a oferit și un job, o bucată de pâine să o poată câștiga.
Boris Cremene: Exact. Războiul a revelat și o parte foarte puternic spirituală, or oamenii au plecat cu o punguță și cu animalul din casă, deci au lăsat aur, bani, au lăsat mobilă, au lăsat tot ce au agonisit, au plecat cu un animal, și asta pentru mine a fost un semn foarte clar că suntem niște națiuni civilizate.
Vocea Basarabiei: Ați fost cam pe toate continentele, ce înseamnă acum acest generic „Republica Moldova – țară mică cu inimă mare” și cât de mult s-au convins cei din străinătate că totuși e o inimă mare aici, la poarta Europei și a NATO?
Boris Cremene: După mine, nu există să fii laș sau să fii erou, depinde de circumstanțele în care nimerești. Deci, noi am nimerit în niște circumstanțe unde ne-am arătat ce avem mai bun și asta a fost extraordinar. Noi am arătat că suntem o națiune civilizată, după 21 mai, la Adunarea „Moldova Europeană”, când au plecat 80 de mii sau 100 de mii de oameni, au venit gunoierii și n-au avut ce strânge din urma lor. Acesta a fost un semn de mare cultură.
Vocea Basarabiei: Se spune că arta respiră libertate…
Boris Cremene: Libertatea în artă este legată foarte mult de responsabilitate, pentru că arta este liberă, dar nu este libertină.
Unde este cultură și creativitate, acolo este prosperitate și bunăstare
Vocea Basarabiei: Așa este. Să vorbim despre ceea ce se întâmplă astăzi în cultură. Deseori se amintește că autoritățile totuși lasă pe ultimul loc cultura atunci când e vorba câți bani să direcționeze din bugetul de stat, că încă și până astăzi cultura este cenușăreasă, pentru că cele mai mici salarii le primesc oamenii care activează în acest domeniu, pentru că investiții se fac, dar nu atât cât ar trebui, dar probabil că niciodată nu se vor face atâta cât se cere din partea culturii ca să fie investit.
Boris Cremene: Cred că avem primul ministru care a pus prompt problema regândirii locului culturii, căci unde este cultură, acolo este prosperitate și nu invers, cultura este un teren pentru oameni deștepți, or oamenii deștepți sunt creativi, unde este creativitatea, acolo este și bunăstarea. Accentele se pun foarte clar și se luptă foarte clar să mărim salarizarea, altfel noi rămânem cu un segment de amatori, noi pierdem, de fapt, artiștii profesioniști. În balet au rămas foarte puțini, pentru că la salariul de 4.000 de lei tu nu poți să faci balet. Deci, cum este legea salarizării? Cu cât ai mai multă vechime, cu atât mai mult primești, or la un balerin asta funcționează invers, el la 32-34 de ani deja gata, este pensionar. Trebuie să-i dai oportunități la 20 de ani, pentru că el și-a cheltuit copilăria nu jucând fotbal prin curte, dar ținându-se de bară și făcând battement tendu.
Vocea Basarabiei: Deși și fotbalistul este tot atât de important ca și un artist, dar știam că în parlament trebuia să se ajusteze…
Boris Cremene: Se lucrează la asta, pentru că Legea nr. 270 a pus sub o căciulă și șoferul de troleibuz, și copilul care studiază vioara, și balerinul, egal.
Vocea Basarabiei: Și cum credeți dvs. că ați putea să-i convingeți pe deputați, în primul rând, pentru că ei sunt cu norma legală, ca să găsească această posibilitate? De ce insist pe un răspuns clar? Pentru că protestează fermierii, vor bani, pentru că deținătorii de patente sunt nemulțumiți că li se cere neapărat să activeze în baza aparatului de casă, acum dvs. ziceți că și artiștii, cei care lucrează în domeniul culturii au nevoie și ei de sprijin.
Boris Cremene: Și totuși, să-i punem în oale diferite. Eu cred că noi avem proteste false, și asta e opinia mea personală, fermierii care protestează acum nu sunt fermieri, ei nu produc, ei nu dau locuri de muncă, ei au obținut tractoarele prin fonduri de stat, combinele prin fonduri de stat, au acaparat pământurile satelor, seamănă grâu și porumb și nu angajează pe nimeni, deci vând grâul la votcă. Asta nu este agricultură pentru mine, pentru mine agricultură este omul care sădește o livadă, care are grijă zi de zi ea, omul care are o vinărie, care trebuie să curețe, să culeagă, să stea cu urechea când vinul fermentează, să-l îmbutelieze, este o grijă permanentă, dar un om care are combină și tractor a semănat și a strâns, acesta-i un mic oligarh sătesc. La fel e și cu patenta, noi mereu avem o frică, o fobie de lege, vrem cumva să mergem prin spatele casei…
Vocea Basarabiei: …pe ocolișuri.
Boris Cremene: …pe ocolișuri, pe coclauri. Nu! Trebuie să fii onest cu statul, pentru că taxele pe care le plătești azi, mâine o să ai nevoie de ele.
Vocea Basarabiei: Atunci când vei cere o pensie decentă?
Boris Cremene: Da, pentru că sunt oameni care spun că au lucrat 40 de ani și au 2.000 de lei pensie. – „Dar cât ai declarat, cu cât ai contribuit?” – „Păi am fost șofer și am declarat că am numai 800 de lei”. – „A, stai din 800 de lei atunci”!
Vocea Basarabiei: Ar trebui mai mult să se pună accent pe…
Boris Cremene: …educația fiscală…
Vocea Basarabiei: …și pe dialog, dialogul autorităților care să le explice cât mai mult oamenilor că dacă nu, apar zvonuri, apar interpretări și atunci crește această dezamăgire a oamenilor nu doar în instituțiile statului, dar și în statul lor Republica Moldova, și aleg calea pribegiei.
Boris Cremene: Noi avem mari lacune la capitolul educație de tot soiul. Educația financiară trebuie să fie clar: tu nu dai cuiva, tu îți dai ție banii aceștia. Deci, tu contribui la bugetul statului, cu cât îi mai bogat bugetul statului, ai drumuri, școli, spitale, ai pensie. Asta trebuie să fie foarte clar.
Vocea Basarabiei: Dl Cremene, ați amintit ceva mai devreme că un lucrător din cultură are de la 4.000 de lei în sus salariu?
Boris Cremene: Da, plus-minus.
Vocea Basarabiei: Dar nu-i văd să iasă în stradă să protesteze.
Boris Cremene: Artiștii protestează în scenă, lucrând. Asta-i greva japoneză. Muzicienii se mai descurcă cumva, pentru că au o nuntă, o petrecere corporativă, actorii – mai puțin, pentru că decât să predai la un liceu niște clase de actorie sau să mai moderezi ceva, dacă poți să faci asta, nu-i o meserie pentru fiecare actor. Eu, de exemplu, nu pot modera nunți, nu mă bag acolo, că nu este stilul meu. Balerinul cum să facă? Aceștia din „Joc” mai merg la o nuntă, mai așa, balerinul trebuie să fie în formă permanentă, el trebuie să aibă bani pentru alimentare corectă, pentru întreținerea instrumentului, corpului ș.a.m.d. Deci, un balerin la nivelul economic actual fără 20.000 de lei nu se descurcă.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că cei care activează în domeniul culturii nu ies să protesteze, pentru că ei muncesc și se împacă cu puținul?
Boris Cremene: Ei muncesc și prin alte părți și se împacă cu situația.
Vocea Basarabiei: Dar eu am discutat cu foarte mulți reprezentanți ai acestui domeniu și ei îmi spun că sunt nevoiți să aibă 2-3 joburi, ca să poată să adune banul.
Boris Cremene: Toți colegii mei au 2-3 joburi, pentru că atunci când ies agrarienii se creează o iluzie. De fapt, noi nu beneficiem în urma grâului pe care îl cresc, grâul se duce în Africa sau la votcă, dar produsul cultural pe care îl are actorul sau artistul are un impact imediat educativ asupra societății.
Vocea Basarabiei: Și dacă toți spun că e nevoie să existe cultură, de la cultura politică până la cultura generală, de ce-i atât de multă degradare în societate?
Boris Cremene: Aici e complicat. Nu-i foarte multă degradare, dacă proporționalizăm cumva, și dvs. ați văzut, oamenii care vin la protestele Șor sau, Dumnezeu să ierte Șor și oamenii care au venit…
Există o populație degradată, care poate fi manipulată, și aici trebuie pedepsit factorul politic care îi manipulează
Vocea Basarabiei: Dumnezeu să ierte Partidul Șor, declarat neconstituțional.
Boris Cremene: Ca și partid, da. Că aveam un prieten în Irlanda și-mi tot spunea „răposata, răposata”… Și-i zic: „Măi, dar când a murit nevasta ta?” – „Păi n-a murit, ca nevastă îi răposată”. (Să mai și glumim.) Cred că noi am văzut care este proporționalitatea între gașca ceea de oameni care nu știu de unde vin pentru câțiva bani și asta iarăși e o lacună a educației, pentru că nu poți să-i spui omului: „Măi, s-a furat din buzunarul tău și ți s-a dat un pic doar ca să te scoată în stradă. Atât.” Și am văzut oamenii ceia îmbrăcați frumos, culți, care au ieșit masiv să demonstreze, să dea un semnal că noi ne dorim o țară civilizată.
Vocea Basarabiei: Dar și unii, și alții alcătuiesc populația Republicii Moldova?
Boris Cremene: E democrație, dar există o populație degradată, care poate fi manipulată, și aici trebuie pedepsit factorul politic care îi manipulează, și este o parte de populație liberă care are o gândire, un discernământ adevărat.
Vocea Basarabiei: Dar poate ar trebui și autoritățile să se gândească la niște politici care ar avea un impact mare asupra dezvoltării unei societăți unde cultura e în capul mesei?
Boris Cremene: Atunci când vor schimba paradigma, când justiția, cultura și învățământul vor fi într-o linie, atunci vom avea toate ușile deschise.
Vocea Basarabiei: Și până atunci cât mai este?
Boris Cremene: Păi, totul e în mâinile noastre, de fapt, totul e în mâna cetățeanului, pentru că puterile vin și se duc, dar noi dacă avem un element care ne unește, chiar dacă suntem o țară eclectică, cu minorități diferite, noi trebuie să avem un catalizator care ne unește, cum e Brazilia. Brazilia e o țară de migranți, cea mai mare diasporă de japonezi e acolo, chinezi, italieni, spanioli, dar au două elemente care îi fac o națiune – limba portugheză și fotbalul.
Vocea Basarabiei: Așa e. Dar pentru că ați amintit și despre etniile care sunt prezente aici, în Republica Moldova, lor li s-a oferit în mare parte autonomie culturală, ne referim, în primul rând, la cei care locuiesc în UTA Găgăuzia. Și minoritățile rusă, ucraineană au dreptul la a-și promova cultura, pe de altă parte, ce se crede? Că ucrainenii au fost rusificați în Republica Moldova, cei din Găgăuzia și ei au fost rusificați și ce se întâmplă cu cultura?
Boris Cremene: Da, ei se declară de limbă rusă. Să dai nu e suficient, pentru că eu am niște experiențe acum. Eu am înțeles că, de fapt, cea mai mare minoritate nu sunt rușii în Republica Moldova, ci ucrainenii, care s-au declarat de limbă rusă. Noi am anunțat un proiect, să luăm un curs de actori în limba ucraineană și n-am găsit, pentru că ei abia încep să învețe limba maternă.
Vocea Basarabiei: Păi aproape toate școlile cu predare în limba ucraineană au fost rusificate.
Boris Cremene: Exact. Acum avem un proiect cu Ivan Vîrîpaiev, unul din cei mai aclamați și mai mari dramaturgi la ora actuală și când a venit Ivan aici i-am zis să mergem și în Găgăuzia, poate facem un spectacol în găgăuză. Ne-am dus la teatrul din Ceadâr-Lunga și ne-au întâlnit în pumni, am crezut că ne bat acolo, ca după două ore să ne îmbrățișeze și să nu ne dea voie să plecăm. Ei au fost manipulați, mințiți, acolo e o propagandă rusească fără precedent. Noi trebuie să aducem claritate, noi trebuie să aducem lumea la realitate. Deci, ei joacă jumătate în rusă și jumătate în găgăuză, pentru că practic nu au spectatori de limbă găgăuză.
Vocea Basarabiei: Și acum să înțelegem că politicul e cel care decide, inclusiv când e vorba de promovarea culturii într-o regiune sau alta, unde compact locuiesc etniile?
Boris Cremene: Noi am scăpat niște curse de cai în Găgăuzia, pentru că noi nu trebuia să le arătăm spatele sau ignoranța, trebuia să-i ținem aproape, să-i luăm cu noi și unde-i greu, și unde-i bine. Noi cumva am ales calea cea mai ușoară – da’ nu discutăm cu ăștia, da’ nu ne interesează. Ba da, ei sunt parte din noi.
