Vocea Basarabiei: Astăzi încercăm să facem bilanțul anului care se călătorește, 2022, împreună cu ministrul agriculturii și industriei alimentare, dl Vladimir Bolea. Dle ministru, mulțumim mult că ați găsit timp acum, la cumpăna dintre ani, să veniți aici, la Vocea Basarabiei, să încercăm să vedem cum intră în istorie 2022. Anul acesta a fost unul destul de dificil și în regiune, dar și în agricultură, pentru că a fost secetă, pentru că au fost compromise o bună parte din recoltele de porumb, de exemplu, pentru alte soiuri în totalitate sau în proporție destul de mare a fost compromisă recolta. Să aflăm de la dvs. mai multe – cum definiți, iată, ceea ce s-a întâmplat pe parcursul acestui an, ținând cont că și invazia rusă în Ucraina dă mari bătăi de cap regiunii, dar și aceste condiții climaterice?
Vladimir Bolea: Pentru început, aș vrea să vă mulțumesc pentru invitație, să vă urez sărbători fericite, căci numai au trecut sărbătorile Crăciunului și urmează sărbătorile de Anul Nou, motiv din care vreau să felicit toată populația Republicii Moldova cu aceste sfinte sărbători și sper foarte mult ca în noul an Republica Moldova să aibă parte de condiții climaterice mai bune. În rest, celelalte depind de noi, numai acestea depind de bunul Dumnezeu și sper să ne iubească cum ne-a iubit și până acum și cum a demonstrat acest lucru.
Vocea Basarabiei: Un bătrânel îmi zicea așa: „Să dea Domnul în 2023 să avem pace din belșug, sănătate din belșug și tot ceea ce ne trebuie pe masă să avem din belșug”.
Vladimir Bolea: Să știți că niciodată nu mi-am imaginat că războiul poate fi atât de aproape cum este acum de Republica Moldova. Tradițional, pe data de 1 decembrie așezam bradul, de data asta, priveam la televizor cu soția și, în sfârșit, ne-am decis să-l punem chiar în ajunul Crăciunului, pe data de 24 decembrie. Nu era niciun fel de atmosferă sau sentiment de sărbătoare, pentru că alături, la 100 de kilometri de unde ne aflăm noi, stau oameni fără lumină, în niște condiții improprii anului 2022, iar noi stăm, serbăm, ne veselim, arde lumina…
Vocea Basarabiei: Contrastul e mare…
Vladimir Bolea: Exact, este un contrast foarte mare și din acest considerent eu am să mă aliniez la cuvintele spuse de acel cetățean – pacea este foarte prețioasă. Deci, pacea, libertatea, sănătatea sunt lucrurile cele mai de preț, care nu pot fi negociate.Sunt de neprețuit și sunt pur și simplu atât de scumpe, însă noi înțelegem că există posibilitatea și probabilitatea de a pierde sănătatea, libertatea și multe alte lucruri. Așa că ne dorim pace, evident, că în rest poate ne vom porni, începând cu data de 3 ianuarie, să muncim, să reformăm sistemul, să-l punem la punct.
Să știți că partea pozitivă e că chiar dacă noi am trecut printr-un an destul de complicat, cu foarte multe greutăți, provocări și foarte multe crize suprapuse, nici măcar nu una după alta, dar suprapuse, care se desfășurau în același timp, concomitent, marea majoritate a agricultorilor din Republica Moldova s-au consolidat și noi mergem împreună pentru a reforma sistemul, pentru a-l construi și a-l fortifica.
Repet, marea majoritate, pentru că mă întâlnesc cu foarte mulți agricultori și toți sunt optimiști.
Vocea Basarabiei: Dar mica majoritate are alt punct de vedere?
Vladimir Bolea: Păi întotdeauna există o altă majoritate și eu consider că este foarte bine, eu sunt cu spiritul de liberal și democrat interiorizat în mine. Adică, eu m-aș considera foarte trist dacă în Republica Moldova toți ar gândi la fel și ar avea aceeași părere, au și ei rolul lor, pun și ei niște semne de exclamare, accentuează, sunt cazuri când au dreptate. Când observațiile lor sunt pertinente, noi întotdeauna ținem cont de ele, avem o discuție foarte bună, dar per total suntem într-un amplu proces de reformare a sistemului în sine, pentru că atunci când ceva nu merge, și nu merge bine agricultura în Republica Moldova, avem peste 25 la sută din terenuri abandonate, comercializăm foarte puțin, în ciuda faptului că cantitățile de roadă sunt extrem de mici. Spre exemplu, 150 de tone de mere este un mare nimic, Polonia produce 6,5 milioane de tone.
Vocea Basarabiei: Polonia e un stat mai mare, dle ministru.
Vladimir Bolea: Contează și asta, dar ei îs 6,5 milioane. Noi am produs în jur de 80 de mii de tone de struguri, mai avem vreo 40 de mii de tone în frigidere, noi nici nu avem despre ce vorbi atunci când promovăm la nivel să te duci în India sau pe o piață mare să promovezi strugurii din Republica Moldova, la sfârșitul lunii martie nu vom avea struguri nici pentru noi pe intern, nu că pentru alții, exporturile merg, am avut diverse întâlniri. Deci, noi trebuie întâi să ne învățăm să valorificăm, să vindem, trebuie să învățăm și să învățăm, astea sunt lucrurile de bază. Eu mai am o vorbă, în ultimul timp o spun foarte des: unui om deștept îi dai un bănuț și el face din el un milion, unui om care nu are cunoștințe și nu știe ce să facă cu milionul, un milion îi dai și el îl preface în două zile într-un bănuț. Deci, noi acum suntem în faza în care trebuie să învățăm foarte multe lucruri. Eu le puneam întrebări și pun întrebările în continuare când ne întâlnim cu agricultorii, am dat 1 miliard 100, noi de 10 ani dăm subvenții și foarte bune subvenții dăm, nu atât cât ar fi trebuit, anul acesta am dat 1,7, un miliard 750 de milioane, care a fost efectul de la ei?
Cum au devenit ei mai puternici, mai rezilienți, investițiile pe care le-au făcut ei au fost în ceea ca să-l ajute pe el să facă față condițiilor date și a redus el din cheltuieli, au fost investiții adevărate sau au fost cumpărături de genul că și-a cumpărat cumătrul tractor și îmi cumpăr și eu, s-a gândit el de două ori înainte de a-și cumpăra al doilea tractor? Dar poate nu era cazul anul acesta, poate mai repara cu 1.000-2.000 de lei tractorul vechi și mergea mai departe?
Vocea Basarabiei: Probabil, numărul acestora totuși este mult mai mic decât numărul celor care au făcut socoteli și au văzut cât de mult s-au scumpit carburanții, cât de mult fertilizanții au crescut în preț, alte cheltuieli, logistica pentru ca să-și exporte mărfurile în alte părți?
Vladimir Bolea: Da, dar cantitățile de producție, dar tipul de prelucrare a solului, dar tehnologiile de prelucrare a solului? Totul este în complex, în agricultură nu există lucruri care nu sunt importante, în agricultură totul are valoarea sa și toți sunt extrem de valoroși, începând de la producătorul de potcoave de cai și terminând cu importatorul de ultima generație de drone, în fața Ministerului Agriculturii toți sunt la fel de importanți. Pe un cetățean care are cal și vrea să iasă cu el la arat nu-l interesează dronele, îl interesează potcoavele și ele sunt vitale pentru el și calul lui, nu există unele lucruri importante și altele lipsite de importanță.
Vocea Basarabiei: Dle ministru, dar cum reușesc ei – și ministerul, și statul – să pună în valoare și omul, și ceea ce face omul?
Vladimir Bolea: Eu cred că anul 2023 va fi un an dedicat, dar anul 2022 și 2021 inclusiv, din punctul meu de vedere au fost, și era corect să fie așa, doi ani guvernul Gavrilița s-a axat pe problemele sociale: ridicarea salariului și pensiilor. Da, comparativ cu majorările de prețuri, evident că este o anomalie tot ce se întâmplă, și nu numai în Moldova, dar regional și în Europa, în general.
Vocea Basarabiei: Compensațiile…
Vladimir Bolea: Compensațiile făcute fără precedent – 4 miliarde pentru iarna ‘21-’22 și 5 miliarde pentru anul curent, vorbim despre niște cheltuieli bugetare fără precedent. De ce se fac lucrurile acestea? Din respect pentru cetățenii Republicii Moldova, din motiv că noi înțelegem cât de greu le este la acești 2,5 miliarde de oameni, din care 700 de mii sunt pensionari, la care evident că peste noapte nu cresc veniturile, nu au ce vinde, nu fac afaceri, nu fac business, toată viața lor este bazată pe pensia pe care o primesc. Din acest considerent, evident că acești doi ani au fost anii de protecție socială. În următorii ani rămâne în continuare o prioritate pentru guvern protecția socială, dar ca noi să putem în continuare să avem creșterea sustenabilă a pensiilor și salariilor evident că noi trebuie să ne ocupăm de creșterea economiei.
Vocea Basarabiei: Dar adversarii celor care guvernează spun că pe timpul guvernării PAS a scăzut dramatic nivelul de viață al cetățenilor și cu acest mesaj deseori îi auzim în spațiul public.
Vladimir Bolea: Da, pentru că sunt niște creșteri de preț anormale. Tot ce se întâmplă împrejurul nostru este o anomalie.
Practic, guvernarea face absolut tot ce este posibil, și anume din considerentul acesta ca să nu aibă loc căderea aceasta bruscă și definitivă a condițiilor de trai ale cetățenilor s-a venit cu aceste pachete de susținere a populației – 5 miliarde de lei pentru compensații.
Eu mă uitam chiar și pe Facebook când puneau oamenii, veneau niște compensații că anul trecut pe timpul acesta cu prețuri mult mai mici plăteau mult mai mult decât au plătit anul acesta, adică dl Spatari cu dl Dan Perciun, care au lucrat la acest model de compensare, parlamentul împreună cu guvernul, comisiile au făcut un program de compensare extraordinar și, atenție, fără niciun fel de tam-tamuri și susținere internațională.
Vocea Basarabiei: Bine, un segment important al societății înțelege cât de gravă este situația astăzi și se mulțumesc cu ceea ce este, pe de altă parte, pentru că bugetul de stat a fost aprobat în parlament în două lecturi și acolo se arată că se alocă în Fondul național pentru dezvoltarea agriculturii 1,5 miliarde lei, aceeași sumă a fost prevăzută în 2022, dar ulterior a fost majorată până la 1,75, da?
Vladimir Bolea: 250 de milioane s-au dat în plus, da, sigur, în primăvară.
Vocea Basarabiei: Totuși, mai sunt voci care vă critică, că nu ați fost suficient de insistent ca să cereți de la Ministerul Finanțelor mai mult.
Vladimir Bolea: Nu am insistat deloc. Deci, s-au dat 1,5 miliarde și noi avem 2,5 milioane de cetățeni în Republica Moldova. Eu sunt un cetățean al acestui stat și am respect pentru pensionari și pentru cetățeni, pentru copii, pentru medici, pentru profesori, pentru toți oamenii din Republica Moldova. Și noi, de pe dimensiunea agrară, trebuie să spunem poporului Republicii Moldova: „Sărut mâna, drag popor, pentru 1,5 miliarde”, să trecem de iarnă cu bine, liberi, sănătoși și după asta să vorbim despre suplinirea acestui fond din respect. Eu nu văd agricultura în afara societății noastre, eu văd o parte componentă a societății noastre și eu nu-i văd pe agricultori ca niște persoane, niște zeități care stau, nu, noi suntem o parte componentă a acestei societăți, și din aceste 5 miliarde, cum vorbeam cu dvs. în pauză, exact din aceste 5 miliarde sunt și bani care revin fiecăruia dintre ei sub formă de compensații. Și dacă noi îi comparăm pe ei cu alte tipuri de afaceri care în Republica Moldova tot la fel suferă de o mulțime de tipuri de lipsuri, practic nimeni nu are un astfel de program bine pus la punct de subvenționare cum are agricultura.
Așa că eu, prin dimensiunea ministerului, vreau să mulțumesc poporului Republicii Moldova pentru cele 1,5 miliarde, trecem de iarnă, calmi, liniștiți, după care la următoarea rectificare de buget din primăvară evident că vorbim despre adăugare, despre alți bani, despre altă modalitate de susținere, proiecte de dezvoltare a agriculturii și multe alte lucruri.
Vocea Basarabiei: Acum ce vi se spune, că nu au mai fost ani sau situații în care fondul de subvenționare să nu fie majorat măcar cu 200, 300 de milioane?
Vladimir Bolea: Nu este adevărat! În fiecare an, fondul de subvenționare, conform unui grafic, creștea cu 50 de milioane, în fiecare an. În 2020 era 1 miliard 50 de milioane, în 2021 el trebuia să fie 1 miliard 100 de milioane. Deci, noi l-am crescut, brusc, la 1 miliard 500 de milioane, în 2021 – țineți minte? –, noi am mai dat încă vreo 300 și ceva de milioane de lei pentru fondul de subvenționare, deodată guvernul Gavrilița a dat. Per total cred că în ‘21-’22 pentru fondul de subvenționare guvernarea PAS a dat 1 miliard 80 și ceva de milioane de lei în plus.
Vocea Basarabiei: Dar acum se zice că niciodată nu ar fi început un an nou cu datorii atât de mari, pentru că se intra cu 500-600 de milioane, dar nu cu 1,2 miliarde ca în acest an?
Vladimir Bolea: Credeți-mă că o să facem față. Acestea sunt declarații ale politicienilor, care își caută de treabă și n-ar trebui să se ocupe cu lucrul acesta. La 1 ianuarie 2022, fondul de subvenționare era început cu o gaură de 825 sau 835 de milioane de lei, acum se începe cu 1,2 miliarde, ceea ce înseamnă că noi în primăvară, după ce se va începe procesul de implementare a măsurilor de subvenționare o să suplinim, evident, și la rectificarea bugetară se va veni cu altă sumă. Foarte mult contează ca oamenii să conștientizeze și să prioritizeze niște lucruri. Deci, AIPA a finalizat procesul de colectare, de recepționare a dosarelor pe data de 4 noiembrie, după care pe data de 15 s-au colectat ultimele dosare pentru compensarea accizei la motorină.
Vocea Basarabiei: Și anul acesta se pare că au fost cele mai multe dosare de compensare?
Vladimir Bolea: Noi vorbim despre 16.500 de dosare colectate de către AIPA și vorbim de 80 de oameni care lucrează acolo, cu salarii de 4.500, de 6.500 de lei, fac o muncă titanică absolut.
Vocea Basarabiei: Reformați-o, dle ministru, ridicați salariile, motivați oamenii, puneți-i…
Vladimir Bolea: Avem toate programele, avem. 2023 va fi un an și de dezvoltare al AIPA, cu siguranță, absolut, totul va fi foarte clar.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. lăsați să se înțeleagă că agricultura nu a fost lăsată fără bani?
Vladimir Bolea: Categoric nu! S-a dat un miliard și jumătate de lei. În mod normal, anul acesta, dacă mergeam după logica dezvoltării fondului, a banilor pentru fond, după cum spun calculele lor, anul acesta trebuia să fie 1 miliard 200 de mii. Deci, în ‘21 trebuia să fie 1 miliard 150 de milioane și anul acesta trebuia să fie 1 miliard 200, și noi până acum avem 1 miliard 500. Dar problema nu-i în bani și marea majoritate a agricultorilor din Republica Moldova, care sunt strânși în asociații strict profesionale, cu care noi ne întâlnim lunar și cu care discutăm și pe care-i vizităm, conștientizează că problema nu este în bani sau în lipsa banilor, este modul în care noi administrăm aceste afaceri, modul în care noi suntem organizați în aceste afaceri, modul în care noi putem să dezvoltăm și să avem o perspectivă, pentru că niciunul dintre ei nu spune, ia să-i întrebați, că eu le pun întrebarea aceasta, vârsta medie în agricultură, a oamenilor care muncesc în agricultură e 60 de ani, a afaceriștilor din agricultură e 53 de ani. Fiecare 10 afaceriști nu au urmași în afacerile lor. Și eu sunt responsabil de strategia dezvoltării agriculturii, următorii 10 ani noi trebuie să schimbăm toți oamenii care lucrează în agricultură, că omul o să aibă peste 70 de ani, el nu mai poate să lucreze în agricultură, că e muncă fizică. Și atunci?
Vocea Basarabiei: Atunci situația din agricultură poate să devină și mai deplorabilă, pentru că nu vor fi specialiști, pentru că nu vor fi oameni de bună calitate care să știe cum să dezvolte un domeniu important?
Vladimir Bolea: Exact! Și atunci, noi trebuie să ne gândim la digitalizare, trebuie să ne gândim la tehnologii, trebuie să ne gândim la generația tânără, trebuie să ne gândim ca agricultura să o facem avantajoasă și interesantă pentru tineri, ca ei să vină să lucreze în agricultură.
