Vocea Basarabiei: Trecem în actualitate subiectele ce țin de activitatea administrației publice locale și cu acest prilej l-am invitat, la început de 2024, pe dl Viorel Furdui, care este director executiv al Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova. Dle Furdui, s-a promis și se crede că, în 2024, procesul de amalgamare a localităților ar trebui să înceapă, și în baza rezultatelor acestor comasări de localități să se cunoască foarte clar și de autoritățile locale, și de cele centrale ce urmează. Unde se află acum administrația publică locală, tot mai testează, normă legală există?
Viorel Furdui: Da, totul există, numai amalgamare nu știu dacă o să existe. Începem să abordăm una dintre, să-i spunem așa, pentru cineva problemă-cheie, numai nu pentru noi, vreau să vă spun că nu-i o problemă-cheie. Discutam mai înainte, vorbeam despre faptul că, din păcate, așa, cu o anumită critică, prea mare atenție, în opinia noastră, se acordă acestui subiect izolat de amalgamare, mai ales ținând cont de contextul social, politic, economic, financiar ș.a.m.d., în care noi ne aflăm în prezent. Și eu cred că, răspunzând la întrebarea dvs. dacă se va avansa pe direcția aceasta, o să vedem, din câte cunoaștem, intențiile mai multor reprezentanți din cadrul guvernului și din cadrul parlamentului sunt cam în această direcție ca să se încerce să punem în aplicare acest mecanism, pentru că, așa cum ați menționat, într-adevăr, bază legală deja există, există și tehnologie, și regulament, totul există, există și un anumit fond de finanțare. Pe cât este el de suficient ca să pornim acest proces, noi am discutat nu o dată, din ceea ce cunoaștem, ideea este să se meargă pe pilotare, să se încerce, să se vadă cum funcționează acest instrument. În opinia mea personală, haideți să spunem așa, ca să nu generalizez, eu cred că, dacă ținem cont, cum am mai spus, de contextul social, politic și ceea ce ne așteaptă…
Vocea Basarabiei: Dar când faceți trimite la contextul social, politic, la ce vă referiți?
Viorel Furdui: La alegerile președintelui țării care vor avea loc, după aceasta, alegerile parlamentare la anul viitor, mai multe aspecte legate de politicile guvernului, ale statului în domeniul educației, implementarea politicilor în domeniul asistenței sociale, care în mare parte, după părerea mai multor comentatori și observatori, mai degrabă ne oferă tendințe de centralizare decât de descentralizare. Deci, toate aceste lucruri în contextul acesta, cel puțin mie îmi spun că ar trebui totuși să fim mult mai prudenți cu pedalarea atât de insistentă pe această direcție, dar iarăși trebuie să privim acest element, pentru că, de fapt, dvs. ați început cu acest element, dar trebuie să-l privim într-un context puțin mai larg de descentralizare și consolidare a autonomiei locale.
După ultimele date, noi avem deja peste 52 la sută din primării sub nivelul de 1.500 de locuitori…
Vocea Basarabiei: Dar ca să ne fie clar, opinia dvs. personală acum v-o cer, din moment ce se vorbește atât de mult că sunt 898 de primării, dintre care 300 ar avea un număr mai mic de 1.500 de cetățeni…
Viorel Furdui: Eu aș vrea să-i bucur pe acei care prea mult pun accentul acesta pe numărul de primării cu un număr mai mic de 1.500 de locuitori, eu când spun că vreau să-i bucur, spun puțin cam ironic, dar, mă rog, fiecare primește cum dorește, după ultimele date, care sunt mai proaspete, noi avem deja peste 52 la sută sub nivelul de 1.500.
Vocea Basarabiei: Adică nu 300, dar aproape 450?
Viorel Furdui: Da, ceea ce ne demonstrează că, de fapt, numărul de populație nu poate fi argumentul de bază, pentru că, dacă mergem în extremă și exagerăm pe elementul acesta, eu cred că există foarte mari riscuri să nu ajungem nicăieri și chiar să dăunăm foarte mult procesului de reformă a administrației publice și de consolidare a administrației locale, autonomiei locale.
Vocea Basarabiei: Și care sunt argumentele?
Viorel Furdui: Vorbind la general, argumentele sunt acele aduse de unii experți și comentatori, precum problema demografică, avem deja mai multe primării cu un număr mai mic de 1.500, și nu știu de ce s-a luat această cifră de 1.500, că mulți fac trimitere la lege, deși eu, fiind jurist, nu o dată am atras atenția că legea permitea oficial crearea primăriilor și sub acest număr de 1.500, deci nu putem spune că e în afara legii însăși crearea lor. Dar noi avem o realitate când peste 52% din primării sunt sub acest număr, în afară de aceasta, marea majoritate, peste 50% de oameni trăiesc în mediul rural, inclusiv în aceste localități. Plus la aceasta, noi avem o situație când avem un stat destul de compact și mic după teritoriu, după conexiuni, de exemplu, dacă vorbim despre infrastructura drumurilor și toate lucrurile acestea, servicii ș.a.m.d., deci, noi dacă nu ținem cont de lucrul acesta și venim cu niște concepte de astea grandomane, punem greșit prioritățile și, bazându-ne pe niște probleme care se exagerează ca importanță, atunci noi riscăm foarte mult ca toate discuțiile acestea ale noastre, că noi facem reforme pentru ca să îmbunătățim viața cetățenilor, ca să-i ținem pe loc, să nu-i facem să fugă, din contra riscăm să accelerăm procesul de migrare, dacă nu corelăm toate procesele acestea cu crearea condițiilor respective. Dar noi suntem gata? Din câte am auzit eu, Fondul de amalgamare a fost diminuat până la 150 de milioane…
Atunci când noi spunem că vrem să îmbunătățim prin reforme condițiile, de fapt, le impunem cetățenilor niște condiții care eu cred că au să stimuleze chiar degradarea situației în localități…
Vocea Basarabiei: Da, inițial se vorbea despre 250 de milioane.
Viorel Furdui: Sincer să vă spun, nu contează atât de mult, dar oricum asta tot este o tendință și atunci când noi spunem că vrem să îmbunătățim prin reforme condițiile, de fapt, îi impunem administrației publice sau le impunem cetățenilor niște condiții care eu cred că au să stimuleze chiar degradarea situației în localități. Deci, aici trebuie să fim foarte atenți.
Vocea Basarabiei: Am vorbit despre fondul care este deja completat cu acești bani, urmează să vedem cine vor fi pionierii care acceptă această amalgamare, dar haideți să vorbim în altă ordine de idei. E nevoie de servicii de calitate, dvs. cunoașteți foarte bine ce înseamnă astăzi să construiești un apeduct sau un sistem de canalizare, acolo unde sunt puțini oameni, se pare că va fi foarte greu să întrețină un asemenea apeduct sau canalizare, pentru că oamenii vor trebui să plătească niște tarife foarte mari. Ce fac aceste localități, pentru că dvs. vorbiți că e nevoie de condiții decente ca lumea să nu mai plece din mediul rural?
Viorel Furdui: Noi toți care suntem în acest domeniu vorbim că vrem să facem astfel ca oamenii să rămână în satele noastre, dar și în orașe – de ce nu? -, că sunt orașe diferite, au nevoie de condiții, apă, canalizare, drumuri ș.a.m.d.
Reforma administrativ-teritorială, oricât de radicală ar fi, noi nu avem absolut nicio garanție că cetățenii vor începe să simtă beneficiile
Vocea Basarabiei: Jumătate din Republica Moldova duce lipsă de aceste condiții.
Viorel Furdui: Este corect, dar întrebarea este: această abordare bazată pe numărul de populație, pe amalgamare va îmbunătăți situația sau nu o va îmbunătăți? Aici e discuția, pentru că nouă ni se spune teoretic, ghicim, noi ghicim că, da, iată, undeva cineva a calculat că dacă vor fi 10 mii, 20 de mii vor fi servicii mai bune etc. Teoretic așa este, dar noi suntem pregătiți acum ca să investim într-o perioadă destul de scurtă de timp, că noi zicem că vrem să dăm cetățenilor ca să-i ținem pe loc? Că cetățeanul știți cum e făcut? El trăiește cu ziua de astăzi, maximum cu cea de mâine, dar nu poate să aștepte 10-20 de ani pentru ca în Republica Moldova să vină investiții foarte serioase, pentru că eu spuneam, noi putem vorbi despre orice reforme, dar care sunt însoțite de toate elementele, de toată umplutura aceasta. Adică facem reforme, OK, mergem pe amalgamări, reformă administrativ-teritorială, oricât de radicală ar fi, dar unde este a doua parte a reformei acesteia și a condiției ca ea să fie însoțită de resurse suficiente ca oamenii să înceapă să simtă beneficiile, căci așa cum e în prezent noi nu avem absolut nicio garanție. Mai mult ca atât, luăm și experiența noastră de mai demult…
Vocea Basarabiei: Dar există acum programul „Satul European” și în cadrul acestui program pot fi depuse proiecte inclusiv pentru a îmbunătăți condițiile de viață și am înțeles că ar putea o primărie să câștige până în 10 milioane de lei?
Viorel Furdui: Foarte bună întrebare. Eu personal întotdeauna am lăudat acest program, l-am susținut și în prezent îl susțin, e un program foarte bun, țineți minte, vorbeam că s-a limitat impactul politic, practic, el n-a existat, toți cei care au aplicat, au câștigat, oamenii au avut de lucru. Apropo, primăriile au avut foarte mult de lucru anul precedent și este foarte bine, și e un lucru pozitiv, dar eu revin la problema aceasta: care e aspectul negativ și greșeala în abordarea problemei reformei administrației publice locale, inclusiv sub aspect teritorial? Iată fiind cumva impusă această viziune, că primăriile noastre îs prea mici, că sunt prea multe sub 1.500, aceasta a dus la aceea că în prezent, pe de o parte, guvernul a mers pe linia aceasta și a impus anumite limitări. Dvs. ziceți că până la 10 milioane, dar dvs. știți că fondul acesta „Satul European” pentru acei care-s sub 1.500 este închis, pentru proiectele de 3 și 10 milioane, maximum s-a impus limita de 1 milion? Spuneți-mi, vă rog, ca abordare e corect sau nu e corect? Adică, primăriile care au până la 1.500 pot să aplice doar până la 1 milion de lei. În prezent, aceasta practic e nimic, în opinia mea. Știți cât costă acum materialele de construcție?
Vocea Basarabiei: Dar cât se perpetuează aceste discuții, prețul la materialele de construcție o să mai crească, situația…
Viorel Furdui: Dvs. ați pus foarte bună întrebare, că, iaca, primăriile dacă au să aplice la un fond mai mare, dar, mai mult ca atât, nu numai organele statului acum au mers pe calea asta, dar și partenerii noștri de dezvoltare într-o înțelegere bună cu autoritățile noastre impun aceste restricții, că poți aplica la proiectele noastre care sunt finanțate de donatori doar dacă vă amalgamați sau acum mai nou, probabil și-au dat seama că va fi problematic și „dacă încheiați acorduri de cooperare între 2-3 localități și aplicați împreună”. Deci, astfel ajungem la o problemă de principiu. Noi dorim să dezvoltăm localitățile noastre? Cum o să le dezvoltăm, ce facem cu cele 52%?
Vocea Basarabiei: Dle Furdui, continuă aceste dispute la nesfârșit, așa e? Pentru că nu de azi și nu ieri au început aceste discuții și timpul trece repede, situația nu se schimbă prea mult și atunci cetățeanul în disperare mare o să continue să plece.
Viorel Furdui: Nu este vorba despre faptul că trebuie sau nu trebuie să facem reforme, să oferim această posibilitate, inclusiv să implementăm amalgamarea. Eu vreau să fie foarte clar și să fim înțeleși corect, pedalarea și accentuarea permanentă sub presiunea consilierilor și consultanților străini doar pe acest aspect este o greșeală, neținând cont de contextul și realitățile care există – asta-i greșeală, pentru că mai mare suporter al reformelor decât CALM-ul și eu personal n-o să vedeți aici.
Vocea Basarabiei: Dacă dvs. ați fi în fruntea guvernului ce ați face?
Viorel Furdui: Aș implementa amalgamarea voluntară, dar nu numai…
Vocea Basarabiei: Cum ați implementa acest proces de amalgamare benevolă?
Viorel Furdui: Eu dintâi le-aș explica oamenilor ce înseamnă această amalgamare voluntară.
Vocea Basarabiei: Credeți că încă nu e clar?
Viorel Furdui: Aș folosi și alți termeni, probabil, pe înțelesul tuturor.
Aș pune amalgamarea aceasta într-un sistem unic de creare a culturii de cooperare, de conlucrare, de conviețuire între două-trei primării.
Vocea Basarabiei: Comasare, unire…
Viorel Furdui: Da, cam așa se poate de spus, dar aș spune foarte clar, aș avea o altă abordare, nu aș merge pe partea negativistă, adică, dacă ai o localitate mică, nu primești niște resurse sau ești limitat la niște resurse, dar aș zice că din contra, cei mici, știind foarte bine că au capacitățile pe care le au, au de primit, de exemplu, după numărul de populație și în plus le-aș mai da un coeficient ca să poată să supraviețuiască. Doi: aș pune amalgamarea aceasta într-un sistem unic de creare a culturii de cooperare, de conlucrare, de conviețuire între două-trei primării. Dvs. ați văzut că amalgamarea acum vine la noi în teritoriu pe un temei care încă nu există, încercați să vedeți două-trei primării între dânsele să coopereze foarte strâns și să ajungă la aceea că formeze…
Vocea Basarabiei: Dar de ce nu există această cooperare?
Viorel Furdui: Pentru că n-a existat niciodată. Sărăcia… De ce moldoveanul și în caracterul național întotdeauna are un specific uneori orgolios, uneori invidios, știți istoriile acestea cu gardurile ș.a.m.d.? Dar asta-i o cultură, ea va veni cândva, dar noi trebuie să învățăm, noi n-am pus pe roate, eu am spus că ea trebuie încadrată într-un sistem – cooperare intermunicipală, crearea asociațiilor, că sunt diferite forme acum deja adoptate, dar noi încă nu le folosim pe larg. Deci sunt asociațiile de dezvoltare intercomunitară, delegarea, cei mici deleagă la cei mai mari, întotdeauna am menționat lucrul acesta. Uitați-vă, doar 4-5. Mai departe, orașele – poluri de creștere, ia uitați-vă câte instrumente care pot fi folosite dintâi, ca oamenii să se învețe să lucreze împreună. Când tu vii și doar pui accentul că, gata, amalgamarea voluntară este egală cu reforma administrativ-teritorială, asta-i o abordare greșită.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. vă închipuiți câți cetățeni vor zice „da” amalgamării după ce îl ascultă pe Viorel Furdui, care zice că populația nu e pregătită, că autoritățile nu știu de unde să înceapă, că nu se ia la bază criteriul că e o primărie cu o populație mai mică de 1.500? Ce zice cetățeanul? Dacă ne învață dl Furdui că nu trebuie, atunci hai să ne opunem.
Viorel Furdui: Dar nu-i adevărat! Dl Furdui din contra vrea să spună că oamenii trebuie să decidă la etapa actuală din cauza faptului că nu a existat o politică de stat, de promovare, de explicare, de motivare.
Vocea Basarabiei: De ce nu se implică și CALM-ul să explice?
Viorel Furdui: Dar noi explicăm întotdeauna. Eu nu o dată v-am spus că amalgamarea ca instrument a fost în primul rând promovată de CALM.
Vocea Basarabiei: Ca după asta s-o critice?
Viorel Furdui: După asta, cineva foarte deștept l-a scos din tot contextul pe care vi l-am spus eu, din tot sistemul acesta de instrumente care noi zicem că trebuie să le oferim administrației publice locale și să pedaleze pe dânsul, ascunzând, de fapt, intențiile reale de reformă administrativ-teritorială.
Eu sunt sigur că la jumătate din deputații noștri încă nu până la urmă au înțeles acest mecanism de amalgamare, dar ce să mai vorbim despre populație?
Vocea Basarabiei: Așa credeți că în spatele amalgamării este reformă administrativ-teritorială?
Viorel Furdui: Eu așa cred. Spuneți-mi, vă rog, dacă n-a existat o campanie de motivare, de promovare, de explicare pe larg, eu sunt sigur că la jumătate din deputații noștri să le explici foarte clar mecanismul acesta încă nu până la urmă au înțeles acest mecanism, dar ce să mai vorbim despre populație? Dar noi venim la oameni și le zicem: „Hai, amalgamați-vă” și le dăm numai 2 ani. Nu există aici o rea-credință?…
Vocea Basarabiei: Până în 2027 ca și când…
Viorel Furdui: Păi, asta-i problema. Noi nu trebuie să fim priviți ca niște oponenți în acest sens că criticăm, da, pentru că noi zicem că alte abordări aici trebuie și, repet, nu este cel mai important numărul de locuitori.
Vocea Basarabiei: Asta ați mai spus-o, dar totuși mie nu-mi este clar: cum pot fi implementate proiecte care costă mult ca investiție și acolo unde e un număr mic de cetățeni care să beneficieze de servicii de calitate?
Viorel Furdui: Vă dau un exemplu foarte elocvent. Sunt diferite proiecte – mai mici, mai mari, pentru localități mai mici…
Vocea Basarabiei: Nu, dar ne referim la proiecte de importanță vitală pentru o localitate.
Viorel Furdui: Avem o grămadă de exemple. Din păcate, la noi întotdeauna s-a încercat să ni se dea niște exemple grandomane pe care noi nici ca mentalitate nu avem legătură cu dânsele. De exemplu, din Balcani, care au cu totul altă mentalitate și altă tradiție și cultură ș.a.m.d., cu localitățile lor mari, și eu nu aș fi sigur că acesta ar fi un exemplu de dezvoltare foarte bun. Ian treceți prin Bulgaria, chiar și prin Macedonia, eu nu aș zice că acesta-i cel mai bun și mai potrivit model pentru noi.
