Reprezentanți din peste 30 de țări și organizații internaționale vor participa la reuniunea a patra a Platformei de Sprijin al Republicii Moldova, care va avea loc pe 17 octombrie la Chișinău. În cadrul evenimentului urmează să fie analizate nevoile de sprijin pentru țara noastră, dar și crearea a două fonduri – unul pentru dezvoltarea infrastructurii și al doilea se referă la independența energetică. Cum se pregătesc oamenii de la țară pentru sezonul rece și ce cunosc ei despre integrarea europeană, căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
* * *
Autoritățile de la Chișinău sunt în așteptare ca statele membre ale Uniunii Europene să decidă la sfârșitul acestui an deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova. Mesajele de la Bruxelles sunt optimiste, cel puțin, liderii europeni spun că locul Republicii Moldova împreună cu Ucraina este în Uniunea Europeană. Vocea Basarabiei a ajuns în vizită la hotarul moldo-român, mai exact în satul Brânza din Cahul, și a discutat cu localnicii despre viața la țară.
– Prea puțini locuitori din satul nostru îs pentru un mod de trai de cândva, foarte puțini, majoritatea vor schimbări spre bine, ușurarea modului de viață, că tineretul nu are unde munci și evident că părăsesc casele natale, părinții și sunt nevoiți să meargă peste hotare pentru a-și găsi acolo ceva de lucru. Vin din când în când, cu banii pe care-i câștigă acolo dau un pic de ajutor părinților, cu gând ca peste ani să revină. Câțiva dintre foștii mei elevi au de gând să se întoarcă.
Vocea Basarabiei: Ați vorbit cu ei și vă spun că vor să revină la baștină?
– Unii dintre dânșii doresc să se întoarcă, majoritatea și-au procurat acolo case, care și le-au achitat, care încă sunt în curs de achitare a datoriilor, copiii sunt la școală, la școlile unde s-au stabilit cu traiul, fără a se întoarce în Moldova. Speră, speră că în Moldova lucrurile vor merge spre bine, sperăm de la guvernanți o schimbare.
Vocea Basarabiei: Dar ce așteptări aveți de la ei, ce să schimbe în primul rând?
– Pensionarii așteaptă mărirea pensiilor, cei care sunt în sfera bugetară, respectiv mărirea salariilor, o aprovizionare a magazinelor văd că e îndestulată, ce este la oraș, este și la sat.
Vocea Basarabiei: Cum vă pregătiți de iarnă?
– Eu? Am rezerve de cărbune, lemne și o să îmbin căldura la sobă cu aprovizionarea cu gaze, dar într-o măsură mai mică, cu toate că sunt…
Vocea Basarabiei: Așteptați să fie un tarif mai mic la gaze?
Aștept să fie un tarif mai mic, ascult și aud că se poate ieftini până la 11 lei, alții spun că 14 lei, noi așteptăm prețurile cele mai mici și sperăm din zi în zi la îmbunătățiri.
Vocea Basarabiei: Dvs. v-ați gândit vreodată să plecați peste hotare?
– Niciodată! Mulțumesc pentru ceea ce am făcut până acum aici, fiind la pensie parcă aș vrea să mai muncesc, acum mergi prin sat și nu te întâlnești cu nimeni, satul devine pustiu.
Vocea Basarabiei: Dar tinerii ce salariu și-ar dori și, mai ales, cât de disponibili ar fi ei să muncească mult pentru un salariu mare?
– Ar avea nevoie și de mai mult decât de 1.000 de euro…
Vocea Basarabiei: Mai mult, de cât?
– Ce-s 20.000? Noi mai avem nevoie de o haină, de o încălțăminte, avem unde locui, dar tinerii care au copii și trebuie să-i pregătească de școală, îmbrăcămintea e scumpă, în afară de asta, caietele, toate acestea suplimentare au niște prețuri, așa să zicem, nu pe buzunarul fiecărui părinte. Și desigur că așteptăm…
Vocea Basarabiei: Dar vă întrebam dacă nu cumva unii s-au dezvățat să muncească?
– Puțini sunt dintr-aceștia care ar vrea să le cadă para mălăiață.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. de ce iubiți Republica Moldova?
Aici m-am născut, aici mi-s rădăcinile, n-aș schimba țara asta cât îi ea de așa cum este, n-aș schimba-o pe o altă țară, aș merge doar în călătorie, dar, spre bucuria noastră, și în Moldova sunt atâtea locuri pitorești pe care noi, cu părere de rău, nu le vizităm.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la sudul Republicii Moldova, în comuna Brânza din raionul Cahul, vorbim despre prezentul și viitorul satului și statului. Cum se trăiește în țară?
– Greu, mai ales la sat, pensiile sunt destul de mici, o sumedenie de bani cheltuim pentru întreținere și plus la aceea la vârsta noastră numai pe medicamente lunar se duc 1.000-1.200 de lei. Din pensia de 3.000 de lei puteți să vă închipuiți, după toate legile, pensia ar trebui să crească la procentul care-i inflația pe țară.
Vocea Basarabiei: Vă este clar de ce mărimea pensiilor atât de greu crește?
– Toate fabricile de vin, fabricile de prelucrare a fructelor și legumelor trebuia să rămână în proprietatea statului, nu să le dea la bandiți, mă scuzați de expresie, dar așa s-a întâmplat. Iată în timpul de față eu dețin 3 hectare de pământ ale bătrânilor, am sădit, conform legilor care ieșiseră în 2005-2006 de la Ministerul Agriculturii și AIPA că ne dau câte 25.000 de lei pentru un hectar de vie pentru struguri negri. Am sădit, un singur an, din 2006 și până astăzi, timp de 17 ani, într-un singur an numai au primit poama Cabernet cu 7 lei, în rest, toți anii 2 lei, 2,5 lei, 3,5 lei.
Vocea Basarabiei: Și nu recuperați nici cheltuielile?
– Nici cheltuielile pe care le facem. Anul acesta, Ministerul Agriculturii dă recomandații că trebuie cu 6,5 lei minim să primească kilogramul de poamă neagră, fabricile de vin nu primesc absolut deloc nici albă și nici neagră. Ei au pământurile lor, au sădit viile lor și-și bat joc de oamenii de rând care se chinuie. Am înțeles că să dea 350 de mii de lei ajutor material la cei care pun vii noi autohtone, dați-le la cei care au vii puse ajutor de 100 de mii, nu 300 de mii, ca să poată să existe oamenii. Așa că vă spun că îi bătaie de joc în tot sensul cuvântului.
Vocea Basarabiei: Dar cine și cum poate schimba situația în bine?
– Avem guvern, avem parlament și avem președintele țării, nu-i vina președintelui, este guvernul și este parlamentul care trebuie să primească legi, așa legi care să-i impună pe acești deținători de fabrici să primească strugurii, au ai lor, dar trebuie să ia și de ceilalți, noi totul aducem în Moldova, producea Moldova sute de mii de tone de fructe, de legume, noi aducem ketchup din Chile, aducem din Ucraina. Ce nu suntem în stare să cultivăm pătlăgele și să facem ketchup?
Vocea Basarabiei: Toate guvernările au avut responsabilitate ca să nu lase Republica Moldova să ajungă un stat cu o economie pusă pe brânci.
– Eu socot că cea mai mare greșeală s-a făcut când s-au privatizat pământurile, nu trebuia, trebuiau păstrate gospodăriile agricole, dă-i cota omului care o are, să fie, înrolează-l în câmpul muncii, calculează cât merită să-i dai la hectarul pe care l-a lăsat în societatea pe acțiuni sau în cooperativa de producere și omul atunci era să trăiască altfel. Plata muncii avea să fie lunară, adăugător la sfârșitul anului primea plata suplimentară și primea acele grăunțe de care avea nevoie ca să țină o pasăre. Dar ce am făcut noi… Sunt sute de hectare de pământ nelucrat în orice sat, suntem martori oculari, tot tineretul a plecat, pentru că nu sunt locuri de muncă, pentru că omul a luat, la care i-au dat 70 de ari, la care un hectar, la care două hectare, în dependență de cum satele au avut pământuri. Copiii au plecat și pământurile au rămas, s-au dus după o muncă mai bine plătită.
Am doi feciori și amândoi îs plecați. Unul este marinar în România și al doilea îi plecat în America de 11 ani de zile.
Vocea Basarabiei: Aveți pe cineva plecat peste hotare?
– Da, am doi feciori și amândoi îs plecați. Unul este marinar în România și al doilea îi plecat în America de 11 ani de zile. Am stat de vorbă cu dânsul și el zice: „Eu stau aici, mi-i bine, sunt plătit, tot absolut, remunerat, primesc la timp”. E rău că nu se pot înregistra și să vină să-i vedem, iaca de 11 ani îi plecat și așteaptă-l să vină.
Vocea Basarabiei: V-ați dorit să ajungeți dvs. la ei?
– Am fost anul acesta pentru o lună de zile în America, în Chicago trăiește, muncește, îi plătit destul de normal. Și primul băiat, cel mare lucrează marinar, a terminat Academia Maritimă din România, îi angajat pe o croazieră.
Vocea Basarabiei: Pentru dvs. contează direcția pe care să se îndrepte Republica Moldova – mai aproape de Est sau mai aproape de Vest?
– Unica șansă de a supraviețui este numai unirea cu România și să fim în Uniunea Europeană, altă ieșire din situație nu este. Ar trebui ceea ce a făcut în 1918 Sfatul Țării, asta ar trebui să facă și astăzi, că avem voturi nu destule, 63, dar dacă să-și dea străduința aceștia 63 ar mai găsi vreo 9 voturi și să facă unirea, dar dacă nu, de făcut un referendum pe țară și eu sper că 60% se vor găsi, numai să luăm diaspora care-i plecată, moldovenii din diasporă.
Vocea Basarabiei: Dar există o problemă nesoluționată, problema transnistreană, există alte percepții aici în sud, ne referim la autonomia găgăuză, unde ce spun localnicii, că mai degrabă ar vrea aproape de Rusia să fie?
– Din 1918 până în ‘40, când a fost unirea cu România, domnii găgăuzi, care-s bătrâni spuneau că „noi timp de o săptămână am învățat limba română”. Și au s-o învețe și acum. Cine primii și-au făcut cetățenie română din Moldova? Aceștia au fost găgăuzii, moldovenii încă nu făceau în ‘90, ’91, ’92, dar găgăuzii primii au fost, moldovenii noștri mai târziu s-au trezit, dar aceia îs mai hâtri.
Trebuie de pus la punct partidul, dar, în primul rând, trebuie Șor de pus la punct, de adus în țară și de judecat, ori lasă să facă acolo.
Vocea Basarabiei: Dar acum pe ei îi influențează Șor și alte forțe.
– Trebuie de pus la punct partidul, dar, în primul rând, trebuie Șor de pus la punct, de adus în țară și de judecat, ori lasă să facă acolo. Dar cu Transnistria, au să se dea, dacă au să le închidă toate exporturile pe care le fac prin Republica Moldova, se poate de pus la punct și au să vină, dar dacă până la atâta nu-și doresc, pusă granița Europei la Nistru și-i lăsăm să stea în partea ceea să vedem ce au să facă. Și să ne rugăm ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia și o să vedem ce o să facă Transnistria acolo.
Vocea Basarabiei: Pentru dvs., omul de la firul ierbii, ce înseamnă această integrare europeană?
– Integrarea europeană – locuri de muncă și un trai mai bun, și lege, justiția să fie în capul mesei. Nouă greu ne vine și greu o să facem regulă în țară, pentru că în justiție sunt încă clanuri întregi de-a foștilor fugari, care-s duși. Așa ar trebui dacă se putea, îs 600 de judecători, 600 de judecători să fie dați afară.
Vocea Basarabiei: Și pe cine de pus în loc?
– Și aduși alții, sunt tineri, aduși specialiști din alte țări, ca să-i învețe pe aceștia 2-3 ani de zile, noi avem băieți deștepți în țară, pur și simplu trebuie promovați, dar bandiții să stea la locul lor. Dar cum pe Andronachi îl închide, îi dă drumul acasă, până la urmă îl eliberează? Patru persoane au plătit pentru dânsul 22 de mii de lei ca să-i dea drumul, 2 primari, și-i rău, că îmi pare că 2 primari de la sud, de la Roșu și de la Găunoasa, un preot și o fostă deputată de la PD. Păi cum, cu 22 mii de lei îi dai voie, că el nu pleacă? Și mai deunăzi îl mai bucură pe dl Dodon, atâtea prostii să aibă după spatele lui făcute și-acum, gata, i-au dat și lui voie, are voie să se ducă la plimbare peste graniță, că el nu fuge din țară, că se întoarce, că el are alegerile în față și el trebuie să se zbată pentru partidul lui. Dar de ce nu-l bagă la loc să stea, pentru că asta-i a lui, ai făcut, ai călcat strâmb – pedepsit.
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– Îmi doresc sănătate și cât mai mult să trăiesc în bine, în ceva mai bun trag nădejde, sunt optimist, știu că-i greu, dar totuși îs optimist.
Vocea Basarabiei: Și în 2030 credeți că Moldova ajunge în UE?
– Eu cred că ajunge, dacă o să facă regulă în justiție. Asta-i cel mai greu, celelalte puncte le îndeplinește Moldova, unele îs îndeplinite, pe altele le îndeplinește, aici să îndeplinească. Ei toți cei de la guvernare știu că sunt încă multe scheme în republică, care lucrează nu în folosul oamenilor, dar în folosul la niște bandiți.
Vocea Basarabiei: Dar cine din reprezentanții clasei politice vă insuflă încredere?
Avem încredere în Maia Sandu, e un președinte la locul lui, îi ambițioasă, îi deșteaptă, un lucru îi rău, că nu are susținere și în același guvern nu toți miniștrii îs la locul lor.
Vocea Basarabiei: Care nu vă insuflă încredere?
– Am tras nădejde la ministrul agriculturii, după ce l-au pus pe dl Bolea, și mi-am pierdut încrederea într-însul. Ministrul economiei nu face față, ministrul de finanțe, m-am descurajat complet când iar din nou l-am văzut pe dl Spînu întors la infrastructură înapoi, poate că-i tânăr și deștept, dar ai fost o dată și ai făcut niște greșeli, și la urmă iar din nou îl promovează. De-atâta trebuie cadre, că noi avem în alte partide, ar fi trebuit guvernul să-l facă tehnocrat, să nu se uite că-i de la alt partid, dar ia persoane care cunosc, care-s puternice și fă un guvern, nu te uita că nu-i membru al PAS-ului, fă un guvern puternic, susținerea de la parlament să aibă și să meargă înainte, că doar se duce și depune jurământul cu mâna pe Constituție și sărută drapelul țării, trebuie să fie onest. Fiecare ministru trebuie să facă regulă în ministerul subordonat lui, în acele pe care le avem mai jos, că acolo fierb toate prostiile, acolo însă îs rămase cadre din sistemul vechi și ei își fac mendrele lor.
Vocea Basarabiei: De iarnă cum v-ați pregătit?
– De iarnă tragem nădejde să ne facă iarăși compensații statul, că altfel noi nu putem, noi păduri nu avem aici în raionul nostru, nu avem lemne de unde să luăm și când vine mașina de lemne cu 12 mii de lei, de ce nu fac regulă? Avem poliție, toți aceștia care cară lemne și vând cu 8 mii, 10 mii, 12 mii mașina de lemne, de ce nu-i stopează, de ce nu-i prind, nu-i arestează. De unde a luat el lemnele? De ce nu se duc să-i controleze pe acei pădurari pe care-i avem și vând, unde se fac tăierile acestea? Sunt pădurari care au sute de hectare de pământ cumpărate, cu ce le-au cumpărat, cu plata lor de pădurar? Nu, cu vinderea lemnului și prelungesc și acum. Trag nădejde că totuși se vor trezi odată și vor face regulă.
Vocea Basarabiei: Mintea moldoveanului cea de pe urmă sau în al 12-lea ceas?
– În al 12-lea ceas.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la sudul Republicii Moldova, în comuna Brânza din raionul Cahul. Ia povestiți-ne cum se trăiește aici în sat.
– Ei, cum se trăiește? Cam prost. De ce? S-au scumpit toate celea, pensia s-a ridicat puțin.
Vocea Basarabiei: Ce pensie aveți?
– Avem lângă 3 mii, cam greușor, trebuie să strângem pentru lemne și o mașină de lemne costă 16-18 mii de lei. Dacă să ei un lemn bun de salcâm, e până la 20-22 mii de lei.
Vocea Basarabiei: Dar v-ați pregătit de iarnă?
– Ne-am pregătit, avem de iarnă, mulțumim, ne descurcăm așa, pe unde ne mai ajută și băieții. E sărăcie mare, nu așa.
Vocea Basarabiei: Cine sunt săraci?
– Of! Dar cine nu-s săraci pe aici? Mai mult bătrânii îs săraci, tineretul care nu vrea să muncească numai beau, aceia zic că-s săraci, dar ei beau și nu vor să se ducă la lucru deloc. Statul le dă un porcan de bani, nu face drept statul, deloc nu face drept. Eu am crescut și eu doi copii, dar n-am primit nicio copeică de 1, îi duceam de 9 luni la grădiniță și mă duceam la lucru și câștigam, și încă și casă îmi făceam și de copii aveam grijă. Dar acum tineretul ce face? Statul le dă cu pumnul bani și umblau cu torba după vin prin sat.
Vocea Basarabiei: Dar cum vedeți dvs. dezvoltarea satului, ce trebuie să se facă aici în mediul rural ca lumea să rămână, să nu plece peste hotare?
– Să aibă tineretul de lucru, că eu bătrână și mai că m-aș duce la cules, dar nu pot de picioare, uite, este o femeie bătrână, are 80 de ani, se duce la cules, dar tinerii stau și beau prin sat. Uite ce fel e la sat, nu știu, e distrugere, care-s lucrători, toți îs peste graniță, uite, eu am doi nepoți și amândoi îs duși.
Vocea Basarabiei: Și ce vă spun ei, au să revină aici în sat?
– Nu știu dacă o să revină, dar o să revină, că n-o să aibă încotro.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. ați vrea ca ei să se întoarcă?
– D-apoi cum?! Vă-le-leu, când vin îs tare bucuroasă!
Vocea Basarabiei: Pentru dvs. contează dacă Republica Moldova îi mai aproape de Rusia sau de Uniunea Europeană?
– De Uniunea Europeană las’ să fie.
Vocea Basarabiei: De ce?
– Pentru că rușii ne-au cărat totul, rușii ne-au lăsat băncile goale. Și cu ce am rămas?
Vocea Basarabiei: Dar mai sunt încă nostalgici după Rusia, după Uniunea Sovietică.
Hei, sunt, mâncători de aiștia sunt mulți! „Ei, dar ce, ce ne face Europa? Că era bine cu rusul”. – Ce bine era cu rusul, măi? Ce bine era, că ne cărau pâinea toată și lucram ca argații? Lucram cu 3 ruble pe zi, din noapte în noapte.
Vocea Basarabiei: Dar pentru dvs. ce înseamnă Uniunea Europeană?
– Văd că băieții de asta nu vor să se întoarcă, că îi ceva bun acolo. Ceva îi bun! Îi plătit, trăiesc bine, au de toate și legea-i lege și îi strict, dar aici îi destrăbălare.
Vocea Basarabiei: Dar aici legea de ce nu funcționează, de ce nu-i lege pentru toți?
– Pentru că n-au curățat hoții încă, cât se stăruie Maia Sandu, nu poate să curețe justiția asta de hoți. Nu știu de ce-i așa, că cineva pune piedică, cineva împiedică. Maia Sandu una se stăruie, și 10 dau înapoi. Nu-s, că dacă ar fi pentru popor, n-ar ieși Șor cu brigada lui. Măi, da’ tu ești moldovan, pentru ce ieși tu la protest, ce vrei tu? Fii cu Moldova, dacă te-ai dat cu Moldova, stai aici, nu vrei… Ca și găgăuzii iștia, mă, nu vrei, du-te în Turcia sau în Rusia. Du-te cu Dodon aista că rușii-rușii… Mergi sănătos, dragă. Tu ești moldovan, tu cel fel de moldovan ești dacă tu tragi la dracu’? Unul vrea să adune și altul risipește. Uite-i ca și într-o ogradă, ca și într-o ogradă, cineva adună, dar cineva risipește. Uite de aici țara noastră n-are adunătură, că să fie toți pentru unu, ca și într-o familie, când unul trage în stânga și unul în dreapta, fix așa-i și în țară. Fix așa-i, ce noi nu privim?
Vocea Basarabiei: Dar dvs. în cine aveți încredere?
– Păi în cine? În biata Maie până când, pentru că ea se stăruie tare pentru toți, pentru toți se stăruie ea, ne-a mărit oleacă pensia, dar asta-i că prețurile îs prea mari. Venea o mașină aici, până acum scria „Șor”, de-acum au boit-o albă, cică tot de-a lor e, ne aduce pâine, dintâi era pâinea 1 leu, acum îi 3,50 lei, dintâi era toate celea ieftin, acum îi mai scump ca la marketingul din vale. Dar, vrei-nu vrei, noi luăm, că nu putem să mergem. Cine să-mi care mie de devale? Și luăm pâine, luăm crupe…
Vocea Basarabiei: Și atunci îl sprijiniți pe Șor?
– Ei, ce mai vorbă?! Hoțul ista care a furat țara, cine oare îl sprijină? Eu cred că nu-i om care să-l sprijine pe aista.
Vocea Basarabiei: D-apoi, dacă cumpărați de la magazinele lui?
– Ce să fac, să-l votez pe Șor?! Vă-le-leu, nicidecum! Ba nu-i nimenea! Uite, câtă lume se adună, că la noi la poartă aici vine mașina, s-adună tot dealul ista, Bechirovka ceea cea mare, toți s-adună și toți îs contra lui Șor, nimeni nu spune. Dar, cică, ce o să facem, suntem bătrâni, las’ să ne trimită altă mașină pentru bătrâni, că, uite, pe dealul ista magazin nu avem, nimic nu avem, tocmai unde-i magazinul, cu ce mă duc eu? Era moșul sănătos, aveam motoblok, mă suiam frumușel, dar acum moșul are 83 de ani, nu mai poate, abia de ies la poartă și fac din mână – luați-mă până la piață să-mi iau acolo zarzavat, ce-mi trebuie, un chiperi, o pătlăgică. Îi greu, uite, de asta îi greu tare pentru noi, bătrânii, trebuie să aibă cineva grijă, să fie un magazin, să ne aducă și produse, și pâine, și de toate.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem cu microfonul aici, la Brânza, Cahul.
– Vocea Basarabiei este una preferată, noi la sate o ascultăm cu mult interes, vă dorim succes în continuare și să promovați în continuare valorile, dreptatea, momentele cele mai bune din localitățile noastre.
Vocea Basarabiei: Încercăm să aflăm cum se trăiește la țară, în țară.
– E liniște, e pace, deja este bine, dar ne dorim încă multe lucruri, infrastructura să se dezvolte mai mult, mă refer la drumuri, mă refer la canalizare. Este nevoie și pe domeniul cultural mai multe activități ca oamenii să aibă unde să se întâlnească, să spună ce-și doresc.
Vocea Basarabiei: E sfârșit de septembrie și gândurile probabil duc la cum va fi sezonul rece. Cât de pregătiți sunteți pentru această iarnă care urmează?
– Sperăm că guvernarea va asigura gazul necesar la un preț rezonabil, pentru că oamenii nu dispun de bani mulți, așa ca să acopere prețurile.
Vocea Basarabiei: Au promis să reducă tariful până la 13-14 lei.
– Bine ar fi. Și apreciem ceea ce s-a întâmplat în anul precedent, acele compensații au fost foarte benefice, mai ales la sat, când oamenii nu au atâtea locuri de muncă bine plătite și sperăm ca anul acesta prețul să fie unul accesibil și oamenii să se bucure de viață și mai mult, pentru că sezonul rece cumva pe oamenii de la țară îi sperie.
Ne dorim vectorul european, nu putem să ne întoarcem la ceea ce s-a întâmplat cândva, bătrânii noștri, când au fost deportați, când au fost supuși foametei și multe alte lucruri.
Vocea Basarabiei: Direcția pe care să se îndrepte Republica Moldova – mai aproape de Est, mai aproape de Vest, e un subiect care se discută aici, în mediul rural?
– Evident că se discută, dar cu siguranță ne dorim vectorul european, nu putem să ne întoarcem la ceea ce s-a întâmplat cândva, bătrânii noștri, când au fost deportați, când au fost supuși foametei și multe alte lucruri. Evident că ne dorim mai mult, evident că am vrea să ajungem la o viață europeană, dar totuși ne apropiem, ne-am apropiat cât de cât de anumite condiții pe care le-am văzut acolo. Dar trebuie responsabilitate, respectarea legii, legea trebuie să fie egală pentru toți, dar în condițiile justiției de astăzi nu putem noi spune că în Republica Moldova legea este egală pentru toți.
Vocea Basarabiei: Dar ați putea să ne spuneți ce se întâmplă în domeniul judiciar?
– Nu cred eu că sunt omul care trebuie să fac o apreciere, trebuie specialiștii totuși sau oamenii care cunosc din interior aceste lucruri, dar din câte ascultăm și auzim, totuși auzim de la oameni care se confruntă cu problemele din justiție, sunt specialiști acolo care nu-și fac corect lucrul și asta dezamăgește omul de rând și pune semne de întrebare, dar sperăm că conducerea de vârf, care promovează corectitudinea și responsabilitatea să ia toate măsurile și pe acei care nu merită să fie acolo să-i pună la respect. Noi vedem pași concreți pe care îi întreprinde conducerea de vârf a republicii, dar că sistemul se opune e vizibil. Cine se opun? Acei care au greșit, probabil, acei care nu au fost corecți și lor acum reformele nu le sunt pe plac, dar dacă vrem dezvoltare, vrem să ajungem la un nivel de trai mai bun, trebuie să facem aceste reforme. Toate reformele sunt dureroase, dar ele au impact, dacă sunt corecte.
Vocea Basarabiei: Dar acum s-a plasat toată responsabilitatea pe umerii guvernării sau și cetățenii, societatea trebuie să mai facă presiuni pe cei care încă nu acceptă reformarea?
– Societatea își exprimă nemulțumirea, dar omul de rând nu poate să facă mai mult decât conducerea, ei trebuie să forțeze, să pună la respect, să-i responsabilizeze, să nu-i primească în sistem dacă nu corespund cerințelor. Aud despre niște evaluări, cred că sunt potrivite și dacă omul este corect, nu are de ce să se teamă de evaluare.
Vocea Basarabiei: Dar simplul cetățean ce zice? Dacă nu-i dreptate, dacă e sărăcie preferă să-și facă valiza și să ia calea pribegiei.
– Evident că tinerii, dacă văd că aici nu sunt condiții, dacă văd că acolo este mult mai bine, evident că aleg acolo unde se simt bine.
Vocea Basarabiei: Și atunci, fenomenul depopulării o să aibă consecințe grave și perspectiva satului va fi mai în ceață sau cum credeți dvs.?
– Depopularea se simte foarte mult în satele noastre, sunt sate în genere pustiite. Noi în instituția școlară cu 10 ani în urmă aveam peste 400 de copii și acum avem sub 200, deci, 50%, asta-i grav pentru localitățile noastre, iar acolo unde nu sunt copii nu este viitor. De aceea conducerea de vârf ar trebui să pună punctul pe „i” și tot promovează ideea de calitate în educație, de stimulare a cadrelor didactice, aici ar trebui de făcut la maxim, pentru că dacă copiii nu sunt educați, dacă ei nu sunt crescuți, nu au condiții bune, ei sunt viitorul, ei sunt acei care trebuie să rămână în Republica Moldova, trebuie să păstrăm ce a mai rămas și să încercăm să se dezvolte natalitatea, să se ia astfel de măsuri ca oamenii să fie interesați să continue viața pe pământ, să dea naștere multor copii, pentru că o familie este frumoasă când are mulți copii. Dar la noi ce se întâmplă, 1-2 copii și gata?
Vocea Basarabiei: Cum apreciați activitatea președintei?
– Numai de bine aș vorbi despre dna Maia Sandu. Dumneaei trebuie să-i ridicăm monument pentru tot ce face pentru Republica Moldova, chiar și pentru sistemul de învățământ, atunci când era la Ministerul Educației, dumneaei a introdus reforme în susținerea Bacalaureatului și a făcut un lucru extraordinar pentru ca să motiveze copiii să învețe, iar acolo unde se învață este și rezultat. Și lucrurile se văd acum, rezultatele la Bacalaureat se îmbunătățesc, pentru că elevii au înțeles că trebuie să pună mâna pe carte. În același timp, ca președinte al Republicii Moldova, noi n-am avut încă un așa președinte, cu atâta deschidere, cu atâta înțelegere și apreciere din afară, e o doamnă care se sacrifică pentru Republica Moldova și ar trebui să fie susținută, cu toate criticile care i se aduc, pentru că cei din opoziție, evident că asta le este menirea, să critice, dar e ușor a critica fără să faci nimic, dar să faci așa lucruri mari în așa timp scurt, nu știu. E un președinte de excepție cred că pentru Republica Moldova și apreciază o lume întreagă acest lucru, iar mulți dintre noi încearcă să vadă lucrurile altfel. Oricum, adevărul iese la suprafață, oricum, Republica Moldova își va continua vectorul și reformele, pentru că cu un așa președinte nu poți să nu ai dezvoltare.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem cu microfonul aici, în sudul Republicii Moldova, în satul Brânza din raionul Cahul, și încercăm să aflăm de la cetățeni cum definesc ei traiul în Republica Moldova.
– Pentru vârsta noastră suntem deprinși așa cum suntem, dar nu este dezvoltarea ceea pe care am dori-o noi, sunt multe probleme care, de exemplu, eu le văd.
Vocea Basarabiei: Care?
– Fluxul mare din țară a tineretului, plecările populației de vârstă aptă de muncă, deci, plecarea specialiștilor bine pregătiți, pregătiți de stat, de Moldova și aici au fost cheltuieli mari pentru ei, însă beneficii au alte țări, unde ei găsesc locuri de muncă. Asta-i una, doi – perioada ceea de privatizare, când, din păcate, s-au distrus foarte multe întreprinderi, organizații, totodată, câmpurile au fost lepădate, din start lumea parcă se bucura că aveau pământ, aveau cota-parte, alcătuiau aici, nu știau ce să facă, cum să facă ca să fie tot bine, însă prelucrarea pământului cu părticele nu dă rezultate mari, nu poți să aplici nici tehnologii performante, nu poți să obții și rezultate.
Vocea Basarabiei: Dar ar accepta consolidarea terenurilor parcelate cei care le dețin?
– Avem ca exemple asociații care au luat pământ de la oameni mai în vârstă și oamenii aceștia rămân mulțumiți deoarece ei niciodată nu au avut de pe terenul cela pe care-l prelucrau, de un hectar sau două așa venituri pe care le au acum, ei sunt mulțumiți că au cereale pentru întreținerea păsărilor, animalelor și, totodată, nu depun eforturi fizice mari pentru prelucrarea acestui pământ, atât că tot face liderul cu specialiștii.
Vocea Basarabiei: Și viitorul Republicii Moldova cum îl vedeți, domeniile care trebuie cel mai mult reformate în opinia dvs. care sunt?
– Deci, în primul rând, asta-i justiția. Suntem martori diferitelor exemple, cu acei care fură țara și nu sunt puși la respect, nu sunt întorși banii de la ei, care s-au furat, asta-i una, doi – ei prin asta sărăcesc totalmente țara și de aici noi cădem în genunchi.
Eu exprim mulțumire acelor care astăzi sunt la guvernare că depun toate eforturile ca totuși să ne scoată pe noi, pe țara noastră din impas, din influența aceasta nefastă a justiției corupte.
Vocea Basarabiei: Se vorbește despre eșecul acestei reforme în justiție și unii spun că e o mare rezistență pe interior din partea judecătorilor, procurorilor. Dvs., cetățenii simpli, ce înțelegeți din ceea ce se întâmplă în acest domeniu?
– Acela care are o bucățică ușor dobândită niciodată nu vrea să dea din mână ceea ce are și, bineînțeles, se vede și din acele emisiuni, mă bucur că o parte din canale televizate și radioul care a dispărut, au fost sistate și populația nu mai aude minciunile, dar avem exemple concrete cu formarea instituțiilor judiciare. Eu exprim mulțumire acelor care astăzi sunt la guvernare că depun toate eforturile ca totuși să ne scoată pe noi, pe țara noastră din impas, din influența aceasta nefastă a justiției corupte.
Vocea Basarabiei: Rusia poate să mai aibă influență asupra realităților din Republica Moldova, și, în general, ce și-ar dori Federația Rusă de la Republica Moldova, există o claritate aici?
– Rusia a arătat fața sa și în Ucraina și, în genere, în toată lumea. Este țara hoților, țara mincinoșilor, țara bandiților, altfel nu-i pot numi, ei nu se lasă și în Republica Moldova vor cu orice preț să obțină influența aici și mie câteodată îmi pare rău când văd că sunt băștinașii țării noastre care ascultă toate minciunile și îi susțin pe ei, nu putem noi obține mari succese dacă permitem ca Rusia să domine la noi în țară. Deci, este unica țară, câte imperii au fost, niciun imperiu nu a impus limba sa în toate țările cotropite, ceea ce face Rusia. Deci, dacă luăm Uniunea Sovietică, era limba rusă obligatorie și acum sunt oameni, chiar băștinașii, care s-au deprins cu limba rusă și pentru dânșii limba rusă este mai că limba sfântă, dar ei au uitat cine sunt ei și ei au uitat că limba poporului băștinaș este limba română și noi trebuie să o învățăm, și pe cei care vin și care s-au născut chiar la noi în țară, dacă tu iubești Republica Moldova, tu iubești poporul moldovenesc, tu trebuie să iubești și limba română și măcar dacă nu-ți place, de stimă și de respect față de populație trebuie să studiezi încet-încet, nu te impune nimeni, dar se învață dacă este dorință.
Vocea Basarabiei: Dar forțele politice care insistă pe un dialog strategic cu Federația Rusă ce scop ar urmări?
– Cred că au ceva interese proprii și asta pot să facă numai acei care sunt bine plătiți ca să promoveze niște idei din exterior, ale rușilor, bineînțeles.
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– Pace, sănătate, să fim primiți în familia europeană, tare mult depinde de finalul războiului din Ucraina, dacă o să fie Ucraina învingătoare, atunci noi vom fi ajutați și vom fi într-o situație care o să ne ajute cu mult ca să fim împreună în familia europeană.
* * *
Opinii adunate la sudul Republicii Moldova, în satul Brânza din raionul Cahul. Cu forțele proprii și cu sprijinul României, Moldova poate deveni stat membru al Uniunii Europene, se arată convins Răzvan Cotovelea, profesor universitar, fost ministru în Guvernul de la București. El crede că experiența României în procesul de aderare poate ajuta mult Republica Moldova în procesul de integrare europeană. Pentru început, l-am întrebat ce crede el despre deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova.
