Vocea Basarabiei: Astăzi avem un invitat special, dl Vasile Bumacov. D-lui mulți ani a fost în fruntea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, d-lui a fost și șef de misiune, a fost ambasadorul Republicii Moldova în Japonia. Actualmente, d-lui este director de țară, Programul „De la fermier la fermier”, program finanțat de USAID în cadrul companiei CNF. Dl Bumacov mai este și profesor universitar, așa că pornim să discutăm despre agricultura ecologică, pentru că înțeleg că pe moment aceasta este preocuparea numărul 1 a dvs., ca să ajutați să fie cât mai bine și mult modernizată agricultura din Republica Moldova, ca pe piață să ajungă produse bio, produse ecologice. De ce este important să se acorde atâta atenție acestui aspect al acestui domeniu din agricultură?
Vasile Bumacov: Este cu adevărat important, fiindcă sănătatea omului cred că este pe primul loc. Cineva spunea că nu este nimic mai scump ca sănătatea, doar tratamentul.
Vocea Basarabiei: Și pacea…
Vasile Bumacov: Da, și pacea. Dacă ar fi fost după mine, când eram ministru, eu consideram că toată agricultura Republicii Moldova este organică, dar nu este chiar așa, fiindcă sunt anumite cerințe ale pieței. Eu înțelegeam și atunci că fiind ministru te gândești la ponderea mai mare a agriculturii care este agricultura convențională, dar trebuie de uitat și în viitor, trebuie de văzut unde se mai poate găsi o nișă pentru producătorii noștri agricoli, că vedeți cât e de complicat când o parte din piețe sunt blocate, o parte foarte greu se dezvoltă și pentru agricultorii din Republica Moldova, odată ce Domnul ne-a dat soluri bogate, climă convenabilă și oameni muncitori, ar fi păcat să ratăm această piață a produselor organice. Cu timpul ea o să devină tot mai importantă, acum pur și simplu acest război stupid cumva a umbrit unele aspecte, dar trebuie să ne pregătim pentru viitor. Vedeți că Statele Unite pe noi de la independență încoace încontinuu ne-au ajutat și ați văzut că ei tot timpul merg pe domenii de viitor, de susținere. Noi am făcut printre primii reforma funciară în Republica Moldova și am împroprietărit cetățenii cu pământ…
Vocea Basarabiei: Deși a fost o reformă mult criticată…
Vasile Bumacov: Da, a fost criticată, dar știți cine o critica? Anume cei care au beneficiat mai mult, care s-au împroprietărit cu mii de hectare de pământ, a fost foarte important pământul…
Vocea Basarabiei: Dar țineți minte, Programul „Pământ” devenise la un moment dat Programul „Mormânt”?
Vasile Bumacov: Știu că foarte mulți din acei care spuneau acest lucru astăzi s-au trezit. Eu cred că nu numai în Moldova, așa este în toată lumea, societatea-i conservativă, oamenii nu vor să vadă schimbări. Problema e că noi am făcut agricultură de tip sovietic, acum s-au lansat foarte mulți în agricultura modernă, dar americanii fac agricultura aceasta de când sunt Statele Unite ale Americii și ei foarte bine știu ce este important și ce este bun pentru țară și numai cu susținerea lor masivă, cu ajutorul financiar al lor se pot descoperi drumuri noi. Dacă nu ar fi fost asistența Statelor Unite, noi nu am fi reușit Programul „Pământ” sau cum s-a numit el, de fapt, reforma funciară. Dar dacă nu era reforma ceea făcută atunci, unde era astăzi agricultura noastră?
Vocea Basarabiei: Unde ar fi fost?
Vasile Bumacov: Avea să fie în datorii exact cum era pe atunci, doar prima reforma când s-a făcut, când s-a dat pai (cote-părți) la agricultori, de fapt a fost o pseudoreformă, fiindcă omul n-a primit terenul, pământul nu putea fi marfă. Este foarte important ca pământul să fie marfă, ca el să aibă valoare, pământul fără valoare nu-i mare treabă. Și când s-a făcut prima reformă de deștepții noștri, ea s-a încheiat cu miliarde de datorii și a devenit falimentară. Și atunci, Statele Unite au decis, într-adevăr, să facă așa cum trebuie și noi am făcut așa cum trebuie și astăzi pământul este marfă, noi știm care-i valoarea acestui pământ și oamenii care doresc înființează o afacere pe pământ privat. Cine vrea astăzi să facă o afacere pe pământ de stat? N-o să găsiți mulți investitori, fiecare când vrea să planteze o livadă sau vrea să înceapă o altă afacere, el se uită dacă pământul este privat, ca să-l cumpere și să știe că el acolo este stăpân.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. știți că mulți reproșează că Republica Moldova nu ar trebui să se grăbească ca pământul să ajungă în posesia altora, nu proprietari din Republica Moldova, dar ne referim la proprietari din străinătate?
Vasile Bumacov: Bine, eu nu prea vreau să mă implic în politică, fiindcă poziția pe care o ocup nu-mi permite acest lucru, dar vreau să spun că atunci când am fost ministru, de fapt, am fost împotrivă ca pământul să fie vândut străinilor. Că dvs. asta ați spus mai diplomatic, dar eu ca fost ambasador o să fiu mai direct. Deci, uitați-vă, eu am considerat că este necesară o perioadă în Republica Moldova ca să le dăm o șansă tinerilor noștri, fiindcă noi, cum am spus anterior, noi numai începem a face agricultură, mulți dintre noi, mulți tineri au muncit ani de zile peste hotare și vor să înființeze o afacere în Republica Moldova. Eu consideram că inițial trebuie de dat o șansă acestor locali să se poată dezvolta, fiindcă concurența neloială cu cei care fac bani cu petrolul sau care fac bani la vamă sau în altă parte fac bani nu este simplă, este foarte complicată, dar în situația când avem un investitor strategic care a venit cu un plan clar ce vrea să facă pe teritoriul Republicii Moldova, oameni cu reputație, noi vorbim că reputația contează foarte mult, atunci eu nu văd o problemă ca și străinii să poată dezvolta la noi afaceri. Eu cred că nu avem mare bucurie când vedem un câmp lăsat în paragină și e mai convenabil să vedem un câmp prelucrat de o companie serioasă, cu bună reputație, care plătește bani la bugetul statului și promovează tehnologii moderne.
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre afacerile bio, afacerile ecologice din agricultură. Dvs. ați spus că solul este bun, este fertil, dar ani la rând, pe timpul Uniunii Sovietice, acest sol a fost îmbibat, să zic așa, cu pesticide.
Vasile Bumacov: Dna Valentina, dați-mi voie să spun la acest subiect, dvs. vorbiți interesant, dar vorbiți cu cuvintele celor care au defăimat Republica Moldova din prostie. Nu a fost nimic otrăvit, în acele timpuri țările din vestul Europei aplicau poate de 4-5 ori mai multe substanțe chimice la hectar, dar noi am umflat nesăbuit chestia asta și ne-am făcut o imagine proastă, am speriat lumea că la noi solul este otrăvit. Da, a fost o problemă. Dar unde a fost această problemă? Acolo unde au fost depozitele de chimicale.
Vocea Basarabiei: Da, asta am vrut să vă zic – câte depozite unde erau stocate pesticidele acestea?
Vasile Bumacov: Acolo a fost dezastru.
Vocea Basarabiei: Știu foarte bine, dle ambasador, că inclusiv Alianța Nord-Atlantică a contribuit ca acele depozite de pesticide să fie distruse.
Vasile Bumacov: Este adevărat, ne-au ajutat foarte mult, și FAO ne-a ajutat, și NATO ne-a ajutat. Eu țin minte că la sudul Moldovei ne-au ajutat și ne-au cumpărat containere, numai că peste o noapte le-au furat containerele celea, dar până la urmă s-au restabilit și s-a putut de ambalat și de utilizat acele pesticide. Deci, acestea au fost câteva focare, fie și zeci de focare de acestea, dar solul Republicii Moldova nu a fost otrăvit. Să fie clar acest lucru! Bine, acum apar tehnologii mult mai bune, eu o să descriu puțin cu ce noi ne ocupăm.
Vocea Basarabiei: Da, vă rog să descrieți, ca să ajungem și la cum va fi în perspectivă solul Republicii Moldova sau cum se va putea dezvolta agricultura din moment ce anii secetoși dau mari bătăi de cap?
Vasile Bumacov: O să vorbim și despre aceasta, dar acum, ca să fie clar în general cu ce mă ocup eu acum și echipa cu care lucrez.
Vocea Basarabiei: Și câte afaceri s-au dezvoltat...
Vasile Bumacov: Noi reprezentăm compania CNF din Statele Unite, pe care o cunoașteți foarte bine, ea a lucrat de la începutul anilor ‘90 aici, care implementează un program al USAID, denumit „De la fermier la fermier”. Ce presupune acest program? Cum am spus, americanii au experiență de secole, cei care au făcut agricultură au învățat de la bunel, de la tată și asta-i foarte important, noi și în politică, eu nu vreau să discut despre politică, dar asta-i o problemă că nu este continuitate de generații de agricultori, nu-i continuitate de politicieni ș.a.m.d. Ce fac ei? Sunt oameni care doresc să ajute și America știți că tot timpul că a fost doritoare să ajute, mai ales când erau situații grele. Acești oameni care au făcut ceva real, fiindcă noi avem multă lume care vorbește, dar n-au făcut nimic ei înșiși, noi nu vorbim de ONG-iști, noi vorbim de oameni din Statele Unite cu experiență, care știu foarte multe lucruri și iată acești oameni, voluntari care vin în Republica Moldova și-i ajută pe cei care vor să se ocupe de câteva domenii. Deci, primul domeniu este producerea organică, inclusiv vinul organic, că o să vorbim și de acest lucru, ajutăm asociațiile care lucrează în acest domeniu de a produce organic, ajutăm sectorul zootehnic, nu neapărat organic, pe orișicine din sectorul zootehnic și poate chiar folosim platforma dvs. ca să…
Vocea Basarabiei: Dar mai are Republica Moldova sector zootehnic?
Vasile Bumacov: Cu cât mai mult noi vrem să-l întărim, cu atât mai mult el degradează, cred că ceva nu facem corect, de atâta noi vrem să aducem acum oameni cu o experiență bogată, ca să-i ajute pe cei din Asociația Producătorilor de Lapte, Asociația Producătorilor de Carne, să le spună ce ar trebui să facă pentru ca acest sector să înceapă a-și reveni, fiindcă noi avem nevoie de acest sector.
Vocea Basarabiei: Deci poate fi revigorat?
Vasile Bumacov: Sectorul zootehnic orice domeniu, nu neapărat organic, doar în ceea ce privește producția agricolă, organică . Și ceea ce ați spus dvs., nu în domeniul protecției solului, dar al implementării tehnologiilor conservative, noi avem nevoie de acest lucru, l-am promovat foarte mulți ani, se dezvoltă, dar avem nevoie de mai multă experiență, fiindcă americanii implementează de peste 60 de ani agricultura conservativă, iar noi am început-o de câțiva ani și este nevoie de consultanță. Iată în felul acesta oamenii aceștia vin în Republica Moldova, statul american acoperă toate cheltuielile, este absolut gratis pentru beneficiari, am ajutat întreprinderile vitivinicole, noi avem câțiva producători de vinuri organice, pentru care eu consider că va fi o mare piață în Uniunea Europeană. Când eram ministru și mergeam la Bruxelles, colegii de acolo cu care negociam de fiecare dată îmi povesteau câte baruri sunt în Bruxelles care vând vinuri organice și acolo tot timpul oamenii stau la coadă. De aceea ei îmi spuneau: „Voi aveți acest potențial, nu-l ratați”.
Vocea Basarabiei: E bine să le explicați celor care ne urmăresc ce înseamnă vin organic...
Vasile Bumacov: Orice produs organic necesită niște lucrări speciale. În primul rând, trebuie convertit terenul unde se cultivă vița-de-vie pentru vin organic. Asta înseamnă că trei ani de zile nu se aplică chimicale, se folosesc substanțe speciale de origine mai mult naturală decât chimică pentru protecție. Mai târziu, vinul produs din strugurii recoltați de pe aceste podgorii este îmbuteliat, dar cu un adaos mult mai mic de substanțe care conțin sulf decât se adaugă în vinurile noastre la ziua de astăzi. Acest vin este mult mai benefic pentru sănătate. Unora le plac vinurile gustoase, dar dacă ele conțin mult sulf consumatorii pot avea probleme de sănătate, pe când un vin organic nu le va genera consumatorilor alergie de la componentele acestea de sulf. Și vă mai spun o istorie interesantă, dacă vreți despre acest domeniu. Uitați-vă, noi ne-am învățat a planta livezi moderne, care dau o roadă foarte mare, avem vreo 12 mii de hectare de livezi moderne, așa cum scrie la carte.
Vocea Basarabiei: Dintr-o suprafață de…
Vasile Bumacov: … 56 de mii de hectare. Ele au fost peste 100 de mii de hectare, dar foarte multe au fost defrișate. Și iată ce facem noi acum, un pomicultor are o livadă extraordinară, dar este de soiuri care mergeau numai în Federația Rusă, are roadă bună, mere bune, dar nu le cumpără nimeni în Europa, fiindcă acest soi nu se bucură de cerere în Europa. În același timp, în Italia, Spania, Grecia practic o dată la 3-4 ani se plantează soiuri noi. La noi în țară este un mare blocaj în privința asta, dar se va dezvolta. Iată ne-am pus așa un scop: decât oamenii să defrișeze aceste livezi bune, livezi sănătoase în care au investit, să cheltuie bani să le defrișeze și este foarte greu și costisitor să plantezi altă livadă, să încercăm să facem noi ceva cu acestea vreo 40 de mii de hectare, bine, poate nu toate, dar măcar cele care sunt încă bune.
Vocea Basarabiei: Și ce soartă trebuie să aibă ele?
Vasile Bumacov: Dacă noi le convertim, câțiva ani facem procedura de a le trece în producere organică, atunci și merele dacă vor fi organice se vor vinde, dar nu-i vorba atât de mere…
Vocea Basarabiei: Dar rămân aceleași soiuri?
Vasile Bumacov: Aceleași soiuri, dar când faci suc organic, nimeni nu te întreabă din ce soi l-ai făcut. Și iată noi ne dorim ca din aceste livezi pomicultorii cât vor putea vor vinde ca mere organice, iar din restul să fie produs suc organic.
Vocea Basarabiei: Câtă deschidere credeți că ar putea să fie din partea celor care au afaceri în domeniul pomiculturii?
Vasile Bumacov: Dvs. știți că eu îi cunosc pe majoritatea agricultorilor așa, mai solizi din Republica Moldova și am vorbit cu mulți la telefon. Înainte de a lansa o componentă a acestor consultanțe, discut cu agricultorii. Bine, noi avem Asociația „Moldova Fruct”, care prima a cerut așa ceva. Este una din asociațiile puternice, noi nu prea avem multe asociații și avem nevoie de mai multe, iată ei și-au pus această întrebare și eu am vorbit cu mai mulți agricultori…
Vocea Basarabiei: Câtă disponibilitate este din partea lor ca treptat-treptat totuși să își schimbe…
Vasile Bumacov: Disponibilitate este și vă spun care a fost răspunsul. Când i-am telefonat, mi-au spus: „Măi, dar eu mă gândeam s-o defrișez, ia hai să încercăm, poate e posibilă chestia asta”. Deci, oamenii au fost destul de deschiși și mulți ar dori să intre în acest program, să încerce să convertească o parte din livezi în organice și să vândă produse organice și, în special, sucuri organice.
Vocea Basarabiei: Deci, puneți mai mult accent pe industria prelucrătoare în acest caz?
Vasile Bumacov: Noi ar trebui la tot să punem accent pe industria prelucrătoare, fiindcă producția cu valoare adăugată e cu totul altceva decât marfa…
Vocea Basarabiei: Și profitul ar fi mai mare?
Vasile Bumacov: Chiar dacă nu ar fi cu mult mai mare, oricum ar avea profit de la acea livadă, că dvs. vă dați seama câte pierderi sunt acum. Și iată, noi în colaborare cu Asociația „Moldova Fruct” vom lucra în această direcție. Acum am contractat o companie mare, care face studiul. Bine, am testat și noi așa cum ne-am gândit noi și cum s-au gândit cei de la „Moldova Fruct”, dar compania totuși analizează care este potențialul pieței interne și externe, unde vom ajunge noi și care vor fi cheltuielile, trebuie defrișată livada sau este o șansă de a o transforma într-o livadă organică și de produs mere organice sau alte produse. Așa că lucrăm la acest domeniu, noi ne putem permite să contractăm companii care să ne ajute, așa cum noi dorim să contractăm și contractăm companii care ne ajută la formarea cooperativelor.
