VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Svetlana Suveică: „Interesele Moldovei sunt clare – de a nu provoca situații de conflict în zona transnistreană, de a evita cu orice preț aceste provocări”

Svetlana Suveică este istoric cu studii de specialitate făcute în Republica Moldova, cu un doctorat obținut în România și cu experiență diversă în cercetare și predare, acumulată în Marea Britanie, SUA și Germania. Cercetează aspecte legate de perioadele de răscruce ale istoriei, cum au fost Primul și al Doilea Război Mondial. O interesează impactul războiului asupra societăților Europei de Est- și Sud-est, modul în care acestea au perceput și reacționat la evenimentele politice și militare majore, dacă aceste evenimente au marcat o „ruptură” sau au însemnat o „continuitate” în procesul evoluției istorice. Cercetarea ei se axează pe regiunile de hotar ale Imperiului Rus, României sau URSS, cum a fost Basarabia și Transnistria, unde, de-a lungul secolului XX, pierderile de vieți omenești, strămutările forțate de populație, distrugerea peisajului social foametea, crizele economice au devenit mai degrabă o normă, decât o excepție.

Vocea Basarabiei: Astăzi avem un oaspete venit de peste hotare, tocmai din Germania, e dna Svetlana Suveică. Ea este originară din Republica Moldova, din raionul Edineț. De fiecare dată când ajung la Edineț mă întâlnesc cu multă lume acolo, care îmi vorbește de bine despre Svetlana Suveică. Svetlana Suveică este doctor habilitat în științe istorice, profesoară, șefă a Catedrei Istoria Estului Europei la Universitatea Göttingen din Germania. De ceva vreme face parte din diaspora.

Svetlana Suveică: Da, mă consider că fac parte din diasporă.

Vocea Basarabiei: Bine ați venit la Vocea Basarabiei! Și mulțumim mult că ați găsit timp să ajungeți la noi, să vorbim acum, la mai mult de un an de când a pornit această invazie rusă în Ucraina, și să vă întreb – ca istoric, ce părere aveți dvs. despre planurile care au fost și mai rămân a fi încă în mintea lui Vladimir Putin?

Svetlana Suveică: Întrebarea pe care mi-ați pus-o e una complicată. A trecut un an, dar răspunsurile încă nu sunt pe masă, se discută și așa cum cu un an în urmă a fost un mare șoc pentru toată lumea, inclusiv pentru persoane care se ocupă de analiza politică, de alte analize, de geopolitică și care tot nu și-au dat seama până în ultimul moment sau nu au prognozat, mai bine zis, că ar putea începe un război. S-au schimbat multe în acest an, eu cred că acest an ne-a marcat pe noi enorm ca cetățeni, ca profesioniști, cei care trăim pe acest meleag, în vecinătatea acestei urgii și cei care suntem în contact cu oamenii care fug de război, fug de război în Moldova, fug de război în Germania, îi vedem zi de zi suferind și eu cred că asta este primul lucru care trebuie să ne îngrijoreze. Desigur că Vladimir Putin vede lucrurile altfel și așa cum Rusia dintotdeauna și el, în primul rând, a încercat să prezinte Rusia ca o putere mondială, ca o putere care poate controla fostele republici sovietice, ca o putere care și-a menținut controlul, și nu doar controlul, dar și multe pârghii, gen propaganda rusească în aceste regiuni, deci aș spune că este imprevizibil, chiar și după un an de război, a ne da cu părerea privind planurile lui Vladimir Putin, dar este cert că planurile inițiale pentru acest război au eșuat.

Vocea Basarabiei: Ceea ce se observă e că, după mai mult de un an de război în Ucraina, Occidentul a rămas solidar. Și acum se poate spune că întreaga comunitate din Occident este împotriva a ceea ce se numește războiul lui Putin în Ucraina?

Noi vedem o solidaritate fără precedent la nivel de instituții occidentale, la nivel de societate nu aș spune că este o solidaritate constantă, enormă, ea fluctuează și în fiecare societate, inclusiv în Germania, sunt și de cei care șovăie.

Svetlana Suveică: Bine, poate nu susțin direct războiul și, da, sunt demonstrații continue împotriva războiului, pentru pace, cu diverse mesaje, dar sunt și demonstrații, de exemplu, pentru a nu livra armament Ucrainei, ceea ce înseamnă că societatea este în continuă dezbatere, în mișcare, în același timp, toată lumea vrea pace. Deci, acesta este probabil că mesajul care coagulează societatea la moment și mă văd parte din acest mesaj și din această societate.

Vocea Basarabiei: Și în Republica Moldova cu regularitate se fac cercetări sociologice și acestea arată că o parte din cetățeni sprijină acțiunile întreprinse de Vladimir Putin în Ucraina, altă parte este categoric împotrivă, dar mai sunt cetățeni care ezită să spună foarte clar ce război este în imediata vecinătate a Republicii Moldova, deși în declarații, iarăși, toată lumea este dornică să fie pace, să fie instaurată pacea, să se termine cu războiul, pentru că, așa cum spuneați mai devreme refugiații din Ucraina, oamenii care au fugit din calea războiului au ajuns în multe țări ale Uniunii Europene, și nu doar, o parte s-au oprit și aici, pe teritoriul Republicii Moldova, și astăzi încă țara mai găzduiește peste 80 de mii refugiați. Cum comentați rezultatele acestui sondaj care împart cetățenii Republicii Moldova atunci când e vorba să aibă o percepție clară despre ceea ce se întâmplă aici, la ușa lor?

Svetlana Suveică: Nu am urmărit să compar diverse sondaje, dar oricum se observă o schimbare în luarea de atitudine a populației și cred că procentul celor care sunt împotriva războiului și care nu susțin direct agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei sau războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, că, de fapt, nu este o agresiune, dar este un război cu jertfe omenești, cu implicarea forțelor armate, deci, evident că în momentul în care a apărut acest conflict, fiecare dintre noi sigur că, pe o parte, condamnăm agresiunea, pe de altă parte, durează până când îți creezi o opinie, până asculți inclusiv autoritățile, mesajul autorităților moldovenești, de asemenea, nu a fost unul imediat, tranșant. Da, s-a condamnat, dar nu s-a luat o atitudine total negativă, cumva se lăsase un pic de timp până când s-a dovedit acest mesaj direct, așa și populația. Sigur că fiecare are dreptul la opinie, în același timp, opinia este una manipulatoare în multe cazuri.

Deci, în momentul în care pe teritoriul țării noastre am avut acces la orice tip de informație, inclusiv cea de manipulare crasă zi de zi și oră de oră, sigur că nu te poți aștepta că în acel moment persoana care este întrebată pe stradă, și știm că oamenii ezită să-și spună câteodată punctul de vedere, nu știu, au trecut 3 decenii, parcă-parcă încercăm să construim o democrație, până la urmă, oamenii ezită să dea răspunsuri, să discute direct, mai ales în situații de criză, când se simt sub presiune și sigur că poziția se poate schimba, dar eu cred că totuși majoritatea populației este împotriva acestui război și este și împotriva agresorului. Deci, nu susține agresorul și este de partea victimei și, de fapt, de partea țării care ne apără și pe noi, Ucraina.

Vocea Basarabiei: În 1992 s-a vărsat sânge și la Nistru. Știu că ați fost și mai sunteți preocupată și de problema transnistreană, iată acum și Republica Moldova este pusă, să zic așa, între ciocan și nicovală, pentru că, pe de o parte, pe teritoriul din stânga Nistrului staționează armata rusă și Moscova ar trebui să-și îndeplinească acele angajamente asumate la summitul OSCE de la Istanbul și fără consimțământul ei puțin probabil că munițiile și militarii vor fi retrași din stânga Nistrului. Pe de altă parte, autoritățile Republicii Moldova spun că direcția corectă pe care trebuie să se îndrepte este spre Uniunea Europeană. Și vreau să vă întreb – rezolvarea problemei transnistrene pe acest parcurs de integrare europeană va fioară?

Svetlana Suveică: Parțial ați și răspuns la această întrebare. Nu mă ocup nemijlocit de cercetarea acestei teme, cu toate acestea urmăresc ce se întâmplă în stânga Nistrului și desigur că observăm și aici, dacă e să ne referim la opinia populației, nu vedem prea multe declarații de presă, nu vedem prea multe declarații ale autorităților, care cumva încearcă să evite sau să-și spună tranșant poziția. Și aici e un răspuns parțial la întrebare, că așa-numitele autorități transnistrene, cred eu, nu și-ar dori o implicare directă în acest conflict. Am citit anterior că câțiva reprezentanți ai administrației transnistrene ar fi cetățeni ai Ucrainei și ar avea afaceri în Ucraina, ar fi sub presiune chiar și șeful de la Sheriff Tiraspol, dacă nu mă înșel, și Krasnoselski, deci sunt cetățeni ai Ucrainei, nu sunt 100% sigură, dar așa se vorbește și asta însemnând că autoritățile ar avea ceva de pierdut, dacă vorbim de persoane.

Vocea Basarabiei: Autoritățile de la Tiraspol?

Da. Autoritățile nu în grup, să spunem, în mod individual. Pe de altă parte, interesele Moldovei sunt clare – de a nu provoca unele situații de conflict în zona transnistreană, de a evita cu orice preț aceste provocări.

Svetlana Suveică: Autoritățile au spus despre lucrul acesta și e de înțeles acest lucru, pentru că de la Chișinău până la Nistru avem vreo 40 de kilometri. Asta însemnând că, dacă vorbim de securitate, nu vorbim la sute de kilometri ce se întâmplă, vorbim de imediata vecinătate, într-un teritoriu care nu este controlat de autoritățile Moldovei.

Vocea Basarabiei: Dar dvs. credeți că e ușor astăzi să vorbești despre europenizarea malului stâng?

Europenizarea, de fapt, are loc prin faptul că o serie de întreprinderi transnistrene fac comerț cu țările Uniunii Europene și au, din câte cunosc, o obligativitate să-și înregistreze aici afacerile și să facă comerț.

Svetlana Suveică: Și chiar m-am uitat un an și ceva în urmă că Uniunea Europeană era prima în statisticile partenerilor regiunii transnistrene. Și e un paradox aici, pe de o parte, ești finanțat și sponsorizat de Rusia și declari cu voce tare că, uite, sunt provocări și Ucraina le provoacă, pe de altă parte, nu știu cum funcționează lucrurile, mă refer la aceste firme, la comerțul pe care îl duc acum cu Uniunea Europeană sau în perioada războiului, dacă s-a schimbat ceva, știm că multe mărfuri în Transnistria chiar vin din Ucraina. Și era vorba și de rânduri la pâine în primele zile de la declanșarea războiului.

Vocea Basarabiei: Întrebarea se pune și mai tranșant. Din moment ce o bună parte din mărfurile din regiunea transnistreană sunt exportate pe piața comunitară, ele ating peste 70 la sută din exporturile din această regiune și exporturile se fac în UE, iar ideologia, mentalitatea e mai aproape de Federația Rusă.

Svetlana Suveică: Da, e trist acest lucru, dacă nu chiar dramatic, pentru că, pe de o parte, Uniunea Europeană, inclusiv cu sprijinul Republicii Moldova, cu participarea directă încearcă să găsească pârghii de divers ordin, inclusiv economic, fiindcă economia este o pârghie importantă pentru a atrage parteneri, pentru a arăta această deschidere, pentru a crea condiții economice acestei regiuni, pe de altă parte, nu se implică în aspect de informație, de propagandă și acolo domină propaganda rusă. Din câte am citit, nu știu dacă au vreun canal de televiziune ucrainean care e dat pe post în Transnistria și atunci ce se întâmplă, ce aude omul zi de zi? Pentru că persoana răspunde la sondaje sau ea se dă cu părerea, nu cred că cel care face un sondaj de opinie vine la un investitor sau la o persoană pe care nu o poți prinde pe stradă și întreba ce părere are. Și cred că s-ar și abține să spună ceva.

Vocea Basarabiei: Autoritățile Republicii Moldova spun că integrarea europeană este prioritatea nr. 1 și că până în 2030 Republica Moldova ar avea această șansă să ajungă membru cu drepturi depline în UE, iar pe de altă parte, acum se insistă și pe alt scenariu, că există suficienți actori politici și pe interior, dar și în estul Republicii Moldova care și-ar dori deturnarea acestui parcurs european. Dvs. ca istoric, iarăși, pentru că și faceți multe analize, credeți că ar avea interes Federația Rusă să împiedice acest parcurs european al Republicii Moldova și forțele din interior ar putea să pună stavilă acestui drum?

Svetlana Suveică: Bineînțeles că ar avea un interes, istoria ultimilor 30 de ani arată acest lucru. Să nu depănăm firul de la proclamarea independenței încoace, dar cunoaștem, mai ales anul 2014, când a avut loc referendumul de aliere cu Rusia în Crimeea, pe urmă în Donețk și Luhansk, noi știm că a avut loc un referendum și în Transnistria. De fapt, nu un referendum, dar o declarație că un referendum anterior, din 2006, arăta că 96% din populație își doreau aderarea la Federația Rusă. Și cum se întâmplă, deci era un fel de indignare, citisem o declarație a Ministerului de Externe, cum se întâmplă că în baza referendumului din 2014 Crimeea este declarată parte componentă a Federației Ruse și referendumul care arată majoritatea populației susținând această idee nu a fost luat în calcul și poate e momentul să ne întoarcem la el. Știm despre poziția Găgăuziei și referendumul din acel moment. Asta nu cred eu că a fost o inițiativă inopinată, a fost o inițiativă dirijată de sus sau valul acesta de influență prorusă venită și la noi sau reinventată, cum am spune, la noi pentru a-i motiva pe cei care deunăzi fuseseră foarte activi să-și reanimeze acum ideile și să revină, arătând cât de departe a ajuns „lumea rusă”, cât de mulți susținători avem și chiar, uite, referendumurile anterioare despre care aproape că nici țările europene nu au aflat de ele sau le-au ignorat, iată, ele trebuie scoase la iveală de la naftalină, să arătăm câtă lume a susținut ideea de aderare. Deși evident că din punct de vedere geografic între Transnistria și Rusia este Ucraina, dar și asta nu a împiedicat autoritățile să mimeze, să spunem așa, să scoată în evidență această idee de susținere a expansiunii Rusiei, pe de o parte venită, chipurile, din regiune, dar de fapt acesta a fost, zic eu, un impuls la acel moment din exterior care a fost exploatat atunci.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.