Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan, vă invit din nou la „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care iau în dezbatere teme de actualitate cu oameni pe care îi chem din zona artei și culturii. Invitatul meu din această dimineață este scriitorul Nicolae Rusu.
Vocea Basarabiei: Dle Rusu, bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Nicolae Rusu: Mulțumesc pentru invitație! Bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Vreau să vă întreb – cum ați trăit perioada asta din februarie 2022, războiul acesta dintre Rusia și Ucraina durează deja de un an și peste 7 luni și ce sentimente aveți? V-ați gândit vreodată că poate să ajungă și la noi?
Nicolae Rusu: Da, și de la început chiar aveam un sentiment de frică, mă gândeam că dacă a îndrăznit Rusia să atace Ucraina, un popor slav, ca și ei, de altfel, și o țară foarte mare și puternică, ce le pasă lor sau ce au ei cu Republica Moldova, țărișoara noastră? Mă gândeam că azi, mâine sau poimâine ne putem aștepta și noi la niște provocări și lucrurile pot fi urâte de tot, dar am văzut rezistența ucrainenilor, am văzut cum luptă ei și cum își apără pământurile și poporul și a apărut așa o speranță că, grație lor, o să scăpăm și noi, o să ne ferim și noi de această invazie, pentru că pentru Rusia să ne invadeze pe noi e floare la ureche, nu-i nicio problemă pentru ei, deși într-o măsură oarecare ei oricum ne au în vizor, nu în vizorul armelor sau al rachetelor, dar în vizorul propagandei și al dezinformării. Războiul acesta hibrid asupra noastră e continuu și lucrul acesta chiar se simte, se simte cât de atentă este Rusia față de republica noastră, în sensul ca s-o aibă sub control și să-i poată pune niște condiții.
Vocea Basarabiei: Păi de acolo mereu vin tot felul de mesaje, avertismente...
Nicolae Rusu: Da, ei ne avertizează că o să ia măsuri față de noi, pentru că actuala guvernare totuși a declarat deschis orientarea proeuropeană și chiar la Adunarea Generală a ONU, care a avut loc săptămâna trecută, Maia Sandu a făcut o declarație deschisă ca Rusia să-și retragă contingentul din fosta Armată a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova, din partea stângă a Nistrului.
Vocea Basarabiei: Bineînțeles că Rusia nu…
Nicolae Rusu: Sigur că Rusia a ascultat și a făcut ceea ce a făcut și până acum, deși în 1999 la Istanbul ea a declarat oficial tot de la tribuna Organizației Națiunilor Unite că își va retrage trupele.
Vocea Basarabiei: Era Elțin, dar de atunci nimic nu s-a mai întâmplat.
Nicolae Rusu: Dar s-a văzut că declarațiile lor sunt așa, vorbe…
Vocea Basarabiei: Uitați-vă, Maia Sandu a spus recent că noi mergem spre Europa și asta înseamnă cumva un soi de despărțire de Federația Rusă, dar, pe de altă parte, repede a reacționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că, de fapt, e o eroare, că integrarea în UE nu înseamnă și o despărțire de Rusia, pentru că și Rusia este o țară europeană. Așa a spus Peskov și că, de fapt, ceea ce face guvernarea actuală a Republicii Moldova este o chestie care pune în dificultate poporul moldovenesc și el va avea de suferit.
Nicolae Rusu: Păi, bine, ei interpretează, iarăși interpretările lor anapoda, ca să-l deruteze pe omul simplu, omul de la țară, care nu-i prea informat și care nu-i prea școlit, când ascultă asemenea declarații a unei persoane oficiale din conducerea Rusiei, desigur că stă pe gânduri și își pune întrebări: oare ce o să fie după asta, ne așteaptă și pe noi bombardamente ca și pe ucraineni? Da, Rusia e o țară europeană, dar ea are o mentalitate imperială, ea a avut și a rămas cu aceeași mentalitate imperială prin care ea se vede stăpână peste tot, ea crede că e normal să-și impună propriile interese, să pună condiții față de alte țări din Europa și nu numai din Europa, de aceea apar și asemenea declarații contradictorii, una spun și alta fac.
Vocea Basarabiei: Dvs. sunteți și șef al Fondului Literar pe lângă Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și știu că în virtutea acestei meseriei ați avut foarte multe relații cu scriitori ruși, vă duceați deseori chiar în Rusia, ați păstrat aceste relații cu scriitorii ruși, au fost ele afectate de acest război?
Nicolae Rusu: Trebuie să spun că atitudinea aceasta imperială a Rusiei a influențat și asupra relațiilor noastre. În ianuarie 1992, după ce s-a destrămat imperiul sovietic, fondurile literare din fostele republici sovietice, care deja deveniseră state independente ne-am întrunit la Moscova pentru a soluționa o problemă care apăruse referitor la patrimoniul Fondului Literar, pentru că Fondul Literar unional era cea mai bogată organizație obștească din Uniunea Sovietică. Și iată după ce noi ne-am separat, fiecare comunitate scriitoricească și-a luat patrimoniul său, au rămas anumite case de creație, sanatorii, farmacii, tipografii, edituri ș.a.m.d., pe care urma să le distribuim. Noi atunci, la acea ședință, am instituit Fondul literar internațional, pentru a administra acest patrimoniu rămas nedistribuit și a existat acest Fond Literar Internațional până în anul 2014. De ce? Pentru că, în 2014, Rusia a invadat Crimeea și a bătut primul „cui al lui Pepelea” în Ucraina. Iată atunci s-a văzut intenția de mai departe a guvernării Rusiei. La o inițiativă a lui Putin s-au făcut modificări la Legea cu privire la organizațiile obștești din Rusia, prin care organizațiile cu statut de instituție internațională, cum era și Fondul Literar Internațional, au fost interzise sub pretextul că subminează statalitatea Rusiei. Deci a fost interzis Fondul Literar Internațional, patrimoniul din Rusia pe care îl administra Fondul Literar Internațional a fost naționalizat și s-a terminat, pentru că din 1992 până în 2014 la Fondul Literar eu eram membru al Consiliului de administrare, aveam posibilitatea să ne întrunim în fiecare an. O dată sau, uneori, de două ori pe an ne întruneam la ședințele Consiliului, unde ne întâlneam cu foștii noștri colegi, dar nu cu toți, pentru că din Fondul Literar Internațional au ieșit ulterior fondurile literare din Țările Baltice, iar în 2001 sau în 2002 a ieșit și Fondul Literar din Ucraina. Dar cei care au rămas ne întâlneam și aveam niște relații, făceam schimb de informații, se făceau traduceri în limba tătară, de exemplu, în limba kârgâză de la noi, mai pe scurt, erau aceste relații reciproce, dar după „primul cui al lui Pepelea” din Ucraina s-a terminat și de atunci n-am mai fost, până în 2014 mă duceam la ședințele Consiliului o dată în an.
Vocea Basarabiei: Și acum vi s-au răcit relațiile?
Nicolae Rusu: Acum, gata, nu avem unde pleca, nu ne mai întâlnim, doar ținem relațiile așa, prin internet mai comunicăm, eu mai țin relații cu colegii mei din Belarus…
Vocea Basarabiei: Rusia bombardează de la o vreme porturile acestea din sudul Basarabiei, din regiunea Odesa, președinta Maia Sandu a vorbit despre niște fragmente, niște rămășițe ale unei rachete care au fost găsite în localitatea Chițcani. În general, știrile așa spun: „în localitatea Chițcani din stânga Nistrului au fost găsite niște rămășițe de rachetă, dar autoritățile Republicii Moldova nu pot ajunge acolo, pentru că zona este controlată de forțele separatiste de la Tiraspol”. Și Maia Sandu a spus că și ea nu deține informații, pentru că noi nu avem acces acolo, dar eu m-am uitat pe hartă, majoritatea știrilor dau localitatea Chițcani din stânga Nistrului, de fapt, este în dreapta Nistrului, împreună cu Noul Neamț este o zonă pe care cumva autoritățile separatiste au ocupat-o, trecând Nistrul.
Nicolae Rusu: Exact cum au ocupat și orașul Tighina.
Vocea Basarabiei: Atunci, de ce noi spunem localitatea Chițcani din stânga Nistrului, când ea, de fapt, e din dreapta?
Nicolae Rusu: În felul acesta cunosc reporterii noștri geografia, la școală au învățat-o…
Vocea Basarabiei: Probabil…
Nicolae Rusu: E o scăpare, desigur, e un fel de inerție, pentru că cineva a spus și pe urmă s-a preluat fără să mai verifice, să mai controleze cum stau lucrurile în realitate.
Vocea Basarabiei: Da, dar faptul că, iată, cad din când în când niște rămășițe pe teritoriul nostru, adică asta trebuie cumva nu neapărat să ne supere, dar să ne bucure că nu suntem într-o situație atât de gravă ca Ucraina? Da, mai pică ici-colo câte un fragment și trebuie să fim bucuroși sau care ar trebui să fie reacția?
Nicolae Rusu: Ei bine, se fac, la nivel oficial se fac declarații, se fac proteste, chestii, așa e normal să se întâmple, doar noi nu suntem în stare de război cu Rusia și dacă se întâmplă că ajung și pe teritoriul nostru rachete și rămășițe de rachete și drone ș.a.m.d., da, aici ar trebui să fie o reacție, reacția oficială este aceea că se fac declarații de protest, este chemat ambasadorul Rusiei, i se dă din deget, i se face din deget că fiți atenți. Dar ce ar trebui să facă guvernarea în cazul acesta? Eu cred că ei deja fac, pentru că armata noastră, așa cum este ea mică, micuță, fac aplicații împreună, iată deunăzi am citit o informație că au făcut aplicații cu Forțele Armate ale României și NATO, și Statelor Unite. Deci, într-un fel, ei iau atitudine și în caz de un conflict armat, de o agresiune armata noastră trebuie să fie pregătită, măcar cât de cât să aibă idee ce au de făcut.
Vocea Basarabiei: Da, e cam slabă armata noastră.
Nicolae Rusu: Oricum, am fost asigurați, din câte am aflat eu, am citit, am fost asigurați că în caz de agresiune din partea Rusiei nu vom fi lăsați de izbeliște, în primul rând, de Forțele Armate ale României și ea ca fiind parte a NATO, deci am înțeles că și NATO ar putea să ia atitudine, nu știu care va fi ea, dar nu dea Domnul să ajungem la situația aceasta.
Vocea Basarabiei: Da, o să vedem.Într-adevăr, cel puțin ce trebuie să remarcăm este că s-au înrăutățit foarte mult relațiile acestea moldo-ruse și Rusia mereu ne avertizează și ne trimite mesaje amenințătoare. Și senzația care ți se creează ție, ca simplu cetățean moldovean, este că Federația Rusă are impresia că acesta este un teritoriu al ei, care temporar cumva nu i se supune, dar ea îți dă de înțeles că la un moment dat va veni, va veni și va face ordine, cam asta-i senzația pe care eu, cel puțin, o am.
Nicolae Rusu: Eu la fel am această percepție, că ei se uită așa, la țărișoara asta, la republicuța noastră, vă faceți voi de cap acolo, faceți declarații, integrare în Uniunea Europeană, dar asta pentru noi nu înseamnă nimic, noi oricând putem să ne facem cheful așa cum vrem noi.
Vocea Basarabiei: Dar precedente au mai existat – 1940, bunăoară.
Nicolae Rusu: Da, au fost, ei au experiență și din acest motiv acest sentiment de neliniște persistă. Iată eu, de exemplu, am acest sentiment de neliniște, pentru că oricând ne putem aștepta la surprize din partea lor.
Vocea Basarabiei: Da, este un spațiu imprevizibil și dacă a atacat atât de brutal Ucraina…
Nicolae Rusu: Da, ce-i costă pe dânșii să facă niște mișcări de trupe sau de rachete, de drone în direcția noastră?
Vocea Basarabiei: Ministerul Apărării a achiziționat, iată a fost și ministrul apărării francez acum la Chișinău, a achiziționat un radar de acesta sofisticat, ne ajută acest radar, era nevoie de el, cum credeți?
Nicolae Rusu: Da, eu cred că e bună mișcarea care s-a făcut, e necesar pentru armată, trebuie armata să aibă măcar un radar, dacă n-are forțe antiaeriene. Noi ce avem? Dar măcar un radar, măcar să știm de unde a venit și ce a venit.
Vocea Basarabiei: Da, mergem mai departe, avem alte subiecte de discutat, iată o știre care cumva, să fiu sincer, și m-a bucurat, dar și m-a pus pe gânduri.
Nicolae Rusu: Ce anume?
Vocea Basarabiei: Premierul Dorin Recean a anunțat pachetul de măsuri salariale care se numește așa: „Spor pentru Moldova”. Sună foarte bine, guvernul, cică, a identificat resurse suplimentare cu sprijinul prietenilor europeni, ai celor din Statele Unite și cu sprijinul organizațiilor internaționale, și iată în urma acestor măsuri cu 15 la sută va fi majorat salariul pentru toți medicii, asistenții medicali și infirmierii, deci e vorba de 48 de mii de persoane care vor resimți această creștere salarială. Salariul unui medic va crește de la 17.344 de lei la 19.945 lei.
Nicolae Rusu: Asta este salariul mediu?
Vocea Basarabiei: Da, salariul pe care îl are un medic, deci nu e vorba de asistenți sau… de la 17.344 la 19.945 e un salt de vreo 2.500 de lei, adică pare substanțial. Profesorii din întreg sistemul de învățământ vor primi o plată unică de 5.000 de lei, e vorba de 66 de mii de oameni, plată unică, probabil că o singură dată.
Nicolae Rusu: O singură dată, bineînțeles.
Vocea Basarabiei: Da, 5.000 de lei, pac! Și salariul actorilor, al regizorilor și al altor reprezentanți ai culturii va crește cu 1.500 de lei lunar. Bunăoară, aveai 5.000, pac!, ai 6.500. Cum vi se pare toată chestia asta?
Nicolae Rusu: Cum mi se pare? Eu mă bucur că au identificat surse și au luat această decizie, am auzit că chiar de la 1 octombrie, iată acum, peste câteva zile, ei vor intra în posesia acestor majorări de salariu. Bineînțeles că e un lucru bun, pozitiv, mă bucur că se face, dar momentul nu-i chiar potrivit, pentru că interpretări se fac de-acum anapoda, fel de fel de interpretări, că asta este PR…
Vocea Basarabiei: Legat de campania electorală?
Nicolae Rusu: Legat de campania electorală, că dacă nu era campania electorală, alegerile locale, nu se ajungea la aceste majorări.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. ce sentiment aveți, dacă nu era campania electorală, se făceau?
Nicolae Rusu: Eu cred că se făceau. Se făceau, pentru că avem susținerea Uniunii Europene și noi am simțit această susținere, că fără această susținere financiară din partea Uniunii Europene, nu știu…
Vocea Basarabiei: Cred că era imposibil.
Nicolae Rusu: Nu știu, în genere, ce ar fi fost cu republica noastră, dar iată anul trecut, adică iarna trecută am avut compensații la energia electrică, la gaze și dacă n-ar fi fost susținerea Uniunii Europene nu mai exista lucrul acesta.
Vocea Basarabiei: Da, ar fi fost greu.
Nicolae Rusu: Și iată, și aceste majorări de salariu tot cu ajutorul Uniunii Europene și e un semn bun pentru mine. Eu cred că e un semn bun faptul acesta, pentru că asta înseamnă că Uniunea Europeană totuși are intenții serioase față de Republica Moldova. Și eu cred că acum în octombrie trebuie, peste o săptămână mi se pare că va fi o ședință unde se vor discuta cele 9 condiții pe care le-au pus republicii.
Vocea Basarabiei: Da, și care trebuie îndeplinite.
Nicolae Rusu: Și o parte, jumătate îs îndeplinite, câteva acolo – parțial, mai sunt niște, eu cred că până în decembrie, când se va lua decizia dacă devine Republica Moldova candidat, prin faptul că suntem susținuți, eu cred că va fi o decizie pozitivă pentru noi.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. aveți idee cam ce salariu are un actor sau un regizor? Eu vă spun sincer, nu știu exact, știam de vreo 5.000 de lei, nu știu cât, 6.000 de lei, nu cred că o fi fiind mai mare.
Nicolae Rusu: Nici eu nu știu. A fost acum Reuniunea Teatrelor Naționale la Chișinău și am avut ocazia să discut cu un actor, adică eram lângă un grup de actori, oameni de teatru și am ascultat, am tras cu urechea și unul, nu știu de la care teatru, din Craiova mi se pare, spunea că un actor în România are un salariu de 1.000, în medie, 1.500 de euro.
Vocea Basarabiei: Mi se pare un salariu exorbitant, eu nu cred că ai noștri au așa ceva.
Nicolae Rusu: Pentru noi așa salariu, dar dacă, iată…
Vocea Basarabiei: 1.500 ar fi vreo 30.000 de lei, ceea ce mi se pare un salariu enorm pentru Republica Moldova. Da, dar ce voiam să spun…
Nicolae Rusu: Dar la noi, nu știu, sunt cu mult mai mici salariile, desigur, poate și din considerentul acesta au fost incluși în această categorie de salariați și actorii, și oamenii de cultură.
Vocea Basarabiei: Și dacă actorului i se adaugă 1.500 de lei, asta e un motiv să…
Nicolae Rusu: Oricum e o bucurie, nu e cine știe ce mare suma, dar oricum e ceva.
Vocea Basarabiei: E ceva, da. Pentru că se vorbește foarte des la noi că iată sunt două categorii: profesorii, învățătorii și medicii, care totuși ar trebui să fie prioritare pentru statul Republica Moldova, e adevărat asta?
Nicolae Rusu: Da, eu consider că da, e important și medicul, e important și omul de cultură, dar cel mai important într-o societate, mai ales a noastră, sunt pedagogii, sistemul educațional, dacă nu va fi pus la punct și dacă nu vor fi cadre de bună calitate…
Vocea Basarabiei: Păi și sunt lipsă, există o lipsă de cadre pe anumite segmente.
Nicolae Rusu: E o lipsă enormă de cadre, nu vrea nimeni să se ducă în acest domeniu să lucreze, pentru că salariile sunt foarte mici și autoritatea unui învățător, unui profesor de școală, de liceu, așa-i. Deci, aici trebuie investiții mari să se facă – în învățământ, în educație. (…)
