Vocea Basarabiei: În fiecare an, pe data de 11 ianuarie, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale și a Zonelor Protejate. În Republica Moldova sunt înregistrate peste 60 de rezervații naturale. Cele mai cunoscute parcuri sau rezervații naturale protejate de stat sunt: Parcul Național Orhei, Parcul Național Nistrul de Jos, rezervațiile naturale: Pădurea Domnească, Codrii, Prutul de Jos, Plaiul Fagului, mai sunt și altele, dar azi vom vorbi probabil mai mult despre cum se prezintă situația la Parcul Național Orhei. Se crede că Parcul Național Orhei ar fi o instituție unică în Republica Moldova. Dacă e așa sau altfel, o să aflăm de la invitații noștri care astăzi sunt: dl Iurie Bejan, directorul Institutului Ecologie și Geografie, dna Tatiana Bunduc, cercetător științific, și dl Vladislav Grati, vicedirector la acest parc. Deci, ceea ce vă leagă – sunteți toți colaboratori la Parcul Național Orhei. Ați putea în câteva cuvinte să ne spuneți de ce este atât de important să avem grijă de aceste parcuri, de aceste rezervații naturale? Parcul Național Orhei are o suprafață de aproape 34 mii de hectare, dintre care peste 18 mii aparțin întreprinderilor silvice din Orhei și Călărași, în componență sunt 18 comune din mai multe raioane – Orhei, Strășeni, Călărași și Criuleni – și parcul conține valori naturale, economice, culturale diverse. De jure, el există de mult, de facto are o viață mai scurtă. Să începem cu vicedirectorul acestui parc.
Vladislav Grati: Suntem bucuroși să fim astăzi prezenți în studioul dvs., mulțumim pentru invitație. E un prilej unic, cu ocazia Zilei Internaționale a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale să ne expunem asupra viziunilor noastre și a problematicii din domeniu. Sigur că au fost la dvs. în emisiune și colegi de-ai noștri care s-au expus pe problema respectivă, doar că din punctul dânșilor de vedere. Noi astăzi o să încercăm să abordăm un pic altfel problema și să prezentăm Parcul Național Orhei așa cum îl vedem noi deja.
Vocea Basarabiei: Dar viziunile sunt diferite?
Vladislav Grati: N-aș zice. Eu de ce vreau să accentuez activitatea Parcului Național Orhei? Fiindcă sunt două direcții în cadrul parcului, este cea de cercetare și este cea de asigurare a regimului cu privire la ariile naturale protejate de stat. Aria naturală protejată de stat Parcul Național Orhei este constituită în 2013 prin hotărâre specială de parlament, după care în 2014 a fost emisă hotărârea de guvern cu privire la elaborarea regulamentului de funcționare, iar recent, în 2020, pe 19 noiembrie, dacă nu mă înșală memoria, este instituționalizat acest parc național și, cum ziceam, este singurul deocamdată parc instituționalizat, probabil urmează și altele să fie instituționalizate, adică să înceapă să activeze în deplina lor capacitate.
Vocea Basarabiei: Cu un statut bine definit, da?
Vladislav Grati: Da. După cum este prevăzut și în regulamentul de funcționare a Parcului Național Orhei, misiunea principală a acestuia este de a conserva resursele naturale existente deja și a implementa o politică adecvată cerințelor conservării de mai departe.
Vocea Basarabiei: Dar mai este ce poate fi conservat?
Vladislav Grati: Da, desigur! În cadrul Parcului Național Orhei avem constituită o zonă strict protejată, formată din 9 zone dispersate pe toată raza Parcului Național Orhei, care se află în Fondul forestier gestionat de Agenția „Moldsilva” prin cele două entități silvice – Călărași și Orhei, în care accesul antropic este restricționat și începând cu 2020 încoace cercăm să aducem la cunoștința întregii populații din zona respectivă, a celor 18 comunități de care vorbeați dvs., și nu doar a lor, dar și a celor care vizitează parcul că anume în aceste zone trebuie să lăsăm natura să se dezvolte așa după cum consideră ea de cuviință, iar noi doar să monitorizăm ce se întâmplă acolo.
Ce ține de valoarea științifică sau naturală a parcului, ea este una unică. Pe lângă faptul că noi avem 56% păduri, istoric aici se află Codrii Orheiului, în afară de aceasta, noi avem și ale peisaje unice care se îmbină în această zonă.
Vocea Basarabiei: Dle director, dvs. ce ne puteți spune? Pe dimensiunea științifică probabil mai mult o să ne spuneți?
Iurie Bejan: În primul rând, eu mă bucur de această colaborare strânsă pe care o avem cu Parcul Național Orhei, practic este prima rezervație sau arie protejată, care a apelat nemijlocit la serviciile de cercetare nu numai la institutul nostru, mai sunt implicate și alte institute de cercetare. Împreună cu d-lor am instalat, de exemplu, o stație meteo automată în colaborare cu Serviciul Meteorologic de Stat, deoarece în cadrul parcului nemijlocit noi nu avem un post hidrometeorologic. Ce ține de valoarea științifică sau naturală a parcului, ea este una unică. Pe lângă faptul că noi avem 56% păduri, istoric aici se află Codrii Orheiului, în afară de aceasta, noi avem și ale peisaje unice care se îmbină în această zonă. Dacă ne ducem la extremitatea estică a parcului, avem aceste peisaje calcaroase, petrofite la Orheiul Vechi, iarăși cu o vegetație unică, de asemenea avem peisaje de pajiști sau peisaje pastorale dintre care unele chiar au fost reabilitate cu suportul Grădinii Botanice. De aceea pe noi ne interesează anume să monitorizăm aceste categorii de peisaje, care este dinamica lor și, printre altele, noi am constatat că în ultimii 20 de ani gradul de împădurire în cadrul parcului s-a majorat cu 2%.
Vocea Basarabiei: E mult, e puțin?
Iurie Bejan: Este destul de bine, deoarece își vede efectul statutul pe care l-a primit și, respectiv, noi am edificat areale care pot fi împădurite în viitorul apropiat, inclusiv cu suportul acestei Strategii naționale de reîmpădurire care acum se desfășoară.
Vocea Basarabiei: Dar acum, iată, suntem în toiul iernii, au coborât temperaturile sub zero, dvs. ziceți că supravegheați acolo să nu fie deteriorate acele priveliști frumoase, lumea nu merge să-și facă rost de masă lemnoasă?
Iurie Bejan: Eu cred că dl Grati aici mai bine cunoaște, asta intră în funcția d-lui.
Vladislav Grati: Deseori este confundată asigurarea populației cu masă lemnoasă cu tăierile ilicite, dar avem ceea ce este programat. Avem acea structură, Agenția „Moldsilva” care face niște evaluări ale masei lemnoase cu un an înainte de a purcede nemijlocit la implementarea acelor lucrări. Este și Agenția de Mediu, care eliberează autorizații că se permite ca pentru perioada imediat următoare să se realizeze pe o anumită suprafață extragerea unui volum. Și să nu uităm că până la urmă sunt acele două principii pe care trebuie să ne bazăm – principiul ecologic și principiul economico-social și trebuie să le îmbinăm. Până la urmă, populația încă nu a renunțat la lemne, adică se mai încălzește cu lemne, iar datoria Agenției „Moldsilva” este de a asigura populația cu masă lemnoasă, dar, luând în considerare prevederile Regulamentului de funcționare a Parcului Național Orhei, să se ajusteze ca, atunci când se fac extragerile, să nu se încalce anumite prevederi.
Parcul Național Orhei prezintă un interes deosebit, în special științific, din punct de vedere geologic, geomorfologic, peisagistic, arheologic, precum și faunistic, și floristic.
Vocea Basarabiei: Și dna Tatiana Bunduc ne spune și d-nei ce a impresionat-o acolo, de ce a decis să facă parte din această echipă de colaboratori.
Tatiana Bunduc: Așa cum ați spus dvs., fac parte din grupul de cercetare, în special, media biotică și Parcul Național Orhei prezintă un interes deosebit, în special științific, din punct de vedere geologic, geomorfologic, peisagistic, arheologic, precum și faunistic, și floristic. Aș vrea să vă descriu în câteva cuvinte cum a evoluat teritoriul acestui parc, respectiv încă din pliocen, cu o evoluție îndelungată.
Vocea Basarabiei: Aici pe scurt spuneți-ne…
Tatiana Bunduc: Da. A ajuns ca să fie uscat, suprafața uscatului, deci cum o vedem astăzi așa reprezintă încă din pliocen. Aș vrea să adaug că cele mai vârstnice depozite se află în Valea Răutului, acolo unde noi identificăm calcarele oolitice, calcarele detritice. Și peisajul acesta calcaros reprezintă, de fapt, peisajul cel mai spectaculos din zona respectivă. Avem peșteri, grote, la suprafață avem diferite doline, practic din punct de vedere morfologic parcul acesta are în componență văi asimetrice, care dau versanți mai lungi, versanți mai scurți ș.a.m.d. Din punct de vedere hidrologic traversează două cursuri principale afluenți de dreapta Răutului – Moța și Vaticiul, iar afluentul drept al Ichelului este Teleșeuca în zona respectivă. Climatic este o zonă cu risc slab la fenomenele de risc climatice, unde avem temperaturi medii de 10 grade, temperaturi care cumva nu sunt uniforme. În perioada asta în care a fost un ger mai aspru, avem inversiunile acestea termice, care în mod normal, din punct de vedere științific, ar fi trebuit să fie pe culmi o temperatură mai ridicată, însă se inversează și avem în lunci o temperatură scăzută comparativ cu cea de pe culmi.
Biodiversitatea, flora și fauna reprezintă principala atracție în cadrul parcului…
Vocea Basarabiei: Dar așa ca să ne fie și nouă clar, totuși, contribuția științei ca acest parc să devină unul atractiv pentru un număr mare și foarte mare de turiști, cum poate fi valorificat acest potențial, ați putea să ne vorbiți?
Iurie Bejan: Deci, în primul rând, se face o evaluare a potențialului turistic existent pe toate componentele. E clar că biodiversitatea, flora și fauna reprezintă principala atracție în cadrul parcului, însă avem, cum a menționat și colega, multe monumente geologice, inclusiv vestigii arheologice la Orheiul Vechi, dar este așa formă de turism – turismul verde sau ecoturismul, care la noi încă este în proces de formare.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă turism ecologic?
Iurie Bejan: Pentru asta ne deplasăm în natura aceasta nemodificată și poziția parcului din imediata apropiere a municipiului Chișinău este una foarte favorabilă. Turismul acesta diurn, escapadele acestea în natură presupun deplasarea pe o rază nu mai mare de 50 de kilometri, ceea ce este perfect pentru Parcul Național Orhei. Au fost create deja câteva trasee turistice în cadrul parcului, s-au pus marcaje, urmează să fie constituite și alte trasee, respectiv potențialul de dezvoltare a turismului este enorm.
Vocea Basarabiei: Și acum un an, când am vorbit cu alți colegi de-ai dvs., am aflat că acolo e nevoie și de investiții.
Iurie Bejan: Așa este. În primul rând, aceste marcaje, în al doilea rând e nevoie de diferite ghiduri de informare, de promovare. Cu suportul institutului, noi am scris și un proiect la Fondul Național de Mediu, unde a fost inclusă și componenta turistică. Înainte de toate, promovarea prin intermediul populației localnice, care sunt beneficiile care pot fi obținute în urma promovării turismului.
Vocea Basarabiei: Și ei ar putea fi antrenați acolo inclusiv în câmpul muncii, dacă s-ar dezvolta turismul.
Iurie Bejan: Cu atât mai mult că în unele sate s-au păstrat aceste meșteșuguri tradiționale și, respectiv, deja sunt premise pentru a atrage, pentru a vinde un produs autentic, local.
Vocea Basarabiei: Dle director, am vorbit și de floră, și de faună, și de tot patrimoniul pe care îl are acest parc acolo, câtă lume îl îngrijește?
Vladislav Grati: Iată din punctul acesta de vedere chiar vreau să fac o referință așa, mai specială, dar am să-l completez un pic pe dl Bejan referitor la traseele turistice. Însuși Parcul Național Orhei a inițiat acest proces de identificare a traseelor care pot fi ulterior exploatate pentru drumeții de către vizitatorii Parcului Național Orhei, în care parcul se implică și se va implica mult mai activ. Revenind la întrebarea dvs. referitoare la ce personal avem, de la constituirea parcului, inclusiv regulamentul de funcționare, numărul de angajați care trebuie să contribuie la executarea sarcinilor Parcului Național Orhei este de circa 18 persoane, dar conform ultimelor state de personal care au fost aprobate sunt doar 12, adică mai avem nevoie pentru a ne putea îndeplini în bune condiții activitățile pe care noi le planificăm pentru anul curent și tot așa mai departe pentru fiecare an. Am solicitat, printre altele, în urma elaborării planului de management la care au participat toți colegii să ni se dea un anumit număr de state, adică un pic mai mare decât cel care a fost planificat din start, luând în considerare ceea ce vrem noi să facem, reieșind din regulamentul de funcționare, nu am depășit acest număr. Să vedem, așteptăm, încă nu ni s-a aprobat pentru 2024, am zis că pentru 2023 ne-au fost aprobate doar 12 unități, ceea ce este insuficient pentru a ne putea îndeplini sarcinile trasate.
Ne limităm la resursele financiare care ne sunt alocate și, respectiv, așa activăm.
Vocea Basarabiei: Deci, aceasta înseamnă că aveți un buget mic și dacă nu sunt bani, nu aveți posibilitate să angajați mai mult oameni?
Vladislav Grati: Da, din punctul acesta de vedere, da, ne limităm la resursele financiare care ne sunt alocate și, respectiv, așa activăm.
Vocea Basarabiei: Despre conservarea biodiversității și conservarea speciilor naturale cred că o să ne vorbească dl director mai mult?
Iurie Bejan: Deci a menționat dl Grati cu aceste nuclee sau zone strict protejate, cu suportul institutului ele au fost cartate, delimitate, anul acesta la elaborarea planului ele iarăși au fost revăzute, o echipă din cadrul Grădinii Botanice a făcut o inventariere foarte minuțioasă a florii parcului, iar altă echipă din cadrul Institutului de Zoologie a făcut o evaluare a faunei parcului.
Vocea Basarabiei: Și câte specii de animale sunt?
Iurie Bejan: Toate aceste date se regăsesc în planul de management care acum se află la tipografie și urmează să apară în curând.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. cunoașteți?
Tatiana Bunduc: Sunt 700 de specii.
Vocea Basarabiei: 700 de specii de animale sau de plante?
Tatiana Bunduc: De floră.
Vocea Basarabiei: Și faună?
Iurie Bejan: Peste 100 de specii, adică sunt multe, nu vrem să spunem acum o cifră exactă, fiindcă ele sunt încă în proces de identificare, că n-au fost identificate toate speciile, unele dintre ele sunt pe cale de dispariție. Vrem să parcurgem toate etapele pentru a veni cu rezultate concrete dovedite științific, să venim doar să spunem că sunt 100 sau sunt 1.000…
Au fost inventariate câteva habitate silvice reprezentative, dar tot parcul, vă dați seama, 338 de kilometri pătrați, 6 persoane este un număr insuficient.
Vocea Basarabiei: E o suprafață mare și cu puțini colaboratori nu pot fi făcute mari și multe lucruri acolo. Dar ce ați vrea dvs. faceți, să ajutați ca acest parc să devină unul mult mai solicitat, mult mai atractiv pentru cei care eventual practică turismul?
Iurie Bejan: Noi, cei din mediul de cercetare ducem lipsă cronică în ultimii ani de aceste cercetări staționare, adică nu numai cercetări de birou în bază de date statistice.
Vocea Basarabiei: Nu sunt bani?
Iurie Bejan: Da, asta-i evident, dar anume aceste ieșiri, colaborarea cu parcul ne-a permis să validăm unele date ținute în birou. De exemplu, dinamica peisajelor noi putem liber s-o facem în baza imaginilor din satelit, dar este cu totul altceva să identifici o parcelă de pădure, dar numai în teren poți să identifici structura pe specii, ce arbori predomină, cum s-a modificat această compoziție pe parcursul a 20 de ani, 30 de ani. Și pentru noi aceasta este o posibilitate foarte bună de a valida cercetările noastre și de a ne aprofunda în studiile pe care le facem.
Vocea Basarabiei: Aici vă doresc succese. Sperăm să apară și oportunitățile acestea de a atrage și resurse financiare, pentru că, vorba dvs., fără bani puțin ce se poate face, ca să treceți la capitolul reușite, dar per ansamblu, ce ați spune despre felul cum se rezolvă problemele în ecologie în Republica Moldova?
Iurie Bejan: Din păcate, în viziunea mea personală, mediul la capitolul armonizării legislației este un lider, să zicem, dar la implementarea sau realizarea acestei legislații cam rămânem în urmă.
