Vocea Basarabiei: A avut două mandate de guvernator consecutiv și, conform legislației în vigoare, nicio persoană nu poate îndeplini funcția de guvernator al Găgăuziei decât pentru, cel mult, două mandate succesive. Mandatul Irinei Vlah urmează să expire la 19 iulie. Conform legislației, guvernatorul Găgăuziei își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către bașcanul nou-ales, iar bașcanul nou-ales va fi cel care va câștiga scrutinul în data de 30 aprilie. Astăzi o avem invitată aici, la Vocea Basarabiei, pe dna Irina Vlah, guvernatorul UTA Gagauz-Yeri. Mulțumim mult că ați găsit timp să ajungeți la noi!
Irina Vlah: Cu mare plăcere! Prima dată sunt aici la dvs.
Vocea Basarabiei: Vă mulțumim și pentru disponibilitate, și pentru prezență. Ați obținut primul mandat de guvernator al Găgăuziei la 22 martie 2015, atunci cu puțin peste 51 la sută din sufragii, al doilea mandat l-ați câștigat la alegerile din 30 iunie 2019 cu un număr-record de voturi, așa se consideră, peste 49.700 de alegători v-au dat votul, respectiv peste 91%. Până la urmă, ce se votează și în UTA Gagauz-Yeri – omul, promisiunea, programul, partidul, ce votează localnicii?
Irina Vlah: Când dvs. ați început a enumera aceste momente din viața mea, am avut emoții, pentru că am retrăit aceste victorii pe care le-am avut în 2015 și în 2019. Pentru mine aceste evenimente au fost foarte importante și întrebarea dvs. este foarte potrivită, pentru că atunci când începem această politică a noastră, noi de fiecare dată ne gândim cum trebuie să începem. Am obținut mandatul de guvernator în 2015, dar acestea nu au fost primele alegeri în care mi-am înaintat candidatura, pentru că pentru prima dată am candidat la alegerile bașcanului din 2010, însă am pierdut acele alegeri. Din 2010 până în 2015, am lucrat în fiecare zi, în fiecare săptămână…
Vocea Basarabiei: Ca să puteți câștiga în 2015?
Irina Vlah: Da, m-am pregătit, pentru că după 2010 am înțeles că eu pot să lucrez, eu știu unde, cum și ce trebuie să fac în regiune, de aceea la întrebarea pe care dvs. mi-ați pus-o pot spune că, după mine, în regiunea noastră este votat omul. Regiunea e mică și noi știm despre fiecare, ne cunoaștem cetățean cu cetățean. Și în 2015, când am început campania electorală, lumea din regiune mă cunoștea, pentru că am fost alături de ei cei 4 ani. Dar nu pot să spun că doar omul, ci și promisiunile, pentru că atunci când intri într-o campanie electorală promisiunile joacă un rol foarte important, pentru că din aceste promisiuni oamenii pot să înțeleagă ce știe candidatul despre această regiune, cunoaște problemele care sunt în regiune și dacă are variante cum pot fi rezolvate aceste probleme, are un plan de acțiuni, are program electoral ș.a.m.d. Din 2010 până în 2015 pentru mine a fost o perioadă foarte interesantă, pentru că am știut toate problemele care au existat în această perioadă în regiune și în 2015 am avut și viziunea, și înțelegerea cum trebuie să se dezvolte regiunea.
De aceea pe primul loc e omul, pe al doilea sunt promisiunile, dar și partidul, când vorbim despre politica republicană, da, și partidul își are rolul său, pentru că noi trăim într-o republică parlamentară și fără susținerea unui partid nu poți să obții rezultate.
Vocea Basarabiei: Dar cariera dvs. politică a început cu apartenența la Partidul Comuniștilor, ca după asta să fiți în Partidul Socialiștilor?
Irina Vlah: În 2005 am fost pe lista Partidului Comuniștilor și am devenit deputată, dar atunci n-am fost membră a Partidului Comuniștilor, am devenit membră a Partidului Comuniștilor în 2007 și am fost membră până în 2014.
Vocea Basarabiei: Șapte ani, da?
Irina Vlah: Da, șapte ani. Și când am participat în 2010 la alegeri, am avut susținerea din partea Partidului Comuniștilor, iar în 2015 am fost candidată independentă, iar Partidul Socialiștilor mi-a acordat susținerea în alegeri și noi am câștigat aceste alegeri cu rezultatul pe care dvs. l-ați menționat.
Vocea Basarabiei: Dar acum vreau să vă întreb, pentru că se discută și în parlament, traseismul acesta politic ar trebui să fie pedepsit, dacă un politician trece dintr-un partid în altul?
Irina Vlah: Eu nu am trecut…
Vocea Basarabiei: Nu ați trecut, dar vreau o părere a dvs. despre acest subiect.
Irina Vlah: Eu am fost membră doar a Partidului Comuniștilor, n-am fost niciodată membră a Partidului Socialiștilor, dar eu sunt împotrivă să treacă politicianul dintr-un partid în altul. Eu cred că atunci când obții funcția de deputat pe lista unui anumit partid trebuie să păstrezi această apartenență și poziția, și înțelegerea, iar dacă nu ești de acord cu poziția partidului, nu trebuie să pleci în alt partid, ci trebuie să-ți spui opinia corectă, clară, sinceră și să-ți depui mandatul.
Vocea Basarabiei: Da, pentru că lucrul acesta îl spun și foarte mulți alegători, adică „noi v-am trimis pe această listă și e bine să nu trădați interesele noastre, pentru că am avut această încredere că anume pe lista acestei formațiuni politice o să îndepliniți o parte din promisiunile care au fost făcute în campania electorală”.
Irina Vlah: Alegătorii au dreptate.
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre acești opt ani și ce au însemnat ei pentru administrarea regiunii, pentru Irina Vlah și aici m-am uitat acum și pe promisiunile pe care le-ați făcut atunci când ați obținut al doilea mandat. Un aeroport la Ceadâr-Lunga, o stație electrică la Vulcănești, crearea a peste 5.000 de noi locuri de muncă, mărirea fondurilor pentru susținerea mediului de afaceri, creșterea indemnizației unice la nașterea copilului și construcția calitativă a drumurilor – sunt doar câteva din promisiunile pe care le-ați făcut atunci când erați candidată la funcția de guvernator. Câte din aceste promisiuni ați reușit să le onorați și, în general, e greu sau ușor să te ții de cuvânt, ca să îndeplinești ceea ce promiți?
Irina Vlah: Vă mulțumesc că ați citit programul meu și vreau să vă spun că atunci când echipa noastră s-a pregătit de alegerile din 2019, noi am lucrat 4 ani în regiune și din 2015 până în 2019 noi am făcut multe lucruri, acești 4 ani au fost foarte productivi și echipa noastră a avut un plan de acțiuni mai departe. De aceea, noi am decis că în următorii 4 ani, dacă vom avea susținerea alegătorilor noștri, noi vom continua planurile noastre, ca să prezentăm ceva nou cetățenilor noștri. Noi am avut câteva sarcini din 2015 până în 2019 și mai departe, noi am stopat exodul tinerilor noștri, am obținut un rezultat foarte bun și noi am decis că trebuie să creăm așa condiții și să oferim așa posibilități pentru tinerii noștri, încât ei să nu mai plece peste hotare. Noi am înțeles în 2019 că atunci când un tânăr are posibilitate să se folosească de o nouă grădiniță, o nouă școală, un drum bun, canalizare, gazoduct, complex sportiv și alte condiții pentru familia acestui tânăr, pentru copilașii pe care îi va avea în viitor, el poate se gândește că, da, aici noi putem să trăim, aici noi putem să lucrăm, noi am înțeles aceste lucruri și de aceea am promis ceea ce dvs. ați citit. Și noi am realizat multe din punctele din programul nostru electoral.
Vocea Basarabiei: Câte locuri de muncă au fost create, 5.000?
Irina Vlah: Da, noi am creat aceste locuri de muncă, avem mulți investitori care au venit în regiune și acum mulți dintre ei sunt din Germania, avem o colaborare foarte bună, dar vreau să vă spun că și antreprenorii noștri în acești opt ani au lucrat foarte mult, au deschis multe locuri de muncă, pentru că noi i-am susținut. De aceea dacă dvs. ați citit informația de la Biroul Național de Statistică, acolo scrie că regiunea găgăuză este una din care tinerii nu pleacă peste hotare.
Vocea Basarabiei: Deși în Turcia știu că au fost, unii au revenit și iarăși pleacă, că am mai mers și eu în regiune și am discutat cu reprezentanții generației tinere și mi-au zis că fie că au rude plecate, inclusiv în Turcia, sau că ar fi lucrat în Rusia și după asta ar fi mers în alte țări.
Irina Vlah: Știți ce situație am avut noi în 2015? Tinerii noștri au plecat în Rusia, foarte puțini au fost în Turcia, pentru că și noi am avut probleme cu limba noastră maternă, dvs. știți că în grădinițele și în școlile noastre copilașii noștri au învățat în limba rusă. Noi am avut doar două licee cu predare în limba română, celelalte grădinițe și școli au fost cu predare în limba rusă. Și în 2015, când noi am văzut că toți tinerii noștri pleacă peste hotare, în Republica Moldova, în 2015, după susținerea Bacalaureatului au rămas 25 la sută dintre tineri, iar 75 la sută au plecat. Asta a fost o mare problemă pentru noi și în 2022 în republică au rămas 87 la sută. Este un rezultat foarte bun pentru noi. Ce am înțeles noi și cu ce am început? Am înțeles că este o problemă mare, pentru că copiii noștri nu cunoșteau nici limba română, nici limba găgăuză. În primul an, în 2015 am încercat să găsim un program care să le permită să învețe atât limba de stat, cât și limba maternă, am fost în diferite țări, am fost în diferite autonomii din Europa și cel mai potrivit sistem l-am găsit în Italia, în South Tyrol. Noi am preluat sistemul multilingv și acum trei ani în grădinițele din Găgăuzia am implementat acest program de educație multilingvă „O zi – o limbă”. Și dvs., dacă vreți, puteți să veniți și să vedeți ce ne-a reușit să facem.
Am înțeles că este o problemă mare, pentru că copiii noștri nu cunoșteau nici limba română, nici limba găgăuză. În 2015 am încercat să găsim un program care să le permită să învețe atât limba de stat, cât și limba maternă, am fost în diferite țări in Europa și cel mai potrivit sistem l-am găsit în Italia. Noi am preluat sistemul multilingv și acum în grădinițele din Găgăuzia am implementat acest program de educație multilingvă „O zi – o limbă”.
Vocea Basarabiei: „O zi – o limbă” înseamnă: o zi – găgăuza, o zi – româna?
Irina Vlah: Și o zi – rusa. Și în ziua respectivă, atât copiii, cât și angajații acolo vorbesc în limba română, găgăuză sau rusă și când ei finalizează grădinița, în bagajul lor au 1.800 de cuvinte și ei trec la școală. Noi am avut o pauză, pentru că nu știam cum să facem ca să avem așa program și în liceele noastre. De doi ani, noi avem acest program și în școlile noastre, dar nu în toate subiectele, acum avem lecții în română și în găgăuză, pentru că avem o problemă cu lipsa profesorilor.
Vocea Basarabiei: Dar mai vreau o precizare, totuși în aproape trei decenii de independență a Republicii Moldova, acolo nu a existat interes ca să fie studiată limba română?
Irina Vlah: După mine, interesul nu a lipsit doar în Găgăuzia, interesul a lipsit și în Republica Moldova ca minoritățile să învețe, să cunoască limba de stat. Vreau să vă spun sincer, pentru că și eu am învățat în Moldova și am finalizat Universitatea de Stat din Comrat, și toată viața mea a fost aici, în Republica Moldova. Cu regret, noi nu am avut posibilitatea, nu am avut condiții să învățăm, am învățat limba română acum trei ani și atât. Eu am luat experiența mea și am văzut că trebuie ceva să schimb în regiune, trebuie să ofer ceva pentru oamenii noștri.
Vocea Basarabiei: Dna Vlah, dar e un paradox. Adică să fii cetățean al Republicii Moldova, să ai pașaportul Republicii Moldova și să nu cunoști limba acestui stat, parcă nu prea sună frumos?
Irina Vlah: Nu e un paradox, e realitatea noastră și această situație nu e doar în Găgăuzia.
Vocea Basarabiei: Da, eu spun pentru toate etniile…
Irina Vlah: Eu merg prin diferite raioane, avem un proiect foarte interesant, „Descoperă Găgăuzia prin cultură”, vorbim cu oamenii din diferite raioane și eu văd că această problemă există și la nord, și în centru, și la sud.
Vocea Basarabiei: Deci, statul până la urmă trebuie să-și asume această responsabilitate și vină că nu a reușit să-i motiveze pe cetățenii de alte etnii să învețe limba română?
Irina Vlah: Totul depinde de conducere și dvs. aveți dreptate.
Pe parcursul a 30 de ani, nimeni, nici un guvern nu a făcut nimic pentru ca oamenii din Republica Moldova să aibă motivație, dorință să schimbe ceva în viața lor și să înceapă să învețe limba de stat și limba maternă.
Această problemă nu este doar pentru găgăuzi, această problemă o au și alte etnii.
Vocea Basarabiei: A fost și ambasadorul Ucrainei și ne-a vorbit despre etnia ucraineană…
Irina Vlah: El e bravo, el vorbește româna foarte frumos.
Vocea Basarabiei: Dar el a vorbit despre ucrainenii care locuiesc în Republica Moldova și mulți dintre ei nu cunosc limba română.
Irina Vlah: Dar noi nu trebuie să stăm pe loc, am înțeles că există o problemă și trebuie s-o rezolvăm. De aceea și v-am spus că acum noi avem rezultate bune, pentru că oamenii care se află la conducerea regiunii, țării trebuie să fie exemple pentru oamenii care trăiesc în țara noastră.
Vocea Basarabiei: Acum a fost creat acest fond care se oferă pentru studierea limbii române și cel mai probabil va spori acest interes pentru a fi studiată limba.
Irina Vlah: Eu cred, este opinia mea personală că nu e destul să avem acest fond și să avem programul național, dar e bine, normal că noi am început.
Vocea Basarabiei: Nu doar banul contează, asta vreți să spuneți?
Irina Vlah: Nu, nu, nu. Eu vreau să explic ce trebuie să creăm noi după experiența mea, haideți să spunem așa. Am început să învăț limba română la vârsta de 47 de ani și ce văd eu? Noi trebuie să începem de la grădiniță și pentru aceasta trebuie să fie un sistem de stat care trebuie să creeze…
Vocea Basarabiei: Deci, politica statului să fie?
Irina Vlah: Da, neapărat! Când noi începem la 47 de ani, la 30 de ani, nu fiecare om care trăiește aici, în Republica Moldova, are motivație. Primul lucru care să-i trezească interesul trebuie să aibă o motivație. De exemplu, sunt într-o funcție în care trebuie să arăt că, da, eu sunt bașcan al Găgăuziei și oamenii mei din regiune trebuie să știe limba de stat și eu trebuie să fac ceva pentru oamenii noștri.
Vocea Basarabiei: Am înțeles și e bine că ați reușit să ajungeți să fiți un model pentru toți trăitorii din regiunea găgăuză, ca să depună acest efort și să învețe limba română.
Irina Vlah: Eu mă strădui, dna Valentina, dar asta nu doar eu trebuie să fac. Noi împreună și prin mass-media trebuie să promovăm aceste lucruri, pentru că mult timp am auzit că găgăuzii, bulgarii, ucrainenii trebuie să știe limba română, trebuie, trebuie, trebuie… Și de fiecare dată am pus întrebarea: ce a făcut statul ca eu, Irina, să cunosc limba de stat? Nimic. Este dorința mea. De aceea, atunci când și statul, și mass-media, și societatea, noi toți ne vom uni în această cale, noi vom putea schimba ceva în țara noastră.
Vocea Basarabiei: Și aici vă mai cer încă o singură părere pe marginea problemei lingvistice, acum a devenit o dispută în societate și denumirea corectă a limbii. Totuși credeți că ar trebui să mai continue disputa despre denumire?
Irina Vlah: Noi vorbim despre denumire sau despre Constituție?
Vocea Basarabiei: Despre denumirea corectă.
Irina Vlah: A, dacă despre denumire, am învățat limba română. Eu pot să spun despre mine și am învățat această limbă. Cum trebuie să fie denumirea corectă, sunt oamenii care…
Vocea Basarabiei: Majoritatea deputaților au votat înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu limba română.
Irina Vlah: Aici la parlament sunt multe greșeli juridice. Eu nu vorbesc despre denumire, eu vorbesc despre procedura prin care a fost adoptată această lege. Eu sunt împotrivă, pentru că au fost multe încălcări când a fost schimbată Constituția. Când noi vrem să schimbăm și o virgulă, noi trebuie să respectăm regulile și trebuie să respectăm legea când vorbim despre adoptarea sau schimbarea Constituției, pentru că acolo e procedura, dar când inițiativa a venit la parlament, această inițiativă trebuie să fie acolo 6 luni, după 6 luni, parlamentul poate să înceapă procedura de examinare a acestei schimbări. Inițiativa deputaților a venit la parlament în luna februarie și a fost adoptată în luna martie. Eu sunt doctor în drept și vreau să vă spun cu certitudine că asta a fost o încălcare.
