Vocea Basarabiei: Discutăm astăzi cu Ilie Leahu, primarul comunei Băcioi, despre infrastructura și serviciile de calitate în topul nevoilor cetățenilor, despre investiții pe cap de locuitor în Băcioi, despre reforma administrativ teritorială, despre proiectele finanțate de stat, despre primăria în topul încrederii cetățenilor, despre contribuția cetățenilor la dezvoltarea comunei, despre cât de importantă este apartenența politică, dar și despre miza alegerilor din toamnă. Să ne spuneți ce gust are pâinea pe care o mănâncă primarul astăzi.
Ilie Leahu: Am fost ales primar în urma alegerilor locale din anul 2019. Domeniul de administrație publică locală îmi era cunoscut, întrucât anterior am activat și în calitate de consilier local, secretar al consiliului și viceprimar, timp de un mandat. Din moment ce am preluat funcția de primar, sunt implicat zi de zi în această funcție și alături de colegii noștri de la primărie încercăm să rezolvăm toate problemele localității care stau în fața noastră.
Vocea Basarabiei: Care e bugetul, cum se câștigă proiectele, pentru că cel mai probabil din bugetul pe care îl are o comună e prea puțin și ca să direcționezi bani pentru dezvoltarea localității?
Ilie Leahu: Da, este adevărat, sunt unele localități care sunt avantajate geografic, fiind amplasate în apropiere de municipiul Chișinău, cumva suntem conectați cu capitala și majoritatea locuitorilor lucrează în Chișinău atât în instituții private, cât și cele publice. Comuna noastră este destul de mare, avem 4 sate în componența sa – Brăila, Trestieni, Frumușica și satul Băcioi, localitatea de reședință. Evident că la o populație de peste 12 mii de locuitori avem și diferiți agenți economici care încearcă să dezvolte anumite activități și aduc niște venituri la buget.
De aceea este important ca primăria să creeze acele mecanisme ca să atragă agenți economici pe teritoriul comunei, să poată avea o bază impozabilă pentru a putea livra înapoi cetățenilor acele promisiuni și angajamente care au fost luate față de locuitori.
Vocea Basarabiei: Aveți 12 mii de locuitori, dar numărul agenților economici la cât se ridică?
Ilie Leahu: Avem peste 100 de agenți economici mari și mici pe întreaga comună Băcioi.
Vocea Basarabiei: Și defalcările care se fac în buget la cât ajung?
Ilie Leahu: Impozitul pe salariu persoane fizice pe teritoriul comunei Băcioi e sub 20 milioane de lei, venituri proprii și este important ca administrația publică locală să orienteze aceste venituri pe care le acumulează să le întoarcă înapoi în societate și să nu consumăm majoritatea mijloacelor pe aparatul administrativ și de întreținere curentă, dar să încercăm să acoperim niște proiecte investiționale în localitate. Și mult înseamnă când din veniturile proprii întreții doar activitatea curentă, iar în societate nu poți livra nimic. Atunci până la sfârșitul mandatului nu ai făcut nimic, pur și simplu oamenii și-au luat doar salariile, dar societatea nu simte schimbările așteptate. De aceea este important să delimităm veniturile proprii pe care le avem, să le gestionăm foarte bine și să le alocăm acolo unde este necesar.
Vocea Basarabiei: 20 de milioane de lei s-ar părea că e o sumă mare și foarte mare, iar pe de altă parte, vreo 7 kilometri de drum se pot construi?
Ilie Leahu: Exact. Acestea sunt veniturile de pe salariu, dar avem venituri de pe impozitul funciar, de pe impozitul imobiliar, autorizații, taxe, în jur de 25-27 de milioane, în plus avem transferuri cu destinație generală de la bugetul de stat pentru salarii și alimentație la grădinițe, în jur de 50 de milioane este bugetul pe anul 2023 în comuna Băcioi. Iar pe lângă faptul că dvs. ați făcut un calcul cu 7 kilometri de drum, noi avem 4 sate în componență și ele au nevoie de apeduct, grădinițe, iluminat, școli reparate etc.
Vocea Basarabiei: Infrastructură bună și servicii de calitate bună și foarte bună.
Ilie Leahu: Absolut. Și una din prioritățile echipei primăriei a fost ca să investim în educație, grădinițele care erau în niște construcții vechi, erau într-o stare avariată, am intervenit cu reparația capitală a acoperișului, am reparat în interior, am termoizolat eficient energetic aceste instituții, le-am dotat cu mobilier, adică am creat niște condiții prielnice atât pentru copiii care frecventează aceste instituții, cât și pentru personalul care activează acolo. Am deschis și o grădiniță nouă și la moment sunt sub 200 de locuri pentru copii în această instituție. Practic era o instituție în care se tărăgănau de la un an la altul reparațiile, ea fiind închisă de prin anii ‘90, iar noi ca administrație publică am preluat acest proiect, am înlăturat toate lacunele, neajunsurile, toate problemele existente la acea etapă legate de amenajare, conectare, gazificare și am dat în exploatare o grădiniță nouă cu 7 grupe. De asemenea pe partea de educație, la liceul teoretic din Băcioi avem peste 560 de copii, la școala primară – peste 400 de copii și la gimnaziul din satul Brăila – peste 100 de copii. Liceul a fost eficient termoizolat energetic, laboratoarele au fost modernizate, dotate cu inventarul necesar. Investim în educație, investim în viitorul zilei de mâine și investim într-o comunitate cu viitor bun, deoarece familiile care se stabilesc în comuna Băcioi, localnicii sau dacă vin și familii noi, evident că au nevoie copiii lor să fie în siguranță la școală, la grădiniță și ei să aibă un job bun în localitate. Și atunci, ei tind să vină în localitate sau să rămână în localitate, dar atunci când nu ai ce le oferi familiilor tinere, evident că lumea pleacă în alte centre sau chiar pleacă cu totul peste hotarele Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Deci, bugetul ar constitui cam 50 de milioane?
Ilie Leahu: Pe anul 2023…
Vocea Basarabiei: Banii aceștia oricum nu ajung ca să acopere toate necesitățile cetățenilor. Și atunci, ce trebuie să faceți, să scrieți proiecte, să convingeți finanțatorii, trebuie să mai convingeți și localnicii că ar trebui și contribuțiile lor?
Ilie Leahu: Așa este. Trebuie să menționez că din această sumă de 50 de milioane, în jur de 20 de milioane se duc pe salarii la grădinițe, care-s transferuri cu destinație generală, plus avem aparatul administrativ și avem un centru de cultură și tineret în care la fel prestăm servicii educaționale pentru copii, acolo se organizează diferite activități și peste 200 de copii sunt înmatriculați în această instituție. Dar ca să rezolvăm toate problemele, evident că noi avem proiecte implementate și prin intermediul Guvernului României, am dotat o grădiniță cu inventar, acum construim o grădiniță nouă de la zero.
Vocea Basarabiei: Și câți bani asta ar însuma?
Ilie Leahu: Trei milioane de lei avem din partea Fondului de Investiții Sociale din Moldova (FISM), instituție care a fost reorganizată și are o nouă denumire – Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală. De asemenea, avem suportul bugetului municipal Chișinău, în fiecare an avem planificată o sumă anumită de bani care este redistribuită localităților în funcție de proiectele depuse la primăria generală și Consiliul municipal Chișinău. În 2020 am avut 8 milioane de lei finanțări pentru investiții capitale pentru comuna Băcioi, în 2021 am avut vreo 3 milioane sau un drum reparat capital de la bd. Dacia spre Băcioii Noi cu contribuția municipiului Chișinău și a comunei Băcioi. În 2022 la fel cu suportul Primăriei Chișinău am început construcția unei grădinițe noi în satul Brăila, deoarece grădinița existentă nu mai face față și majoritatea părinților își duc copiii în alte părți, fiindcă nu sunt mulțumiți de starea lucrurilor de acolo. De aceea la începutul mandatului am proiectat o grădiniță nouă, am demarat procedura de achiziție publică, am predat șantierul antreprenorului și iată că acum, spre final de mandat, suntem la etapa când trebuie să inaugurăm această grădiniță și s-o oferim comunității ca să o poată folosi.
Vocea Basarabiei: Două aspecte de principiu vreau să le abordăm în continuare, pentru că în cadrul comunei sunt 4 sate, așa am înțeles și pentru că dvs. sunteți și în subordonarea municipiului Chișinău, într-un fel...
Ilie Leahu: Nu în subordonare, suntem în componența municipiului Chișinău, nu avem relații de subordonare, doar de colaborare.
Vocea Basarabiei: Mă interesează dialogul dintre Primăria Băcioi și Primăria municipiului Chișinău.
Ilie Leahu: Este un dialog strict pe competențe, strict pe atribuții, strict pe funcționalitate și strict pe problemele care se află în comunitatea din comuna Băcioi. Și mă bucur că am putut să implementăm diferite proiecte în comunitate, inclusiv cu suportul Primăriei Chișinău, al primarului general și al Consiliului municipal Chișinău.
Vocea Basarabiei: Ați făcut abstracție de politică de fiecare dată când a trebuit această colaborare să fie una exemplară?
Ilie Leahu: Absolut. Chiar dacă viziunile politice cumva diferă la nivel local în Băcioi de viziunea dlui primar general, pentru mine a contat foarte mult implementarea proiectelor în localitate și atragerea de fonduri pentru a rezolva acele probleme din localitate care erau în fața noastră și trebuiau soluționate.
Pentru că trebuie să livrezi cetățenilor anumite rezultate și dacă ai promis oamenilor trebuie să te ții de cuvânt și să faci, dacă promiți și nu faci, atunci nu mai ai autoritate, nu mai ai valoare și nu mai contezi, chiar dacă ești primar sau altă persoană publică.
Vocea Basarabiei: Am clarificat primul aspect, să trecem la al doilea.
Ilie Leahu: Da, vă rog.
Vocea Basarabiei: Se vorbește mult despre reforma administrației publice și, mai cu seamă, despre reforma administrativ-teritorială. Dvs. amintiți că 4 localități fac parte din comuna Băcioi, până la urmă trebuie presate autoritățile locale ca să purceadă la comasarea mai multor localități sau trebuie să așteptăm rezultatul amalgamării voluntare și în baza acelui rezultat se va decide în continuare cum să se procedeze și spuneți-ne cum se împacă aceste 4 sate sau cele 3 unde nu există primării. Ele sunt mai invidioase pe cei din Băcioi, unde vă este viza de reședință, că acolo este primarul și că toată atenția se acordă doar comunei?
Ilie Leahu: Într-adevăr, având mai multe localități în componența comunei, primăria generală a comunei este obligată să intervină în toate instituțiile și să respecte toți cetățenii din toate satele componente ale comunei Băcioi, iar aici toți sunt egali și toți merită o viață bună. Pe partea acestui aspect, de fiecare dată încercăm să intervenim și să rezolvăm problemele stringente din localități.
Vocea Basarabiei: Și nu au fost supărări de la localitate la localitate?
Ilie Leahu: Dacă e să luăm ca buget pe cap de locuitor, per investiții capitale, de exemplu, în satul Brăila s-a investit mai mult decât în comuna Băcioi după numărul de locuitori și investițiile care au fost efectuate în ultimii ani de zile. În Brăila avem construiți 12 kilometri de apeduct, drum nou reparat din plăci de beton, construcție nouă a grădiniței, reparația capitală a gimnaziului din sat, termoizolarea gimnaziului, construcție de bloc sanitar, fiindcă copiii mergeau la veceu în curte în secolul XXI. Deci, dacă să luăm ca buget investițional pe cap de locuitor, cred că Brăila depășește Băcioiul.
Vocea Basarabiei: Dar ei tânjesc că nu au primarul lor?
Ilie Leahu: Este și acest adevăr, este această realitate. Am simțit că undeva locuitorii parcă și-ar dori să fie autonomi și independenți, dar ei trebuie să înțeleagă un lucru, că nu oamenii trebuie să țină primarul și primăria, dar primăria trebuie să lucreze pentru oameni și atunci problema este că nu sunt suficiente resurse umane, nu sunt fonduri, nu sunt suficienți agenți economici ca să fie o primărie eligibilă pentru o localitate de sub două mii de locuitori, nu este fezabil acest lucru.
Vocea Basarabiei: Dar sunt foarte multe primării care au acest număr infim de cetățeni, cineva zicea că aproape jumătate sau chiar mai mult.
Ilie Leahu: De exemplu, în comuna Băcioi din propriul buget, din propriile acumulări la nivel teritorial circa 30 la sută se duce pentru întreținerea aparatului administrativ, restul se duce la proiectele investiționale.
Vocea Basarabiei: Și dacă ar fi avut fiecare localitate administrație proprie, administrație publică locală, atunci cheltuielile ar fi fost mai mari?
Ilie Leahu: Cu siguranță, statul ar fi trebuit să asigure întreținerea aparatului respectiv.
Vocea Basarabiei: Da, 4 primari, 4 adjuncți de primari…
Ilie Leahu: …funcționari, specialiști cadastrali, arhitecți, ingineri, transport etc. Deci, e o nebunie toată situația aceasta și cu siguranță trebuie optimizări, deoarece nu-i fezabil și nu-i real de a le întreține, la nivel de țară avem în jur de 900 de primării, dintre care circa 100 de primării stau bine cu acumulările proprii și își pot întreține aparatul administrativ din veniturile lor. Este necesară această reformă, e obligatoriu de a face această reformă, de a amalgama aceste localități mai mici, care au sub 5 mii, sub 10 mii de locuitori, astfel ca să se creeze posibilități de dezvoltare și să poată fi fezabile, să poată oferi condiții bune locuitorilor, nu să întrețină aparatul administrativ în loc să facă drumuri, iluminat stradal, să repare o școală, o grădiniță etc.
Ținem aceste aparate administrative, cu cheltuieli nejustificate foarte mari și oamenii nu simt nimic de pe urma activității acestor primării. Asta este realitatea. Cu siguranță trebuie să mergem spre o reformă administrativ-teritorială.
Vocea Basarabiei: Dar cum vă explicați că întârzie voința politică, e costul politic pus în joc?
Ilie Leahu: Probabil este miza alegerilor, nu au curaj autoritățile centrale de a impune această reformă direct, deoarece evident că au să apară și anumite frustrări în rândul cetățenilor dintr-o localitate sau alta, de ce a fost amalgamată cu o primărie mai mare și nu cu alta și nu invers și evident că există acest risc de a implementa această reformă și cumva se tergiversează, dar mă bucur că se discută destul de intens în societate, deja este strategia adoptată, urmează să aibă loc primele amalgamări voluntare, iar în mandatul următor să trecem la etapa următoare.
Vocea Basarabiei: Și ajungem la anul 2027. Să vedem atunci dacă se va face totul ce se promite. Totuși, la 2 milioane 600 mii de cetățeni, 898 de primării sunt o povară financiară destul de mare?
Ilie Leahu:
Desigur că povara financiară este destul de mare și atunci administrația centrală, autoritățile trebuie să pună problema și să decidă ce facem – întreținem în continuare aceste instituții sau încercăm să dăm bani la proiectele investiționale din localități?
Bunăoară, pare-mi-se că în Letonia întreg teritoriul este împărțit în 18 unități administrativ-teritoriale și ca număr al populației nu diferă de noi foarte mult. În situația noastră avem aproape 900 de primării și 32 de raioane, iar România are 40 de județe la 20 de milioane de cetățeni. Deci au o cu totul altă formă de organizare și acolo la fel se discută foarte intens despre anumite reforme teritoriale.
Vocea Basarabiei: Mulți primari își pun întrebarea – a fi sau a nu fi Consiliul raional, raionul?
Ilie Leahu: Nu pot să mă pronunț pe acest aspect foarte mult, întrucât situația municipiului Chișinău e un pic diferită de situația raioanelor.
Vocea Basarabiei: Relația verigii întâi cu veriga a doua, da?
Ilie Leahu: Da, și nu cunosc în detalii acest aspect, dar majoritatea colegilor primari din raioane la fel susțin optimizarea sau de a lua anumite competențe, anumite bugete să fie alocate direct autorităților locale, nu raionului, ca ulterior raionul să gestioneze anumite situații politic și în funcție de culoarea politică din 30 de primării dintr-un raion 20 beneficiază, iar 10 nu beneficiază, de exemplu, de anumite investiții sau proiecte investiționale.
Vocea Basarabiei: Ziceam că sunt foarte multe primării cu populație și de 500 de cetățeni, și până la o mie de cetățeni și bugetul acestor primării nu demonstrează clar că dezvoltarea e împiedicată, dacă nu sunt bani?
Ilie Leahu: Evident că acest lucru este un indicator și cu siguranță toată lumea este conștientă că practic se pune în sarcina statului să întrețină aceste administrații locale, fiindcă ele nu sunt fezabile de a-și acumula propriile venituri ca să-și întrețină din veniturile proprii administrarea, însă depinde de voința politică de a implementa această reformă, deoarece cunoaștem cu toții că un proces de reformă durează în timp și nu se face într-o lună-două sau în jumătate de an. La noi se întâmplă că în administrația centrală funcția de ministru nu-i atât de stabilă și de lungă durată, de 4 ani sau mai mult, de obicei, de un an sau doi și atunci nu prea își asumă curajul de a efectua aceste reforme, deoarece își dau seama că au prea puțin timp la dispoziție și este un proces destul de complicat și dificil, întrucât aici trebuie să implici toate autoritățile publice locale și toată populația Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Dvs. ca primar ați identificat bani pentru a oferi cele 1.300 de lei, pentru că e o problemă astăzi pe care o aud în majoritatea regiunilor acolo unde ajunge Vocea Basarabiei?
Ilie Leahu: E exact aceeași problemă că autoritățile nu au suficiente venituri la buget ca să poată acoperi aceste cheltuieli, aceste majorări de salariu.
Vocea Basarabiei: Și ce ați făcut, v-ați blocat?
Ilie Leahu: Pentru situația noastră, am calculat acest sport de 1.300 de lei la salariu, am făcut modificarea la buget și din anumite proiecte pe care le-am prevăzut pentru dezvoltarea comunală sau pentru anumite investiții am redus un pic investiția pe partea respectivă și am alocat-o la partea de salarizare, pentru că suntem obligați prin cadrul legal, prin Legea salarizării și salariul este compus inclusiv din acest spor fix de 1.300 de lei. Angajații noștri primesc acest spor la salariu, și nu suplimentar, nu suferă salariul, că am mai auzit situații, de exemplu, că sunt anumite suplimente pe funcții, nu este o funcție unică și unii specialiști mai pot cumula, dacă este vacantă vreo funcție de specialist pe un anumit domeniu, atunci poți cumula un 0,3-0,5 din altă unitate și cumva un pic se ajustează salariul ca să poți ține acel personal să muncească și să funcționeze administrația publică locală.
Am calculat acest sport de 1.300 de lei la salariu, am făcut modificarea la buget și din anumite proiecte pe care le-am prevăzut pentru dezvoltarea comunală sau pentru anumite investiții am redus un pic investiția pe partea respectivă și am alocat-o la partea de salarizare, pentru că suntem obligați prin cadrul legal, prin Legea salarizării
