Vocea Basarabiei: În cele ce urmează o să vorbim cu dl Andrei Spînu, care este ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale. E un moment potrivit, pentru că, așa cum zicea un fost președinte, „iarna nu-i ca vara”, e la momentul potrivit prezența dvs. aici, la Vocea Basarabiei, să ne spuneți cum se circulă și cât de pregătiți sunt drumarii astăzi ca să poată rezolva o parte din problemele cu care se confruntă șoferii.
Andrei Spînu: În primul rând, vreau să repet îndemnul autorităților centrale și să rog toți cetățenii să dea dovadă de spirit de responsabilitate, întrucât avem anunțat Cod portocaliu pe țară în aceste zile și rugămintea este să evităm maximum posibil circulația în această perioadă, în mod special cu transportul. Administrația de Stat a Drumurilor este în teren, sunt mobilizați sute de muncitori, echipamente ca să asigure circulația pe drumurile naționale și regionale să fie una cât de bună posibilă. În același timp, trebuie să spunem că avem zăpadă, se circulă cu precauție, este timp de iarnă și încă o dată îndemn cetățenii să țină cont de acest lucru.
Autoritățile au creat o celulă de criză care lucrează non-stop, monitorizează cele mai complicate tronsoane și intervine
Vocea Basarabiei: Antiderapant este suficient?
Andrei Spînu: Antiderapant este suficient, se împrăștie sare, material antiderapant amestecat cu nisip, se deszăpezesc porțiunile de drum unde avem cele mai multe ninsori, ninsorile au început să vină din nord, acum vin mai mult din zona centrală. Avem doar câteva porțiuni mai mici de tronsoane de drumuri naționale și regionale care sunt blocate, dar în scurt timp și ele vor fi deblocate. Noi urmărim în continuare și suntem în legătură cu Serviciul meteorologic, inclusiv știți că și la Ministerul de Interne, la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență s-a creat acea celulă de criză care lucrează 24 din 24 de ore. Și la Administrația de Stat a Drumurilor s-a creat o celulă, care la fel lucrează non-stop, se monitorizează cele mai complicate tronsoane și se intervine.
Vocea Basarabiei: Meteorologii anunță că pe parcursul întregii săptămâni vor cădea ninsori, vor fi precipitații. Asta înseamnă că pe parcursul acestor zile drumarii trebuie să fie un fel de pompieri?
Andrei Spînu: În perioada rece a anului, Serviciul operativ al ASD lucrează 24 din 24 de ore. Atunci când avem anumite notificări din partea Serviciului meteorologic, se adaugă personal care monitorizează, inclusiv se lucrează mai îndeaproape cu companiile de drumuri din toată țara, acele drumuri regionale, care primesc indicații de la nivel central pentru a interveni acolo unde este nevoie.
Vocea Basarabiei: Ce se întâmplă la aeroport, ce se întâmplă la calea ferată, ce se întâmplă la vamă?
Andrei Spînu: La vamă nu cunosc…
Vocea Basarabiei: Sunt cozi unde transportatorii așteaptă?
Andrei Spînu: Vama nu este domeniul nostru propriu-zis de activitate.
Vocea Basarabiei: Nu vorbim despre activitatea vămii, dar vorbim despre cozi.
Andrei Spînu: Haideți să le luăm pe rând. Ați întrebat de aeroport. Pe aeroport avem anumite întârzieri, mai problematic este cu rutele care decolează de pe Aeroportul Chișinău, pentru că aeronavele trebuie să fie prelucrate cu material care să dezghețe și să elimine zăpada de pe suprafețele avioanelor și în acest sens sunt anumite întârzieri, ca să ne asigurăm, în primul rând, că avem securitatea pasagerilor și a zborurilor. În același timp, aeroportul a anunțat săptămânile trecute că a achiziționat echipament performant, de ultima generație, care asigură curățarea pistelor, astfel ca iarăși să asigurăm siguranța zborurilor. Și pe acest sector nu avem probleme, or acel echipament deja este la Chișinău și asigură curățarea într-un regim foarte rapid a întregii piste și parcării pentru avioane.
Vocea Basarabiei: Deci, cu excepția întârzierilor, nu ar putea fi perturbate anumite rute?
Andrei Spînu: Este greu să spunem, pentru că totuși avem o situație meteorologică complicată și în aeronautică deciziile se iau individual și în funcție de situație. Cu siguranță avem întârzieri, a fost probabil și un zbor anulat de dimineață, dar în mare parte lucrurile sunt la control și nu avem probleme generale în care să blocăm aeroportul. Pe calea ferată se lucrează în regim normal, ce ține de punctele de trecere a frontierelor, drumarii, dar și echipele de urgență intervin pentru a debloca aceste trasee de intrare și ieșire din țară. Rândurile în ultimele 3-4 săptămâni s-au redus, aproape nu mai există, un motiv, trebuie să recunoaștem, este și faptul că am avut sărbători și activitatea a scăzut, dar așa cum am anunțat în decembrie, lucrăm la acel rând sau programare electronică la trecerea frontierei și în luna ianuarie vom face tot posibilul să-l lansăm, astfel ca transportatorii să aibă o predictibilitate, să știe cu exactitate când să ajungă în punctul de trecere a frontierei ca să nu stea la coadă.
Vocea Basarabiei: Dar s-a testat procedura?
Andrei Spînu: Noi am testat-o, am aprobat și o hotărâre de guvern, am elaborat mecanismul soft, adică acel program, urmează să amenajăm anumite parcări în mod special pentru tranzitul din Ucraina și sperăm noi ca deja săptămâna viitoare să putem anunța când va fi pus în funcțiune.
Vocea Basarabiei: Dar ați putea să ne oferiți mai multe detalii, pentru că ați mers la Kiev, ați discutat cu omologul dvs. de acolo, totuși, ce perspectivă are soluționarea acestei probleme care ține de tranzitul prin Republica Moldova din Ucraina spre Occident?
Andrei Spînu: Nu există o perspectivă clară atâta timp cât Rusia atacă și bombardează Ucraina, pentru că toată lumea înțelege că acest tranzit crescut este din simplul motiv că Rusia a decis să atace barbar și nejustificat Ucraina și avem război. Și unica ieșire pe care o au ucrainenii este pe cale terestră prin Moldova și țările cu care se învecinează. În ultima perioadă, lucrurile un pic s-au îmbunătățit, pentru că ucrainenii au reușit să găsească o cale maritimă și să deschidă anumite porturi, dar, totuși, marea majoritate a porturilor încă sunt blocate în Ucraina din cauza acelui război provocat de Federația Rusă. Respectiv, noi pe partea Republicii Moldova trebuie să facem tot posibilul ca să ajutăm partenerii noștri din Ucraina să poată să tranziteze, să-și exporte bunurile, în același timp trebuie să-i ajutăm și pe transportatorii noștri și tocmai din acest motiv venim cu acest instrument de programare electronică, ca să putem controla mai bine, dar și să putem să creăm acea predictibilitate pentru operatorii de transport, ca să nu avem situații în care se așteaptă câte o săptămână sau mai mult la vamă.
Vocea Basarabiei: Atât timp cât au protestat fermierii, ei insistent au abordat acest subiect ce ține de tranzitul prin portul Giurgiulești, se vorbea că s-ar putea o linie în paralel să fie destinată special pentru transportatorii din Ucraina.
Andrei Spînu: S-a discutat mai mult despre acel tranzit de câțiva kilometri de la Reni, Liești, Galați…
Vocea Basarabiei: Da, porțiunea respectivă.
Noi probabil plătim cu o zi, două, trei mai mult în vamă, pe când ucrainenii plătesc cu propria viață și noi trebuie să le fim recunoscători.
Andrei Spînu: Repet, poziția mea personală, dar și a guvernului este că noi trebuie să facem tot posibilul să ajutăm Ucraina și operatorii, da, trebuie să ajutăm în mare parte și cetățenii noștri, și operatorii de transport, dar trebuie să spunem foarte clar și deschis că Ucraina luptă inclusiv pentru libertatea noastră și poate ceea ce facem noi ajutându-i este minimum ce putem face. Noi probabil plătim cu o zi, două, trei mai mult în vamă, pe când ucrainenii plătesc cu propria viață și noi trebuie să le fim recunoscători. Asta nu înseamnă că nu putem face lucrurile mai bine.
Vocea Basarabiei: Dar a fost organizată trilaterala Ucraina-Republica Moldova-România, ați reușit să identificați acolo soluții?
Andrei Spînu: Ceea ce spuneam și mai devreme, partea bună este că în ultimele luni Ucraina a reușit totuși să deblocheze transportul pe Marea Neagră și având câteva porturi mai spre vestul Ucrainei, inclusiv portul de la Reni, care funcționează și asta, de fapt, a scăzut presiunea pe tranzit, inclusiv pe portul de la Giurgiulești. La momentul de față unica problemă care este o problemă mare este perioada de așteptare în vamă și care nu ține doar de Moldova și Ucraina, fiindcă noi avem și România, cu care discutăm ca să facă tot posibilul să adauge vameși, să adauge polițiști de frontieră, să facă așa ca și România să poată să proceseze mai multe camioane la intrarea în țară.
Vocea Basarabiei: S-a sugerat să fie folosită mai mult calea ferată a Republicii Moldova, iar pe de altă parte, aflăm de acolo că lucrurile nu stau prea bine, pentru că au intrat și ei în datorii, inclusiv datorii la salarii pentru angajații de la CFM.
Andrei Spînu: Noi permanent am spus că pentru Moldova și pentru a debloca punctele de trecere a frontierei terestre cu camioanele ar fi bine ca o parte din mărfuri să fie trecute pe calea ferată și asta spunem în permanență inclusiv partenerilor din Ucraina. În mare parte a scăzut tranzitul din acel motiv pe care l-am spus, că s-au redeschis unele porturi în Ucraina și atunci cerealele, spre exemplu, merg direct prin porturile din Ucraina și nu mai tranzitează Moldova. Dar am avut discuții și în decembrie și imediat ce trec sărbătorile o să mai avem o discuție ca să vedem posibilitățile prin care operatorii de transport din Ucraina să treacă mai mult pe calea ferată, pe de o parte să deblocheze punctele de trecere a frontierei, pe de altă parte, să asigure un venit mai înalt Căilor Ferate din Moldova.
Vocea Basarabiei: Ne amintim, din moment ce a preluat funcția prin concurs dl Tofilat, el a spus că va depune toate eforturile să modernizeze și Calea Ferată și parcă se începuse o înviorare a activității la CFM, dar acum am văzut că iarăși cei care sunt angajați acolo deplâng situația că au ajuns să nu primească la timp salariile.
Andrei Spînu: Haideți să spunem altfel. Atunci când dl Tofilat a preluat funcția, dar și când noi am venit la guvernare, nu se plăteau salariile de un an, un an și jumătate și nu se creșteau salariile. Ce am făcut noi în 2022? Pe lângă faptul că am crescut salariile, am plătit toate restanțele care se acumulaseră până atunci. Acum, este adevărat, Calea Ferată are anumite probleme financiare din cauza reducerii tranzitului, sunt anumite datorii de o lună, maximum două luni la plata salariilor. Din ceea ce vedem noi, se pare că asta totuși ar fi o situație pe termen scurt, adică după ianuarie, februarie lucrurile vor reveni la un flux de marfă mai ridicat, ceea ce va permite ca să se achite inclusiv restanțele care sunt acumulate la Calea Ferată. Și noi în continuare discutăm cu colegii din Ucraina ca să crească volumele pe calea ferată.
Pe lângă faptul că am crescut salariile angajaților la Cale Ferată, am plătit toate restanțele care se acumulaseră .
Vocea Basarabiei: Dacă nu se redresează situația și dacă va fi vidul acesta de activitate?
Andrei Spînu: Noi suntem optimiști și credem că totuși lucrurile se vor aranja și vom avea o creștere a volumului de tranzit și de transport pe calea ferată, astfel ca angajații de la Calea Ferată să nu sufere și să-și primească salariile la timpul potrivit.
Vocea Basarabiei: Să vorbim despre perspectiva integrării europene, despre „Satul European”, despre „Satul European Expres”. Am înțeles că s-a prelungit acum perioada încă pentru câteva luni, da?
Andrei Spînu: Pentru „Satul European”, ediția 2022 am prelungit termenul cu jumătate de an, ca primarii să reușească să implementeze proiectele, pentru „Satul European Expres” practic toate lucrările au fost finalizate în toate proiectele, a rămas doar partea birocratică – plăți, facturi și am prelungit termenul cu 3 luni, până la finalul lunii martie, astfel ca toți primarii să reușească.
Vocea Basarabiei: În expresie bănească încă o dată să precizați la cât s-au ridicat aceste investiții?
Andrei Spînu: Investițiile au depășit 2,4 miliarde de lei, dacă vorbim de „Satul European” și „Satul European Expres” și avem o implementare, aș spune, exemplară pe „Satul European Expres” și pe „Satul European”, ediția 2022. Tocmai din acest motiv și la solicitarea primarilor am lansat în decembrie apelul pentru „Satul European”, ediția 2024. Primarii au timp să aplice până la 29 martie și vom continua să susținem programul, pentru că apeducte, canalizare, iluminare, parcuri, grădinițe, școli, noi am văzut cu ochii noștri cum acest program a schimbat în bine situația în multe sate din țara noastră și trebuie să continuăm.
Vocea Basarabiei: Două lucruri despre care s-a vorbit foarte mult pe parcursul acestei perioade, din momentul demarării și până astăzi, unora li s-a părut că au fost mai mult favorizați primarii care reprezintă Partidul Acțiune și Solidaritate, iar alții avansau ideea că nu tocmai proiectele cele mai importante au fost finanțate, pentru că dacă o primărie a aplicat, de exemplu, pentru o răstignire sau pentru un teren de joacă, primarii credeau că sunt localități unde ar trebui proiecte mult mai importante pentru dezvoltarea localității decât cele pentru care s-a obținut finanțare.
Andrei Spînu: Haideți să încep cu remarca a doua. În primul rând, noi am finanțat solicitările care au venit de la primari. Deci, nu ministerul a decis și nu guvernul a decis ce proiecte să depună primăriile, primarii au fost cei care au decis. Deja depinde de cum primarii și-au făcut prioritățile și cum au ales. În același timp, eu am discutat și cu cei de la Congresul Autorităților Locale, și cu foarte mulți primari, am auzit și eu aceste nemulțumiri ale unui primar față de alt primar, dar nu suntem noi cei care decidem până la urmă ce proiecte aplică un primar sau altul și înțeleg că există și o competiție între primării. Noi am zis că o să finanțăm ceea ce va veni de la administrația publică locală și asta am făcut. O noutate pe care o avem în „Satul European”, ediția 2024 este că am introdus necesitatea aprobării deciziei de aplicare la proiect de către Consiliul local. În ediția precedentă, primarii singuri puteau să decidă pe ce proiecte aplică, acum va trebuie să fie o decizie a Consiliului local, tocmai ca să ne asigurăm că și Consiliul local, care este un organ un pic mai reprezentativ decât primarul, participă la luarea deciziilor. Să vă spun foarte sincer, și eu am rămas uimit în anumite situații în care primarii au decis să aplice pentru un proiect de iluminare stradală pe când nu există apă în localitate. Și din punctul meu de vedere, poate greșesc…
În „Satul European”, ediția 2024 am introdus necesitatea aprobării deciziei de aplicare la proiect de către Consiliul local.
Vocea Basarabiei: Dar și mulți localnici au observat acest lucru și ei spuneau că poate trebuia consultată și opinia lor.
Andrei Spînu: Dar acesta este rolul administrației publice locale, pentru că noi tot vorbim de descentralizare, capacitatea lor de a lua decizii, noi am finanțat ceea ce ne-au solicitat primarii. Ce am făcut acum? Am introdus această necesitatea de a prezenta și decizia Consiliului local, pentru că Consiliului local va trebui să se întrunească, totuși sunt între 7 și 13 persoane, locuitori din sate, care cunosc problemele și împreună vor decide la ce să aplice. Dar aveți dreptate, și eu încurajez primarii, consiliile locale să discute cu oamenii și împreună să aleagă acea prioritate de care au nevoie. Al doilea element este că noi așa am organizat finanțarea că am pus prioritate pe proiectele de alimentare cu apă și canalizare, în mod special pe apă.
Vocea Basarabiei: Dar aceste proiecte sunt costisitoare și trebuie bani mult mai mulți decât se oferă?
Andrei Spînu: Noi pe proiectele de apă nu am pus nicio limită. Deci pe proiectele de apă și canalizare primăriile pot aplica până la 10 milioane de lei și cu 10 milioane de lei într-o localitate se pot face foarte multe într-un proiect de alimentare cu apă. Experiența noastră arată că, dacă localitatea este mare, atunci nu se încadrează în 10 milioane, dar în localitățile medii pe care noi le avem un proiect de 5, 6, 7, 8 milioane asigură construcția unui sistem care cel puțin să asigure alimentarea cu apă a localității. Și din acest motiv de la nivel central am dat această prioritate de apă și canalizare și așteptăm ca primarii din localitățile în care nu există sistem centralizat de apă să aplice astfel de proiecte.
Pe proiectele de apă și canalizare primăriile pot aplica până la 10 milioane de lei și cu acești bani într-o localitate se pot face foarte multe într-un proiect de alimentare cu apă.
Vocea Basarabiei: Dar asemenea localități sunt în jumătate, mai mult de jumătate?
Andrei Spînu: Sunt în jur de 40 la sută. Și vreau să vă spun că chiar și în „Satul European”, ediția 2022 am avut peste 150 de proiecte care au fost pe alimentarea cu apă și am fost în foarte multe sate în care oamenii ne spuneau că nu mai credeau să ajungă să vadă apă la robinet.
Vocea Basarabiei: Da, am întâlnit și eu mulți săteni din aceștia care ziceau că și-au pierdut toată speranța.
Andrei Spînu: Și acum au apă…
Vocea Basarabiei: Este adevărat că nu în toate localitățile ajung pe toate străzile sau în toate zonele din comună.
Andrei Spînu: Noi am început acest proiect și 150 de localități au implementat proiecte de alimentare cu apă. Nu mai vorbim de proiectele de la nivel regional pe care noi le facem, spre exemplu, proiectul de a aduce apă vitală de la Iași la Măcărești, care a fost prima localitate care a primit apă. Acum am dat bani suplimentari ca să se construiască o stație de pompare ca tot satul să aibă apă, dar și satele din împrejurime să poată să se conecteze.
Vocea Basarabiei: Ziceți că 150 de localități, până la 40 la sută ar mai fi încă vreo 300 de localități, unde nevoia aceasta rămâne a fi o prioritate?
Andrei Spînu: De asta am și pornit „Satul European”, ediția 2024 și am zis că pe proiectele de aprovizionare cu apă nu există limită, adică este acea limită de 10 milioane, orice primărie poate să aplice și să primească resurse financiare. Obiectivul nostru din „Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+” este ca până în 2030 toate localitățile și toți oamenii să aibă acces la apă din robinet, ceea ce este realizabil și eu sunt sigur că cu ritmul cu care ne mișcăm acum practic în câțiva ani nu vom mai avea nicio localitate care să nu aibă sistem centralizat de apă.
Vocea Basarabiei: Și problemă cu întârzierea banilor nu există?
Andrei Spînu: A fost o problemă în perioada de vară, dar am rezolvat-o. La finalul anului am achitat cred că 95 la sută din toate solicitările, au mai rămas anumite lucrări care s-au facturat mai târziu și le vom achita în lunile ianuarie-februarie, dar cel puțin la minister nu avem o situație în care să avem exemple critice că nu s-a achitat 3, 4 luni, deci totul este la control.
Obiectivul nostru din „Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+” este ca până în 2030 toate localitățile și toți oamenii să aibă acces la apă din robinet
Vocea Basarabiei: Și finanțările sunt din bugetul de stat și din partea ajutorului financiar pe care l-a oferit România?
Andrei Spînu: Da, și la fel România finanțează proiectele de alimentare cu apă, avem proiecte întregi care sunt finanțate din banii românești și pe această cale mulțumesc Guvernului României pentru efortul pe care îl depune.
