VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Alexandru Slusari, fost deputat: Putem rezolva problema transnistreană în câteva luni, fără împușcături și mișcări militare

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează discutăm cu fostul deputat Alexandru Slusari, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei! Vom vorbi despre situația din agricultură, vom vorbi și despre ce acțiuni trebuie să fie întreprinse în continuare ca asigurarea Republicii Moldova cu gaze naturale să nu mai trezească suspiciuni în societate, de ce prețurile sunt mari, de ce autoritățile statului au permis și nu au negociat suficient de transparent tot ceea ce ține de dosarul energetic, pentru că sunteți și membru al Consiliului de administrație la Energocom. O să pornim cu situația din agricultură, mai cu seamă că dvs. insistați foarte mult ca să fie interzis importul de cereale din Ucraina. Recent, Comisia Europeană a introdus o restricție temporară de import în Polonia, România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria a grâului, porumbului, florii-soarelui și rapiței. Totodată, Uniunea Europeană va aloca acestor țări compensații suplimentare pentru agricultorii afectați de prăbușirea prețurilor la cereale și oleaginoase în valoare totală de 100 milioane de euro, care vor fi dublate din bugetele statelor despre care am vorbit. De ce insistați atât de mult, pentru că ați abordat subiectul acesta inclusiv la întâlnirea pe care ați avut-o cu vicepremierul, ministrul agriculturii și industriei alimentare, dl Bolea? De ce insistați ca și Republica Moldova să se alinieze acestui demers?

Alexandru Slusari: Noi suntem obligați acum să ne aliniem la aceste acțiuni ale Uniunii Europene, ca să nu rămână Republica Moldova o insuliță, adică în virtutea zonei geografice, noi suntem, pe de o parte, lângă hotarul cu Ucraina și, totodată, puntea în Europa și alături toate țările nominalizate de dvs. Uniunea Europeană demult a mers spre această decizie, au urmat protestele fermierilor din Polonia, România, Bulgaria, există această problemă, acest fenomen, care se numește invadarea piețelor țărilor Europei de Est cu produse agricole ieftine din Ucraina, la prețuri de dumping, care au dezechilibrat aceste piețe și au pus în pericol activitatea economică a fermierilor din aceste țări. Și trebuie să remarcăm că fermierii din Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia au un sprijin mult mai mare din partea statului la capitolul subvenționări comparativ cu agricultorii din Republica Moldova și, oricum, Uniunea Europeană a introdus această măsură de restricție. Dacă noi acum nu ne aliniem la aceste restricții, în foarte scurt timp toate depozitele, elevatoarele din Republica Moldova vor fi pline cu producție din Ucraina și acest lucru va fi în preajma recoltei care o să se înceapă din luna iunie, prețurile care și așa s-au prăbușit sub prețul de cost se vor diminua catastrofal și noi riscăm să avem probleme și cu România, și cu Polonia, și cu Bulgaria, întrucât grâul ucrainean care apare pe piața Republicii Moldova, având în vedere că autoritățile noastre abilitate sunt, haideți să spunem așa, mai moale, insuficient de competente, ca să nu spun că cu fenomenul corupției noi nu ne-am lămurit, acest grâu sub pavilionul moldovenesc ajunge în România. Și prima partidă care o să fie depistată din Republica Moldova, cu documentele din Republica Moldova, dar grâul sau floarea-soarelui o să fie din Ucraina, imediat vom avea mari probleme cu Uniunea Europeană. Iată completul de factori pe care eu l-am descris ne impune, ne obligă urgent, iată ieri-seară trebuia să fie luată această decizie să fie toți pe aceeași perioadă, similar, în oglindă să fie introduse restricțiile pentru importul acestor 4 culturi: grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui. 

Nu înțeleg de ce Chișinăul tărăgănează cu instituirea restricțiilor pentru cerealele din Ucraina, în caz contrar agricultorii noștri vor falimenta

Vocea Basarabiei: Și totuși, ca să le fie clar și celor care urmăresc emisiunea, pe de o parte, parcă ar trebui să existe o solidaritate cu Ucraina, țară aflată în război, pentru că invazia rusă în Ucraina a făcut ca țara vecină să fie grav afectată de consecințele acestei agresiuni militare ruse, pe de altă parte, iată, există acest interes național care dvs. insistați că trebuie să fie protejat, da?

Alexandru Slusari: Haideți să analizăm lucrurile la rece. Nu știu dacă există în Europa de Est altă țară care sprijină mai mult Ucraina în acest război barbar pe care îl duce Federația Rusă în țara vecină decât Polonia. Despre Polonia nimeni nu poate să spună că are simpatii față de Federația Rusă, Polonia prin toate metodele posibile și imposibile sprijină Ucraina. Totodată, ei au făcut analiza la rece și au înțeles că falimentul țăranilor și înrăutățirea vieții oamenilor de la sate nu ajută cu nimic Ucraina, mai mult ca atât, asta cumva periclitează situația socială, aduce la tulburări, aduce la anumite probleme politice, mai ales că la dânșii tot e an electoral și Ucraina nu câștigă nimic.

Vocea Basarabiei: Și ce ar trebui să facă Ucraina cu aceste cantități de cereale?

Alexandru Slusari: Să le exporte pe piețele tradiționale. Ca atare, coridorul solidarității, așa cum el a fost conceput din start trebuia să asigure un tranzit pentru Ucraina în țările asiatice. Piețele tradiționale pentru cerealele și oleaginoasele din Ucraina sunt țările din Golful Persic, Turcia, Arabia Saudită, Egipt și alte țări din Africa. Ca atare era o problemă să fie asigurat un tranzit rapid și pe calea maritimă, și pe calea ferată pentru această producție. Pe parcurs, clar lucru că sunt băieți șmecheri în toate țările, inclusiv în Republica Moldova, care s-au orientat, au înțeles că Ucraina este gata să dea cu orice preț, numai să fie acest flux de lichidate financiară și a început această producție mai ieftină să rămână și în România, și în Polonia, și în Bulgaria, și în Republica Moldova. Poate nu așa mult grâu și porumb, deși noi știm cam ce înseamnă la noi statistica, dar la floarea-soarelui, de exemplu, a crescut importul de 4 ori. Și iată această producție ieftină a început să aibă un impact extrem de negativ asupra fermierilor, prețurile s-au prăbușit sub prețul de cost, mai ales agricultorii mici și mijlocii sunt la un pas de faliment. În asemenea condiții, țările din Europa de Est au început să reacționeze sub presiunea fermierilor, sub presiunea satelor s-au adresat la Uniunea Europeană și Uniunea Europeană a luat această decizie temporară, dar destul de justă. Republica Moldova, mai ales că noi avem aceleași politici și vrem să ne aliniem la mai multe politici europene, ar trebui să reacționeze imediat și nu înțeleg de ce se tărăgănează.

Vocea Basarabiei: Dar la ce preț vând ucrainenii astăzi cerealele?

Alexandru Slusari: Prețurile sunt diferite, dar dacă să luăm cum au evoluat prețurile în Republica Moldova (dacă putem să spunem că asta-i evoluție), eu o să vă dau un exemplu: anul trecut, toamna grâul se comercializa la 4-4,50 lei/kg și acest preț deja era la limita prețului de cost, la acest moment, grâul se vinde, iată astăzi eu am primit informația, a coborât sub 3 lei/kg, porumbul dacă era între 3,50 și 4 lei/kg, la moment se vinde cu 3,20-3,30 lei/kg, floarea-soarelui a avut cea mai dramatică diminuare, dacă în toamnă prețul era în jur de 10 lei cu TVA, l-a moment s-a diminuat și a ajuns sub 7 lei/kg. Același lucru se întâmplă și cu rapița. Și dacă holdingurile mari se ocupă și cu exportul și, apropo, s-au reorientat și s-au dus în Ucraina și direct de acolo din Ucraina exportă producția prin portul Giurgiulești spre țările asiatice și ei cumva se descurcă, fermierii mici și mijlocii sunt în pragul catastrofei. Mai mult ca atât, ieri am fost telefonat de reprezentanții unui alt holding care tot au suprafețe mari de terenuri, dar ei nu se ocupă cu exportul și ei zic că au 40 de milioane pierderi și „dacă voi începeți proteste, noi scoatem toate unitățile noastre de tehnică”. Am ajuns în situația în care și holdinguri mari care nu au funcția de export, dar au suprafețe mari, deja sunt într-o stare deplorabilă. Ce să mai vorbim noi de moș Ion cu 2-3 hectare?

După restricțiile din UE, Moldova va fi invadată de cerealele din Ucraina, iar situația va deveni catastrofală pentru fermieri

Vocea Basarabiei: Bine, haideți să ne explicați și mai clar, dacă și Republica Moldova introduce aceste restricții temporare de import al cerealelor din Ucraina, atunci se stabilizează prețul pe piață?

Alexandru Slusari: Cel puțin, noi nu vom admite destabilizarea catastrofală până la capăt. Eu deja am menționat că, dacă 5 țări în jurul nostru au închis portița, dar noi am rămas, toată producția aceasta care mergea prin aceste 5 țări ne va invada și situația o să devină și mai catastrofală. În primul rând, noi n-o să permitem destabilizarea completă, în al doilea rând, există șansa ca noi împreună cu celelalte țări, dacă închidem importul, cumva o să stabilizăm prețurile pentru fermieri și poate un pic vor crește. Dar desigur că și această măsură, doar dacă ea va fi aplicată, nu este suficientă, întrucât ați notat foarte corect, Uniunea Europeană, dincolo de această restricție, alocă deja al doilea pachet de sprijin pentru fermieri și dacă la 56 de milioane de euro deja alocate se mai alocă 100 de milioane, care vor fi dublate în fiecare țară din bugetele lor, adică 200 de milioane sunt alocate suplimentar pentru susținerea fermierilor. Noi, ieri, am discutat cu ministrul această problemă și d-lui a promis că se va adresa către partenerii noștri, către Uniunea Europeană ca și fermierii din Republica Moldova să primească vara, cel târziu toamna 2023 niște compensații cu care noi măcar să influențăm asupra costurilor, dacă nu putem influența totalmente asupra prețurilor, măcar să micșorăm costurile. Și am convenit că cumva să fie solicitate subvenții pentru fertilizanți și pesticide, măcar o parte din facturile care sunt foarte scumpe pentru fertilizanți, anul trecut un pic a scăzut prețul, dar au fost procurați cu 17-20 de mii și, conform facturilor, măcar 30 la sută din costuri să fie restituite. Dar asta știți cum… Ministrul multe lucruri a promis și prim-ministrul multe lucruri a promis, dar până când noi nu ne mișcăm. 

Vocea Basarabiei: Ar trebui să fiți și dvs. înțelegători, că situația totuși e destul de complicată.

Alexandru Slusari: Noi suntem foarte înțelegători. Ați observat cât de răbdători noi suntem, cât de mult purtăm aceste negocieri, dialog? Noi nu trăim în vacuum, noi înțelegem situația din societate, noi înțelegem toate mișcările politice și geopolitice și încercările de a destabiliza din partea grupărilor politico-criminale. Eu vă spun cu mâna pe inimă, dacă nu erau aceste destabilizări și aceste riscuri pentru țara noastră, fermierii de mult ar fi ieșit în piață cu tractoarele. 

Vocea Basarabiei: Ar fi protestat…

Alexandru Slusari: Da, ar fi protestat. Motive sunt mai mult decât suficiente, dar noi suntem responsabili. 

Vocea Basarabiei: Ajungem și la revendicări, dar vreau să ne mai faceți câteva precizări: ce cantități de grâu, floarea-soarelui, rapiță sunt astăzi în Republica Moldova?

Alexandru Slusari: Conform statisticii, iarăși eu nu pot să cred în statistică, pentru că deseori ea se duce destul de dificil, dar conform statisticii pe care am primit-o de la minister, și ieri am văzut încă o dată cifrele, la noi toate cantitățile de grâu, floarea-soarelui, rapiță împreună însumează 276 de mii de tone. 

Vocea Basarabiei: E o cantitate mare pentru Republica Moldova pentru această lună a anului?

Alexandru Slusari: Nu e mare și iarăși se datorează faptului că, spre deosebire de aceeași Polonie sau Ungarie, noi am avut secetă și seceta un pic a influențat. La dânșii sunt pline depozitele, ei nu pot vinde propria producție și-s pline depozitele. La noi, din cauza secetei, recolta a fost mai mică și elevatoarele pe moment mai au încă capacitatea de a primi, doar că elevatoarele aparțin holdingurilor și ei se uită după interesul economic și dacă acum grâu, floarea-soarelui, porumbul ucrainean au să vină în Moldova, dacă importul nu va fi oprit, în două săptămâni toate spațiile de depozitare vor fi pline.

Vocea Basarabiei: Această cantitate despre care ați amintit dvs., ea e pentru a fi o parte exportată?

Alexandru Slusari: Ca atare o parte era destinată exportului. Problema e că pe moment în genere această producție nu se cumpără, nu există interes pe interior să fie procurată, că este producție mai ieftină din Ucraina, traderii mari s-au reorientat spre Ucraina, pe dânșii nu-i interesează producția moldovenească și prețurile scad. 

Vocea Basarabiei: Dar cui vinde Republica Moldova aceste cereale?

Alexandru Slusari: De regulă, tot țărilor asiatice, Turciei, Egiptului, țărilor arabe. Principalul exportator este „Trans-Oil”, care folosește infrastructura maritimă, adică portul Giurgiulești, el are acces și el decide cine să aibă, adică acolo este și o bucățică care aparține statului, dar două treimi din această infrastructură aparțin „Trans-Oil”-ului și pentru dânșii acum nu există interes să procure producția din Republica Moldova.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.