Vocea Basarabiei: Republica Moldova se confruntă astăzi cu multe probleme și cele mai multe bătăi de cap astăzi provoacă crizele, criza energetică mai cu seamă, dar în lista acestor probleme pe care le au de soluționat autoritățile statului se include și problema drumurilor. Moldova era codașă în lume în ceea ce privește calitatea drumurilor, iată de ce ne-am gândit că e bine să avem o discuție la temă cu directorul Administrației de Stat a Drumurilor, dl Sergiu Bejan. Dle director, mulțumim că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei! Să punem în discuție calitatea drumurilor, mai cu seamă că suntem în prag de iarnă, iarna știm că se depun precipitații, precipitațiile afectează drumurile și în primăvară cetățenii cel mai des vor vorbi despre gropile care apar după ninsoare. Haideți să le luăm pe rând și să ne spuneți mai întâi de ce Republica Moldova se regăsește în această listă a țărilor codașe în ceea ce privește calitatea drumurilor.
Sergiu Bejan: În primul rând, bine v-am găsit! Sunt pentru prima dată la dvs.
Vocea Basarabiei: Bine ați venit!
Sergiu Bejan: Dacă e să facem trimitere la un timp mai în trecut, cu 30 de ani în urmă, atunci Republica Moldova avea o prioritate în fostele țări ale Uniunii Sovietice cu privire la calitatea drumurilor și execuția acestora, însă, din păcate, odată cu independența mai puțin a fost atrasă atenția asupra infrastructurii rutiere, deoarece la acele timpuri ea era încă bună. Însă între timp, noi am uitat de un lucru foarte important – de a investi în întreținere, iar întreținerea este practic factorul cel mai important în exploatarea unui bun, în cazul de față avem drumuri și poduri. Dacă la drumuri câte ceva se mai făcea – o colmatare de fisură, o plombare a unei gropi, atunci la partea de poduri în genere 20 de ani am uitat și n-am făcut nimic. Când am aplicat proiecte la partenerii noștri externi pentru a obține investiții din afară pentru construcția de drumuri, am fost întrebați: „Ce faceți voi pentru ca aceste bunuri să le puteți întreține?”, și pe această cale a apărut acea Lege cu privire la fondul rutier nr. 720, după care ulterior a apărut în bugetul de stat acea rubrică cu privire la fondul rutier care este direct pentru gestionarea întreținerii rețelei rutiere din Republica Moldova. Dar la acest capitol încă mai avem de muncă, deoarece dacă ne raportăm la cel puțin 8-9 ani în urmă, aveam anual 200 de milioane de lei la întreținerea drumurilor publice, la ziua de astăzi, dacă ne raportăm la anul 2022 avem 1 miliard 485 de milioane, dar nici acestea nu sunt suficiente, deoarece la starea drumurilor în care am ajuns acum per ansamblu pe toată rețeaua pe care o gestionează Administrația de Stat a Drumurilor de 5.903 kilometri, drumuri regionale – G, drumuri republicane – R și expres – M, avem în jur de 50 la sută drumuri încă în stare rea și foarte rea.
Vocea Basarabiei: Dar dacă nu există o infrastructură a drumurilor – atunci nu se grăbesc nici investitorii să vină, dacă nu vin investitorii – rămân localitățile pustiite, dacă localitățile sunt pustiite – lumea zice că nu are perspectivă nici satul, nici statul și e un ghem de probleme care trebuie odată și odată descâlcite. Cât se investește astăzi într-un kilometru de drum ca să fie construit?
Sergiu Bejan: Depinde în ce stare se găsește la momentul investiției acel drum. Dacă vorbim de reconstrucții capitale, un drum de categoria tehnică 4 sau un drum care are 2 benzi de circulație, dacă este în afara localității și are acostamente câte un metru jumătate, partea carosabilului 6 metri, investiția în medie ajunge la o construcție capitală cam la 15 milioane de lei kilometrul, dar dacă e vorba de drumuri cu categoria mai înaltă, de exemplu, cu suportul Băncii Mondiale, avem acele coridoare de identificate cum este nu departe de municipiul Chișinău, sectorul coridorului nr. 16 sau drumul regional G105, în care de la Pojăreni până în satul Țipala, cuprinde satele Costești, Zâmbreni, Horăști, aici noi avem investiții de aproape 20 de milioane de lei kilometrul, fiindcă în localitate avem trotuare, parcaje, acces în curți, accese la o sumedenie de drumuri laterale, parcaje în fața spitalelor, grădinițelor, treceri de pietoni, organizarea siguranței rutiere și aici desigur că nu ne limităm numai la partea carosabilă, dar și la alte utilități ale drumurilor – sisteme de drenare, poduri, podețe, toate acestea împreună desigur că duc la consumuri financiare destul de importante.
Vocea Basarabiei: Dar într-un cătun, pentru că și acolo primarii vor să premenească într-un fel infrastructura drumurilor și încearcă să repare, să renoveze, să înceapă de la zero construcția unei porțiuni de drum, acolo cât trebuie de investit?
Sergiu Bejan: Cel mai important indice pentru realizarea părții carosabile într-un anumit loc sau altă structură, de exemplu, drumuri din piatră spartă sau noi le mai numim drumuri cu macadam, sau drumuri din beton asfaltic, nemijlocit drumuri din beton de ciment, ele sunt argumentate prin compararea tehnico-economică. Cel mai mare indice în această comparare este intensitatea de circulație. Desigur că dacă ne referim la Constituția țării oricare cetățean trebuie să aibă acces către utilități: drumuri în asfalt sau drumuri în beton de ciment, sau drumuri care să aducă confort și siguranță, dar dacă tu nu ai această argumentare tehnico-economică, de exemplu, de la un traseu național un cătun sau un sătuc de 50-100 de case se găsește la 5-10 kilometri, păi investiția statului, vă închipuiți, raportată la cele minim 10 milioane de lei, noi avem 50-60 milioane de lei pentru un sătuc, atunci indicele de rambursare a investiției când și-l va întoarce statul? Adică pentru astfel de situații desigur că există așa-numitele alternative ale structurii rutiere, vorbim de pământuri stabilizate cu ciment, de pământuri stabilizate cu piatră spartă sau alte soluții care cumva dau și acces nu atât de confort și viteză sporite la trafic, dar care dau acces acestor localități către arterele principale ale țării.
Vocea Basarabiei: E clar că calitatea drumurilor nu poate fi schimbată peste noapte, dar totuși intenția, tendința e ca Republica Moldova să ajungă la acele standarde europene și să vă întreb – câți ani i-ar trebui și câți bani să fie investiți ca să fie îmbunătățită infrastructura drumurilor în Republica Moldova?
Sergiu Bejan: Se lucrează mult pe această direcție, spre exemplu, la venirea mea la ASD am avut o înțelegere cu…
Vocea Basarabiei: Aveți mai mult de un an deja de când sunteți în fruntea acestei Administrații de Stat a Drumurilor?
Sergiu Bejan: Da, un an și două luni, o mică experiență deja este. Am avut o discuție cu dl ministru, în care cumva știind istoria drumurilor din Republica Moldova anterior ceea ce se întâmpla, am cerut ca să scoatem din circuitul politicului infrastructura rutieră, fiindcă, da, își are un factor important în politică, dar drumurile trebuie să fie reparate, reabilitate, întreținute printr-un criteriu prioritar care reiese din acele 5 criterii esențiale, cum ar fi: compartimentul tehnic, unde importantă este intensitatea de circulație, compartimentul economic – rambursarea investiției în drumuri, compartimentul de mediu foarte important, un alt compartiment foarte important este siguranța rutieră și, desigur, impactul social. Și atunci pentru aceasta în 11 luni, anul 2021 și anul 2022, am introdus toată rețeaua rutieră, toate datele tehnice pe aceste 5 criterii într-un soft, noi îl numim HDM-4, și alt soft power, implementate recent la ASD, care face parte și din Strategia guvernului pentru infrastructură (2017-2022), care se finalizează anul acesta, în care noi putem foarte lejer, știind ce investiții avem pentru anul următor, softul ne recomandă prioritizarea în ce drumuri putem investi în următoarea perioadă. Eu îmi doresc foarte mult ca, atât guvernarea pe linia consiliului fondului rutier, ministerului de profil, ca aceste lucruri să se întâmple. Și atunci, politicul îl dăm într-o parte și ne ocupăm strict de infrastructură după priorități, fiindcă aceste priorități, de fapt, evidențiază solicitarea cetățenilor, fiindcă aceste trasee sunt exploatate și desigur că unde avem cea mai mare intensitate – acolo și trebuie să investim.
Vocea Basarabiei: Dar câți bani s-ar regăsi în bugetul pentru anul viitor pentru a mai construi sau a reabilita drumuri?
Sergiu Bejan: Așteptăm săptămâna aceasta cifra finală de la minister și cum ea va fi prestabilită, noi o vom anunța public.
Vocea Basarabiei: Dar cât ați cerut, măcar să știm?
Sergiu Bejan: Am cerut mult, peste 3 miliarde de lei, dar noi suntem foarte conștienți de criza în care ne regăsim, criza energetică și pe partea de întreținere pe timp de iarnă la cetățeni, noi foarte bine înțelegem aceste lucruri și suntem conștienți că oricât de mult ne-am dori noi să se întâmple multe lucruri, trebuie să fim solidari și să privim real la ceea ce se întâmplă actualmente. Noi ne-am dori foarte mult să nu fie mai puțin decât în anul curent.
Vocea Basarabiei: Și în 2022 care a fost suma?
Sergiu Bejan: Inițial am avut 1 miliard 485 de milioane, iar după rectificare – 1 miliard 810 milioane, dar aici intră și acea construcție necesară a accesului de pod de pontoane Leova-Bumbăta, lucrări de proiectare pe care le-am început și acum le-am oprit un pic pentru clarificări tehnice a trecerii de pod Cosăuți-Iampol, sunt probleme pe partea tehnică.
Vocea Basarabiei: Și acum cereți dublarea bugetului în comparație cu anul trecut?
Sergiu Bejan: Da, fiindcă, așa cum am spus anterior, este foarte important ca bunurile pe care vrem să le dăm în exploatare anul acesta, multe trasee care au fost pornite de 5, 6, 7 ani cu Doamne-ajută anul acesta multe din ele le dăm în exploatare până la 31 decembrie și noi trebuie să avem asigurarea financiară a întreținerii.
Vocea Basarabiei: Mai mult acum aveți nevoie de bani pentru întreținere decât pentru construcție, reabilitare, reconstrucție?
Sergiu Bejan: Foarte corect, pentru că întreținerea joacă un rol esențial în durabilitatea și viabilitatea traseelor pe o perioadă mai lungă.
Vocea Basarabiei: Și atunci această sumă va fi direcționată strict către întreținere sau, totuși, vreți să mai construiți?
Sergiu Bejan: Pentru anul viitor cred că o să avem în jur de 400 milioane de lei ca să finalizăm acele construcții capitale care durează deja de 2-3 ani. Vorbim despre Anexa 1 la fondul rutier și desigur ne dorim creșteri pentru lucrările de întreținere periodică și reparații, deoarece ca să continuăm viața unui drum trebuie să facem tratamente bituminoase sau de vreo câțiva ani am adus tehnologia Slarisil, care se aplică și este foarte eficientă. Este un tratament bituminos care nu este atât de scump și care asigură o întindere a investiției capitale până la 5 ani.
Vocea Basarabiei: Cel mai probabil, cei care urmăresc emisiunea își amintesc cât de mult s-a vorbit despre calitatea drumurilor în Republica Moldova câțiva ani în urmă, de la demararea proiectului „Drumuri bune”, „Drumuri bune 1”, „Drumuri bune 2”, „Drumuri bune 3”, „Drumuri bune 4”. Și la 4 s-a oprit sau mai continuă? Și ce a arătat acest program de „Drumuri bune”?
Sergiu Bejan: Eu o să-mi exprim aici, dacă este posibil, părerea mea personală în calitate de proiectant cu o experiență de aproape 20 de ani, dacă mai continua proiectul „Drumuri bune” încă un an, cred că proiectanți în Republica Moldova nu mai avem, fiindcă acest proiect a fost „Drumuri bune 1, 2”, nu știu dacă a fost 3…
Vocea Basarabiei: A fost și 3, și 4…
Sergiu Bejan: Au fost 3, 4 nu a fost.
Vocea Basarabiei: Cel puțin pe hârtie l-am văzut.
Sergiu Bejan: Eu n-am auzit de „Drumuri 4”, dar 1, 2 și 3 au fost în anii 2018, 2019 și 2020, dacă nu greșesc.
Vocea Basarabiei: Da, exact.
Sergiu Bejan: În care aceste lucrări au fost executate fără proiecte, au fost executate numai în bază de deviz.
Vocea Basarabiei: Dar e posibil așa ceva?
Sergiu Bejan: Ele au fost la nivel de întreținere periodică sau reparații curente, ceva de genul acesta, fiindcă eu fost estimate 5 tipuri de îmbrăcăminte rutieră pe care s-au făcut aceste lucrări, tipul 5 practic semăna cu o construcție capitală, dar legea spune că pentru orice construcție capitală documentația de proiect trebuie să fie însoțită de detalii de execuție.
Vocea Basarabiei: Am găsit aici – „Pași de realizare a programului Drumuri 4”, discutați în cadrul unei ședințe.
Sergiu Bejan: Asta-i altceva.
Vocea Basarabiei: Era bine să precizăm acest lucru. Deci a fost până la „Drumuri bune 3” atunci intenția. Și se făcea devizul și în baza devizului se construia, se renova drumul, o porțiune de drum?
Sergiu Bejan: Dacă vorbim despre controlul și sistemul calității infrastructurii rutiere, în acest sistem sunt 3 persoane care răspund de o lucrare privind Legea calității nr. 721: este proiectantul, este dirigintele de șantier, care reprezintă antreprenorul și este responsabilul tehnic, care reprezintă beneficiarul investiției. Au fost excluși, proiectantul a fost exclus. Atunci ce fel de recepție la terminarea lucrărilor? Noi avem „drumuri bune” executate care au probleme pe partea carosabilă deja, știm noi din mass-media, dezgolirea suprafeței de asfalt sau nu s-a ajuns nici pe departe evacuarea apelor, dar noi știm că apa este unul din dușmanii drumurilor și podurilor.
Vocea Basarabiei: Da, și mai știm că se făcea canalizarea după ce a fost construită o porțiune de drum.
Sergiu Bejan: Adică, toate aceste lucruri se prevăd în proiectare. Eu știu primării care au mers minim ca să se asigure cumva în care proiectanții au făcut schițe de proiect, adică și-au adus cât de cât contribuția pentru a avea o judecată în reabilitarea unui sector de drum, dar în majoritatea cazurilor, fiindcă erau „Drumuri bune, vrem 1 km de asfalt, un acces”, eu încă o dată repet: fiecare cetățean al Republicii Moldova trebuie să aibă acces la un drum bun, confortabil și de calitate, dar toate acestea trebuie aduse în cadrul legal.
