Vocea Basarabiei: Anul 2024 este un an electoral, urmând să aibă loc scrutinul prezidențial, concomitent cu alegerile prezidențiale va fi organizat și un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Despre importanța acestui an, 2024, dar și 2025 va fi un an electoral, vom vorbi cu comentatorul politic, directorul Centrului de Informare și Documentare NATO la Chișinău, Ion Tăbârță. Dle Tăbârță, este clar ce fel de referendum va fi organizat în toamnă, pentru că, dacă ne uităm în Constituție, acolo citim că există mai multe feluri de referendumuri – referendum constituțional, referendum legislativ și referendum consultativ. Referendumului constituțional sunt supuse propunerile privind revizuirea Legii Fundamentale, referendumului legislativ sunt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanță deosebită și referendumului consultativ sunt supuse problemele de interes național în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme.
Ion Tăbârță: Eu cred că, în mod logic, ar trebui să fie un referendum constituțional.
Ar trebui să existe un instrument juridic în Constituție, astfel ca cei care vor dori să deturneze parcursul european al Republicii Moldova să nu o poată face…
Vocea Basarabiei: Adică în baza rezultatelor să fie modificată Constituția?
Ion Tăbârță: Da, în baza rezultatelor să fie modificată Constituția și, totodată, în perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2025, când nu avem certitudinea că la cârma Republicii Moldova vom avea guverne proeuropene, în așa mod să existe un instrument juridic în Constituție, cei care vor dori să deturneze parcursul european al Republicii Moldova să nu o poată face, doar dacă să realizeze schimbarea Constituției.
Vocea Basarabiei: Bine, dar Constituția poate fi modificată cu două treimi din voturile deputaților?
Ion Tăbârță: Da, dar, totodată, dacă referendumul este unul constituțional, atunci Constituția poate fi modificată prin votul majorității simple a parlamentului, pentru că referendumul este o formă a democrației directe, readuse în tipul de democrație reprezentativă, cum ar fi democrația prin aleși sau prin deputați. Una e atunci când parlamentul schimbă Constituția și aici, într-adevăr, este nevoie de majoritatea constituțională de două treimi cu 6 luni ca proiectul de lege să fie votat, este procedura aceasta mai lungă, mai greoaie, însă în cazul referendumului constituțional, el poate fi validat de către parlament printr-o majoritate simplă și printr-o procedură mai rapidă decât este prevăzut în cazul dacă deputații ar veni cu o inițiativă de schimbare a Constituției.
Vocea Basarabiei: Președinta Maia Sandu a făcut acest anunț la sfârșitul anului trecut, atunci când a spus că își dorește și al doilea mandat ca să continue acest parcurs de integrare europeană, dar de atunci și până astăzi opiniile sunt împărțite, unii sunt de acord că e nevoie de acest plebiscit, alții spun că trebuia să se aștepte și, după ce se termină negocierile pe care urmează să le înceapă Republica Moldova cu Uniunea Europeană, atunci să fie solicitată și părerea cetățenilor. Opoziția critică această inițiativă a președintei Maia Sandu, dar tot opoziția până a face acest anunț Maia Sandu insista că trebuie făcut un referendum. Ce să înțeleagă cetățeanul din toate aceste opinii care sunt răspândite?
Ion Tăbârță: Acest anunț al președintei Maia Sandu desigur că a luat prin surprindere toată lumea, ai impresia că i-a luat prin surprindere chiar și pe cei de la PAS, pentru că dacă ne uităm la modificările Codului electoral, recentele prevederi ale noului Codul electoral privind organizarea unui referendum, acolo este clar scris că un referendum nu poate fi organizat cu 60 de zile până la sau după alegerile prezidențiale, parlamentare și locale, ca ulterior să vedem că cei de la PAS au venit cu acest proiect de lege privind modificarea Codului electoral.
Vocea Basarabiei: Deja a fost modificat…
Ion Tăbârță: Da, deja a fost. De regulă, toate statele care au aderat la Uniunea Europeană au făcut acest lucru în urma unui referendum, însă referendumul era organizat la o etapă mai tardivă, nu la începutul negocierilor, dar când practic aceste negocieri erau pe sfârșite.
Odată cu avansarea procesului de negocieri Republica Moldova își va fortifica securitatea și își va fortifica independența față de Federația Rusă, inclusiv cu creșterea nivelului de trai al cetățenilor.
Vocea Basarabiei: Bine, acum s-a schimbat situația…
Ion Tăbârță: Dar aici este o nuanță foarte importantă. Aceste negocieri pot dura, chiar și acea limită cronologică de 2030, pe care și-a propus-o actuala guvernare și care cred că este una valabilă, dacă noi ne vom face bine tema pe acasă sau vom realiza reformele, negocierile neapărat duc la schimbări și duc la schimbări spre bine, inclusiv la creșterea nivelului de trai. E una să organizezi acest referendum în 2024, când suntem în plin proces hibrid dus de Federația Rusă contra Republicii Moldova și e cu totul altceva când acest lucru va fi realizat, spre exemplu, peste 6 ani, când odată cu avansarea procesului de negocieri Republica Moldova își va fortifica securitatea sau își va fortifica independența față de Federația Rusă, inclusiv cu creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Și atunci, șansa reușitei unui referendum va fi mult mai mare, decât acum în condiții destul de incerte, când se organizează acest referendum.
Vocea Basarabiei: Să citez și din declarațiile pe care le-au făcut politicienii din tabăra opoziției. De exemplu, pe 19 decembrie, tot la sfârșitul anului trecut, la congresul Partidului Socialiștilor au fost modificate anumite documente statutare și au indicat în programul partidului că orice inițiativă de aderare – fie la Uniunea Europeană, fie la Uniunea Euroasiatică – trebuie să aibă loc prin referendum. „Orice integrare în Est sau în Vest poate avea loc doar în baza unui referendum”, spunea la sfârșitul anului 2023 unul din fruntașii partidului, Igor Dodon. Ceva mai târziu, el și-a nuanțat declarația și a spus că „prin acest referendum Maia Sandu divizează societatea, în primul rând, ea ar dori să folosească resursa administrativă și financiară a statului pentru referendum în campania sa prezidențială”. Și, potrivit lui Igor Dodon, PSRM consideră că nu este corect să se pună astfel întrebarea, „oamenii trebuie să aibă și altă opțiune și noi vom insista ca partid promoldovenesc ca la referendum să fie politică externă echilibrată – relații bune și cu Estul, și cu Vestul”.
Ion Tăbârță: Bine, și am văzut exponenți ai unor partide unioniste care cer ca la acest referendum să existe și opțiunea unirii cu România.
Vocea Basarabiei: Am mai auzit și alte voci care spun că ar trebui întrebați cetățenii dacă au o părere clară și despre NATO.
Ion Tăbârță: Exact. De fapt, din ceea ce am văzut din reacția opoziției, atât a socialiștilor, cât și a aceluiași Ilan Șor, ei nu contestă însăși realizarea referendumului, ei pun la îndoială modul de organizare a acestui referendum, ei nu vor ca acest referendum să fie organizat odată cu alegerile.
Vocea Basarabiei: Ceea ce doresc ei, deja e la timpul trecut, pentru că a fost modificat Codul electoral.
Ion Tăbârță: Într-adevăr, când am avut Adunarea Națională „Moldova Europeană” din 21 mai 2023, am avut niște contra-proteste, să le spunem așa, organizate de către Partidul Șor la Bălți, Orhei și Comrat, unde în rezoluțiile pe care le-au adoptat ei acolo se cerea un referendum privind cursul extern. De asemenea, cu o astfel de inițiativă a venit și Partidul Socialiștilor în primăvară, când speakerul parlamentului, dl Grosu, a anunțat că Republica Moldova inițiază procesul de a deturna o serie de acorduri ale Comunității Statelor Independente (CSI), și anume de a ieși din Adunarea Interparlamentară a CSI.
Ai impresia că și pe cei de la PAS i-a luat prin surprindere această inițiativă a șefei statului privind organizarea referendumului.
Vocea Basarabiei: Pe 8 februarie ar trebui să se întâmple acest lucru, așa am înțeles, doar că trebuie să fie achitată o sumă restantă de bani.
Ion Tăbârță: Totodată, dacă ne aducem aminte, Igor Grosu era împotriva acestui referendum. De aceea am și spus că ai impresia că și pe cei de la PAS i-a luat prin surprindere această inițiativă a șefei statului privind organizarea referendumului.
Vocea Basarabiei: Speakerul a fost aici și a spus că prin acest referendum se va pune capăt disputelor din societate – încotro, Moldova?
Ion Tăbârță: Și în așa mod, cum a spus tot d-lui, „să le închidem gura celor care contestă integrarea europeană”. Altceva este că, într-adevăr, propaganda rusă, inclusiv politicienii ruși sau actorii politici proruși din Republica Moldova încearcă să inoculeze ideea că, de fapt, actuala guvernare ar fi străină de interesele cetățenilor, că cetățenii și-ar dori una privind vectorul extern, iar guvernarea, care este, cum spun ei, „o unealtă în mâinile occidentalilor”, duce forțat Republica Moldova în Uniunea Europeană, în NATO și, de fapt, este așa-numitul scenariu de ucrainizare a Republicii Moldova, ceea ce, evident, nu este așa, dar, totodată, guvernarea nu trebuie să acționeze contextual, pentru că ceea ce face acum guvernarea – acționează contextual, pentru că sunt și anumite riscuri cu acest referendum, întrucât nu este suficient să fie 51, dar este nevoie de un vot substanțial, undeva de la 60% în sus din cei care se vor prezenta la urnele de vot și care vor vota la acest referendum.
Vocea Basarabiei: Dar sondajele de opinie care s-au efectuat până acum, proaspetele și cele de ceva timp mai în urmă, arătau că peste 55 la sută din cetățeni și-ar dori ca țara lor să ajungă țară membră a Uniunii Europene. Și aceste sondaje sunt efectuate doar pe teritoriul Republicii Moldova, unii spun că trebuie luată în calcul și prezența la vot, și opțiunea celor care se află în diasporă, dar acolo e un milion de cetățeni și toți sunt cu drept de vot.
Ion Tăbârță: Da, sunt de acord, chiar unele sondaje arată și mai mult de 60%, dar să nu uităm că și cei care se pronunță pentru opțiunea unirii cu România sunt în jur de 30-35%, dar noi nu avem un partid unionist acum în parlament. E una să-ți exprimi o opinie și e cu totul altceva să te prezinți la urna de vot și să votezi politic pentru această opinie. Totodată, dacă până acum la noi electoratul era împărțit jumătate la jumătate, acum, într-adevăr, undeva în jur de două treimi din electoratul nostru este proeuropean, dar aici trebuie să facem distincție și este o trăsătură mai nouă a electoratului proeuropean, anume avem electorat proeuropean convins care, indiferent ce se va întâmpla, va merge la urnele de vot, dar avem și un tip de electorat mai moderat, mai pragmatic.
Vocea Basarabiei: Și acela poate avea o altă opțiune?
Ion Tăbârță: Nu că poate avea o altă opțiune, poate să nu se prezinte la urnele de vot pur și simplu. Chișinăul este, totuși, un oraș cu un electorat proeuropean, dar a câștigat un partid de centru, de aici deducem că rezultatul acestui referendum va fi în funcție de mai mulți factori, inclusiv un factor va fi cel al mobilizării. Da, acum Maia Sandu, pentru că, într-adevăr, se face această conexiune directă dintre alegerile prezidențiale și votul pentru Maia Sandu cu votul pentru acest referendum de integrare europeană, pentru că totuși în momentul de față anume președinta Maia Sandu este cea care practic a adus din nou mesajul proeuropean în discursul politic din Republica Moldova, mesaj care dispăruse cumva după 2015, după „furtul miliardului”. Or, acum dna președintă Maia Sandu este cel mai popular politician, dar lucrurile se pot schimba, poate crește numărul celor care vor fi decepționați de activitatea președintei Maia Sandu.
Vocea Basarabiei: Situația se poate schimba până în toamnă?
Ion Tăbârță: Este puțin probabil, însă nu este exclus. Cel puțin, concurenții lucrează serios și, cel mai important, indirect lucrează chiar și partidul din care dumneaei a ieșit prin anumite politici și inițiative. Or, această legătură directă dintre votul la acest referendum pentru vectorul extern fiind legat de numele președintei Maia Sandu, da, este și un avantaj, dar poate fi și un dezavantaj, dacă se întâmplă ceva mutații în preferințele electoratului din Republica Moldova.
Referendumul este unul clar, el cumva merge pe o anumită dihotomie: da sau nu.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați vorbit despre mesajele opoziției, vreau să ne spuneți dacă există o claritate, totuși, ce mesaje promovează ei, pentru că unii dintre adversarii guvernării spun că nu sunt împotriva integrării țării în Uniunea Europeană și dacă ei promovează acest mesaj, cel mai probabil în campania electorală vor spune acest lucru cetățenilor sau poate și altfel trebuie pusă întrebarea: Ce viitor ar avea Republica Moldova, dacă nu insistă pe acest drum al integrării europene?
Ion Tăbârță: Întrebarea la acest referendum trebuie să fie una foarte simplă, nu trebuie de complicat. Și, de regulă, referendumul este unul clar, el cumva merge pe o anumită dihotomie: da sau nu. Ești pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană? – „Da” sau „Nu”, cam așa, orice ar spune concurenții.
Vocea Basarabiei: Dar ei ce mesaj vor promova în campania electorală?
Ion Tăbârță: La noi, cumva să răspundem direct, cum spunea, dacă nu greșesc Dirk Schuebel aici, la Chișinău…
Vocea Basarabiei: Fostul șef al Delegației UE la Chișinău?
Ion Tăbârță: Da, dacă nu greșesc, el spunea că integrarea europeană nu înseamnă drapelele Uniunii Europene la toate instituțiile de stat, pentru că sub lozinca acestor drapele a fost furat un miliard. La cârma Republicii Moldova, după 2015, până în 2019, au fost partide pseudo-europene sau declarat-europene. De aceea, mulți din acești actori la care dvs. v-ați referit nu sunt proeuropeni, ei sunt doar actori proeuropeni declarați sau deghizați, pentru că unul poate vrea să fie proeuropean, dar el nu poate fi prin practică, prin procedură, dar altul poate să fie intenționat unul deghizat. Faptul că anumiți actori acum declară că „noi suntem pentru parcursul european”, asta nu înseamnă că ei nu vor găsi o modalitate, sub o formă sau alta, cumva să saboteze acest referendum. Spre exemplu, ei pot să spună foarte simplu că ei votează împotrivă, pentru că el este un PR politic pentru Maia Sandu. Pot să vină cu acest argument de ce să nu se prezinte nu că să voteze împotrivă, dar pur și simplu să nu se prezinte la urnele de vot. De aceea, în momentul dat, cei care vor opta pentru parcursul european dintre actorii politici la sigur este actualul partid de guvernământ și mai sunt unele partide proeuropene din opoziția extraparlamentară. Și aici ar fi foarte important, dacă nu PAS-ul, măcar președinția să inițieze un dialog real cu aceste partide, pentru că în următoarele campanii electorale – cele prezidențiale, dar și cele parlamentare din 2025 – este nevoie de o fortificare a tuturor partidelor sau a întregii partide proeuropene din Republica Moldova pentru a avea continuitatea acestui parcurs european.
Vocea Basarabiei: Și se insistă și pe un răspuns clar, eventual, dacă ar veni alte forțe la guvernare, atunci ce viitor va avea Republica Moldova și care va fi relația țării cu Uniunea Europeană?
Ion Tăbârță: Depinde cine va veni. Dacă va veni, de exemplu, Ilan Șor de unul singur, atunci lucrurile pot fi într-un fel…
Vocea Basarabiei: Este exclus acest lucru.
Ion Tăbârță: E exclus, însă ipotetic noi putem să admitem așa ceva. Într-adevăr, nu cred că în următoarea perioadă, chiar și după această guvernare PAS, vom avea guverne monocolore, guvernele monocolore sau guvernarea unui singur partid mai degrabă au fost o excepție pentru istoria politică a Republicii Moldova decât o normalitate. Până la urmă, vom avea anumite coaliții, coalițiile sunt problematice, sunt zgomotoase, însă ele oricum mențin un anumit echilibru. Prin ce este importantă această decizie a Uniunii Europene privind începerea negocierilor? Se încep anumite procese, până la urmă, cursul istoriei nu poate fi deturnat. Da, acest proces european al Republicii Moldova poate fi cumva stagnat, poate să aibă un anumit regres, dar deja mișcarea geopolitică a Republicii Moldova spre Vest a început și beneficiile economice sunt de acolo. Chiar același Igor Dodon, să admitem că vine iarăși, el nu va rupe relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Da, el poate restabili anumite contacte pe piața estică, dar să punem pe cântar și să vedem privilegiile pieței estice, ele sunt net inferioare față de ceea ce avem noi pe piața vestică. De aceea, în cel mai rău caz pentru noi, vom avea o anumită stagnare, însă, până la urmă, acest proces european a început și va trece un ciclu politic și probabil iarăși vom avea guverne proeuropene, care să ducă anumite reforme care vor fi eventual stopate mai departe, ceea ce nu este de dorit. La noi, după 2013, s-a pierdut o dinamică. Din păcate, noi am reluat dinamică proeuropeană tocmai în anul 2021, până în 2021, noi nu am realizat practic reforme.
