Vocea Basarabiei: În cele ce urmează discutăm cu dl ministru al educației și cercetării, Dan Perciun. Mulțumim mult că ați găsit timp să reveniți la Vocea Basarabiei, de această dată într-o nouă funcție! Felicitări pentru că ați început acest mandat la educație și cercetare!
Dan Perciun: Mersi mult, bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Vom vorbi mult despre mandatul dvs. la conducerea învățământului pe timp de criză, despre investițiile în educație, despre concursurile de directori de școli, dar și despre cine trebuie să fie fondatorii instituțiilor de învățământ, pentru că atunci când merg în mediul rural, cei de la Consiliul raional îmi spun că aceste consilii raionale sunt fondatorii de licee. Deseori mi-am pus întrebarea: cum ar putea și de ce trebuie să fie un Consiliu raional fondator de licee? Dar o să ne spuneți dvs. mai multe și despre aceasta, despre învățământul public și cel privat, despre renovarea instituțiilor, despre numărul mic de elevi, de studenți și numărul mare de instituții, așa se crede, pentru un stat ca Republica Moldova, cu o populație de doar două milioane și 500 de mii de locuitori, despre aceste și alte subiecte discutăm pe parcursul acestei emisiuni. Dle ministru, nu a existat guvern de la proclamarea independenței Republicii Moldova să nu spună că prioritate este educația, cum ați defini dvs. această noțiune – învățământul este o prioritate?
Ne dorim ca un număr cât mai mare de elevi să studieze la universitățile din Republica Moldova
Dan Perciun: Bineînțeles că atunci când vorbim de priorități, în măsura în care un domeniu sau altul este important, într-un final este determinat de volumul investițiilor care se face în domeniul respectiv și este și partea de discurs public, care la fel nu poate fi ignorată și contează foarte mult. Noi trebuie, într-adevăr, să redăm prestigiul educației și profesiei pedagogice, dar și educației din Republica Moldova în ansamblu. Un obiectiv major la minister va fi anume acesta – să redăm prestigiul educației din Republica Moldova, fie că ne referim la atractivitatea profesiei pedagogice, fie că vorbim despre atractivitatea sistemului nostru de învățământ în ansamblu. Dacă vorbim, de exemplu, despre învățământul superior, e foarte important pentru noi ca un număr mai mare, o pondere mai mare de elevi să aleagă să meargă la universitate în Republica Moldova. Toate lucrurile acestea depind de prestigiu, de percepție, de evaluarea cetățenilor a sistemului nostru și a atractivității lui și obiectivul final anume așa l-am expune – creșterea prestigiului sistemului educațional din Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Apropo, în ultimii ani deseori s-a pus întrebarea: de ce anume cei care aveau note de 5 și 6 au ajuns să studieze la facultățile unde se predă pedagogia și ei sunt viitorii dascăli, viitorii profesori și ce calitate a cunoștințelor oferă elevilor din moment ce el a avut o reușită nu chiar bună?
Circa 25 la sută din cei care merg la buget la pedagogie au o medie de admitere mai mică decât 7
Dan Perciun: Este adevărat, circa 25 la sută din cei care merg la buget la Pedagogie au o medie de admitere mai mică decât 7. Unul dintre lucrurile pe care le vom face în primul rând, dar deja începând cu admiterea de anul viitor, este introducerea unei medii minime de admitere la Pedagogie, pentru că, cred eu, este important să comunicăm foarte clar societății că cei mai buni elevi merg să devină viitori pedagogi. Pedagogia trebuie să fie văzută ca o profesie prestigioasă, o profesie apreciată și din punct de vedere financiar, dar în egală măsură apreciată de către societate și la nivel de discurs, și la nivel de percepție publică, deci ambele trebuie să se complementeze.
Vocea Basarabiei: Dar ați putea să ne explicați ce înseamnă să ridicăm prestigiul? Asta înseamnă că a fost coborât atât de mult, că în general nu mai era o profesie despre care să se vorbească că e una importantă în societate?
Dan Perciun: La nivel declarativ, lucrurile întotdeauna s-au zis în formula asta, că este o profesie importantă, în același timp, sunt acele aspecte financiare, care indirect sugerează, haideți să zicem, atenția pe care statul o acordă unei profesii sau alteia. În al doilea rând, au existat anumite practici în sistem care mai persistă atât în învățământul superior, cât și în învățământul general, care au generat conflicte între părinți, între cadrele didactice, iarăși ca și consecință a lipsei fondurilor, dotărilor pentru instituțiile de învățământ. Există acele practici mai puțin fericite în școlile noastre care au redus din greutatea pe care un cadru didactic o avea pe vremuri. Nu cred că vrem să revenim neapărat la situația când exista medicul, doctorul și preotul în sat, care erau persoanele cele mai respectate și aveau o autoritate incontestabilă, ne dorim să existe o autoritate maximă a cadrului didactic într-o variantă mai democratică, participativă, dar trebuie să redăm prestigiul profesiei. Și pentru asta discutăm și despre aspectele salariale care sunt importante, dar dincolo de asta sunt multe alte lucruri care trebuie făcute și trebuie spuse, iar această apreciere trebuie manifestată prin tot ceea ce facem noi.
Vocea Basarabiei: Dar haideți să ne spuneți totuși despre banii care sunt direcționați pentru educație. E suficient astăzi să rezolvi problemele din educație cu bugetul pe care îl aveți sau trebuie mărit acest buget?
Dan Perciun: În calitate de ministru al educației, nu pot spune că nu avem nevoie de resurse mai mari. Evident, fiecare ministru întotdeauna spune că sectorul său…
Vocea Basarabiei: Dar astăzi bugetul cât constituie?
Dan Perciun: Zeci de miliarde de lei. Cred că e sectorul care consumă cel mai mult din bugetul de stat, la momentul actual concurează din greu cu protecția socială și ca pondere în PIB suntem una dintre țările care are una dintre cele mai mari ponderi în PIB a cheltuielilor pentru educație. Da, bineînțeles că este nevoie de resurse mai multe, dar în același timp trebuie să folosim mai bine ceea ce avem disponibil la acest moment și trebuie să privim lucrurile și din acest aspect: cum putem folosi mai bine banii care sunt disponibili, cum desfășurăm achiziții corecte, cum valorificăm banii care sunt oferiți, pentru că noi, da, ne bucurăm de suportul partenerilor externi, de exemplu, săptămâna aceasta am anunțat un nou proiect în învățământul general, cumulativ ar veni 60 de milioane de euro, practic, 1,2 miliarde de lei, care vor merge pentru construcția noilor instituții de învățământ, renovări, dotări, formări pentru cadrele didactice, dar în același timp resursele noastre de pe interior trebuie cheltuite mai bine, mai eficient și, până la urmă, cu un mai mare impact pentru calitatea studiilor, pentru că tot ceea ce facem trebuie să ne întrebăm în ce măsură contribuie la experiența elevului în clasă și la calitatea predării și a satisfacției cadrului didactic.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați făcut deja un anunț, până în anul 2029 vor fi construite trei licee, sute de grădinițe și școli vor fi modernizate, infrastructură modernă și formare profesională…
Dan Perciun: În proiectul cu Banca Mondială sunt prevăzute aceste activități, vorbim și despre renovarea a 15 licee și grădinițe, construcția acestor trei noi licee, 16 milioane de euro pentru formări continue, anumite granturi acordate la circa 200 de școli pentru modernizare, echipamente, deci sunt resurse semnificative puse la dispoziție, mai sunt resursele gestionate de către anumite organizații internaționale, de exemplu, UNICEF-ul, care o să pună un mare accent pe ceea ce înseamnă digitalizarea educației în următoarea perioadă de timp. Deci, de bine, de rău, partenerii noștri internaționali ne susțin în demersurile pe care le avem, avem un proiect similar cu învățământul general în învățământul superior despre care s-a discutat de circa 40 de milioane de euro, niște sume la fel impunătoare în contextul reformei învățământului superior pentru echipamente, în primul rând, digitalizare, revizuirea cadrului de calificări în așa fel încât să fie mai apropiat de necesitățile pieței muncii. Se prevăd investiții serioase în educație în următoarea perioadă, dar asta nu ne scutește pe noi de responsabilitatea de a utiliza mai bine banii publici de care dispunem pe moment, pentru că sistemul educațional este cel mai mare sistem și, respectiv, dacă vorbim despre majorări salariale semnificative, nu zicem de majorări la nivelul inflației, dar care ar depăși semnificativ inflația și ar crește puterea de cumpărare e nevoie de fonduri foarte mari și atunci trebuie să ne asigurăm că nu irosim banii aiurea pe anumite cheltuieli care nu sunt justificate.
Pedagogia trebuie să devină o profesie prestigioasă și bine plătită
Vocea Basarabiei: Să ne spuneți dacă este cunoscut numărul exact al copiilor care merg la școală.
Dan Perciun: Da, bineînțeles că e cunoscut, în jur de 300.000 de copii, în jumătate față de ceea ce a existat la începutul anilor 2000, practic s-a înjumătățit numărul populației noastre școlare în această perioadă de timp.
Vocea Basarabiei: Și despre ce vorbește acest număr scăzut de copii, că e nevoie de toate instituțiile care sunt astăzi în Republica Moldova? Pentru că deseori auzim că satul nu are viitor dacă nu are școală, iar pe de altă parte, e și problema calității învățământului în acea școală, dacă sunt copii puțini, de ce ar trebui cu orice preț să fie menținută o instituție de învățământ? O instituție de învățământ înseamnă, în primul rând, o atenție mare pentru copii, dar mai înseamnă și cheltuieli care trebuie să fie justificate.
Dan Perciun: Ceea ce noi ne propunem să facem la minister în următoarele două-trei luni este să venim cu un pachet stimulativ pentru a crește accesul la educație de calitate pentru copiii din școlile foarte mici, asta înseamnă să găsim acele stimulente care să convingă părinții să opteze pentru o școală mai bună. Eu vreau să subliniez foarte clar că vom merge pe o abordare stimulativă unde să oferim ceva: să oferim transport, să oferim niște resurse financiare adiționale, să oferim un prânz. Deci, noi o să elaborăm acest pachet de stimulente pentru a determina părinții și a-i convinge că pot opta pentru o instituție de învățământ care se află la o distanță rezonabilă de unde locuiesc și unde copiii lor pot beneficia de studii de calitate. Vreau să vă spun că, de exemplu, analiza datelor de la BAC relevă foarte clar că cele mai proaste rezultate pe rata de promovare sunt în liceele foarte mici, cu o singură clasă, cu un număr mic de copii. Deci există o corelație directă între calitatea educației și, implicit, resursele de care dispune școala.
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre cadrele didactice. În scurt timp va începe un nou an de studii și problema lipsei unor cadre didactice e una actuală de ceva timp, pentru că exodul a avut și el un impact asupra numărului de cadre didactice și acum mai pleacă unii peste hotare în căutarea unei vieți mai bune. 1 septembrie, ziceam că nu e departe, sunt suficiente cadre didactice?
Avem un deficit de cadre didactice. În prezent sunt circa 2.000 de locuri vacante care nu sunt ocupate de nimeni nici prin cumul.
Dan Perciun: Noi avem un deficit de cadre didactice, și îl avem de mulți ani, la momentul de față vorbim de circa 2.000 de locuri vacante, asta în condițiile în care trebuie să înțelegem că multe locuri vacante sunt ocupate prin cumul, deci, acestea sunt 2.000 de locuri care nu sunt ocupate de nimeni astăzi, nici prin cumul. Respectiv, da, deficitul există, el este mai pronunțat la anumite materii, în special cele cu profil real, acum problema aceasta e una istorică, pe de o parte, pe de altă parte, una care urmează să se agraveze, având în vedere ponderea semnificativă a profesorilor care au deja o vârstă pensionară și cărora le suntem foarte recunoscători pentru că, inclusiv datorită lor, acest deficit nu este mai mare astăzi și disponibilității lor de a continua să lucreze, dar, evident, în condițiile în care îmbătrânirea sistemului capătă un caracter tot mai pronunțat și problema deficitului o să fie una din ce în ce mai mare și atunci trebuie să ne preocupăm foarte mult de subiectul atragerii tinerilor specialiști. Unul dintre obiectivele enunțate de noi la minister a fost dublarea numărului de tineri specialiști care aleg după absolvire să meargă în instituțiile de învățământ, astăzi doar circa 25 la sută din absolvenți iau această decizie, deci dintr-o mie de oameni care absolvă Pedagogia, doar în jur de 250 ajung în școală. Astfel, obiectivul ar fi în 2024 să dublăm numărul și să ajungem la 500. Și aici sunt câteva instrumente pe care le-am putea utiliza. În primul rând, revenim, e important să convingem mai mulți absolvenți de liceu să meargă la Pedagogie, media de admitere va fi un instrument prin care să transmitem foarte clar mesajul că la Pedagogie merg cei mai buni și e o chestie prestigioasă, bursele pentru studenții la Pedagogie sunt foarte importante și acum facem calcule, stabilim exact cu cât am putea să le majorăm, în al doilea rând, învățământul dual la Pedagogie este un lucru pe care vrem să-l implementăm, colegii mei analizează acum ce modificări trebuie făcute la legislație ca să mergem în această direcție. Asta ar însemna că un student, începând cu anul doi, poate în paralel studia, dar și activa în școală sau în grădiniță. E bine și dintr-o perspectivă financiară, pentru că ne-am dori eventual să fie salarizat pentru aceste ore, în al doilea rând, capătă experiență practică și studiile pe care le are la universitate nu poartă doar un caracter teoretic. Or, astăzi sunt situații când oamenii de-abia după master, după cinci ani de studii ajung să iasă față în față cu elevii și nu sunt neapărat suficient de bine pregătiți pentru asta. Ne gândim la absolvire să mai analizăm acea indemnizație, care a fost deja majorată la 200 de mii, dvs. cunoașteți…
Vocea Basarabiei: Și tot nu e suficient de motivantă ca să-i convingă pe mulți tineri că trebuie să accepte să meargă în teritoriu?
Dan Perciun: Pentru că lucrurile sunt conectate, noi nu vorbim doar de stimulentele financiare și, apropo, indemnizația se acordă și pentru cei care optează nu doar pentru localități rurale, dar și pentru centre raionale, inclusiv Chișinău. Acum, revizuirea indemnizației este o potențială soluție, în special, eu cred că-i mai important s-o canalizăm într-o sumă mai mare spre cele mai deficitare specialități, astăzi ea este aceeași, indiferent de profil, indiferent de regiunea unde merge viitorul pedagog. Am putea să individualizăm un pic și să o facem mai mare acolo unde deficitul este cel mai mare, în al doilea rând, noi ne mai gândim la anumite stimulente financiare, dar să le corelăm și cu anumite competențe adiționale. De exemplu, unui absolvent care mai posedă și o limbă străină la un nivel avansat poate să-i oferim un stimulent adițional sau are anumite competențe digitale, dar certificate, atunci la fel vom veni cu anumite stimulente, însă din discuțiile pe care le-am avut cu absolvenții de la USM, de la Pedagogie acum două săptămâni, da, aspectele salariale sunt importante cu siguranță și trebuie să ne gândim la aceste suplimente adiționale. Dar contează la fel de mult atmosfera din școală, cum sunt ei primiți de către colective, să le oferim posibilitatea să-și schimbe școala în acești trei ani dacă nu s-au regăsit în colectivul respectiv. Deseori ei au invocat situații în care eu au vrut să meargă într-o anumită școală și unde formal existau locuri vacante, dar ei nu au fost acceptați, pentru că cineva lucra pe o normă și jumătate și atunci, decât să-i ofere locul unui tânăr specialist, mai bine s-a decis să se mențină acea salarizare adițională pentru un alt cadru didactic. Deci sunt și asemenea situații.
Vocea Basarabiei: Și aici trebuie îmbunătățită norma legală sau cum vedeți dvs. îmbunătățirea acestor momente?
Dan Perciun: În general, noi avem o mare diferență în ceea ce se întâmplă în educație și ceea ce se întâmplă în medicină. În medicină, pe lângă faptul că există acea obligativitate pe care noi nu o s-o impunem la pedagogie, ministerul este mult mai implicat în procesul de repartizare. Absolvenții vin la minister, ministerul cunoaște foarte în detaliu unde sunt locuri, ministerul trimite absolvenții într-un spital sau altul și monitorizează acest proces cap-coadă. La Ministerul Educației am constatat că procesul este mult mai descentralizat, ministerul are un rol de monitorizare.
Vocea Basarabiei: Adică aici haosul e mai mare?
Dan Perciun: Discuțiile au loc mai mult între direcția raională, care colectează niște necesități de la școli, le trimite universităților, universitățile le prezintă studenților, studenții merg sau nu merg, nu neapărat au posibilitatea să capete niște informații adiționale, plus nu există o mână foarte fermă la minister care să coordoneze tot acest proces. De asta inclusiv acest aspect vrem să-l schimbăm, să avem un regulament, noi nu avem regulament de repartizare.
Vocea Basarabiei: Și cum erau repartizați absolvenții?
Dan Perciun: Bine, în sens că de la direcțiile raionale veneau propunerile. Acestea erau propunerile – ne ducem, nu ne ducem, dar dacă vrem în altă parte cum facem, dar dacă așa… Pe alocuri se organizau singuri, ce se întâmpla în cazul în care formal locul era vacant, dar directorul zicea: „nu, mersi, caută în altă școală”?
Vocea Basarabiei: Exact, cunosc foarte multe cazuri și eu din astea.
Dan Perciun: De asta e bine la minister să fie pus un mai mare accent pus pe acest aspect, un regulament foarte clar, o monitorizare foarte strictă, ca să nu pierdem niciun absolvent care vrea să meargă în școală.
Vocea Basarabiei: Dl ministru, dar spuneți, totuși, care e leafa cea mai mică și leafa cea mai mare în școli?
Dan Perciun: Leafa cea mai mică pentru un tânăr specialist acum e în jur de 6.000 de lei, adițional are acele 200.000 de lei pe care îi mai poate primi. Iarăși, cu absolvenții cu care am discutat acum, se străduie din start să le dea și dirigenție, și să mai aibă anumite sporuri specifice, un caz povestit acum de o domnișoară, sau să le ofere eventual un număr mai mare de ore, chiar dacă sunt tineri specialiști, doar ca să le facă în sumă un salariu care să se apropie de 10.000 de lei, dar astea mai degrabă sunt excepții. Salariul de bază al funcției constituie 2.100 înmulțit cu 16, în jur de 6.000-6.400 de lei.
Vocea Basarabiei: Și acum vă dați seama, câți tineri specialiști sunt motivați ca să accepte această ofertă și să meargă în școală?
Dan Perciun: Suprapunem acele 200.000 de lei, care mai reprezintă…
Vocea Basarabiei: Dar 200.000 de lei, dacă un tânăr vrea să-și cumpere un imobil, banii aceștia nu-i ajung?
Dan Perciun: E adevărat.
Vocea Basarabiei: Și atunci e explicabil de ce lumea pleacă peste hotare.
Dan Perciun: De asta și zic că examinăm posibilitatea anumitor suplimente financiare, dar vrem totuși să le condiționăm și de anumite competențe adiționale, pentru că avem deja indemnizații. Deci, pe lângă indemnizații dacă mai căutăm suplimente financiare să le conectăm la anumite competențe adiționale, iar pentru un cadru didactic cu experiență se mai adaugă eventual realitățile care sunt la noi – mulți lucrează pe o normă și jumătate, cine are un grad didactic superior mai înseamnă 50 la sută la salariu, sporurile specifice care, apropo, urmează să fie majorate până la final de august, asta înseamnă că o să aibă posibilitatea să achite mai mult școlile pentru controlul caietelor, dirigenție, laborator.
Sporurile specifice pentru pedagogi urmează să fie majorate până la final de august
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, și despre această sarcină tare des cadrele didactice vorbesc că este una exagerată și total nejustificată?
Dan Perciun: Da, și plătită prost, de asta vom aproba săptămâna aceasta, deja am avut consultările finale săptămâna trecută, majorările pentru sporurile specifice – controlul caietelor, dirigenție, laborator, care vor fi majorate semnificativ. Dar iarăși, asta înseamnă că școlile vor avea dreptul să achite mai mult pentru aceste sarcini, urmând să aibă și resursele financiare disponibile. Școlile medii și mari cu siguranță o să aibă aceste resurse, în același timp, colegii spuneau zilele acestea, că avem în jur de 200 de școli care deja și-au epuizat bugetele pentru anul 2023.
