Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vorbim cu dl Octavian Țîcu, care este istoric. Este, a fost și va fi politician? O să ne spună d-lui, pentru că a reprezentat mai multe partide – de la Partidul Liberal până la Partidul Unității Naționale -, a făcut parte din Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, o comisie care a activat acum vreo 13 ani, în 2010. Cum intră în istorie 2023, dle Țîcu?
Octavian Țîcu: Ar fi putut fi un an istoric, dar nu a fost să fie așa.
Ni s-au deschis larg porțile integrării europene într-un mod absolut nesperat
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă „ar fi putut, dar nu a fost să fie”?
Octavian Țîcu: Pentru că, într-adevăr, suntem beneficiarii unui context geopolitic absolut unic și ni s-au deschis larg porțile integrării europene într-un mod absolut nesperat. Sunt țări care cu invidie ar privi Republica Moldova și chiar am văzut direct lucrul acesta, pentru că la ultima mare conferință internațională organizată de Universitatea din București, la care au fost invitați și reprezentanții Parteneriatului Estic, și ai Balcanilor de Vest, și ai Turciei, au privit cu foarte mare invidie, în sens bun, este adevărat, dar pentru anumite state calea spre Uniunea Europeană este un proces anevoios, foarte dificil, Turcia aproape 50 de ani deja se luptă să ajungă în Uniunea Europeană…
Vocea Basarabiei: …chiar dacă este și membră NATO.
Octavian Țîcu: Și Republica Moldova datorită faptului că avem război și Ucraina a depus cerere de aderare și datorită faptului că am avut o schimbare de context politic absolut firesc, care s-a întâmplat întâi în 2020 și 2021 și care ar fi putut, într-adevăr, să aducă plenar o speranță de integrare europeană la care aspiră, cred eu, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar opoziția ce spune, că i s-ar fi pus pe tavă această apropiere a Republicii Moldova de UE, ținând cont că, totuși, războiul din imediata vecinătate e cel care a făcut ca și Ucraina, și Republica Moldova să se îndrepte pe acest drum?
Octavian Țîcu: Asta știm și fără opoziție, știm foarte bine, că au fost spuse clar lucrurile care înțelegem de ce s-au întâmplat, altceva este de ce în 2023 noi nu am reușit să ne ridicăm la nivelul acestor așteptări. De ce clasa politică, mai ales guvernarea și cei care reprezintă forțele proeuropene și unioniștii nu au reușit să se ridice la nivelul semnalului pe care ni l-a dat Bruxelles-ul? Aici este un mare semn de întrebare.
Vocea Basarabiei: Și răspunsul dvs. care e?
Octavian Țîcu: Alegerile locale au arătat că, de fapt, vectorul proeuropean nu întrunește majoritatea voturilor cetățenilor Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Sondajele de opinie spun că întrunește, dar la alegerile locale participă doar cei rămași acasă, cei din diasporă nu participă la aceste alegeri locale.
Octavian Țîcu: Cel mai bun sondaj de opinie sunt alegerile și eu o spun din experiența proprie, alegerile sunt cele care arată realitatea în teren, iar realitatea este că partidele proeuropene reprezentate în mare parte de PAS, pentru că el a obținut majoritatea, nu au reușit să-și asigure acele peste 60 la sută din voturi care reprezintă, de fapt, acest masiv. Și aici sunt câteva lucruri importante, care trebuie deduse din această perspectivă și, pornind de la premisa că la anul avem alegeri prezidențiale, iar peste un an avem alegeri parlamentare, este un semnal foarte-foarte îngrijorător și el trebuie studiat minuțios și trebuie întreprinse acțiuni care să asigure Republicii Moldova, cel puțin, o majoritate confortabilă în parlament pentru a putea implementa acele capitole ale integrării care se vor negocia.
Rusia continuă să destabilizeze profund contextul politic de la Chișinău
Vocea Basarabiei: Din experiență proprie explicați-le cetățenilor ce înseamnă erodare a imaginii. Haideți să vorbim și despre pierderea imaginii pe care a avut-o PAS atunci când a obținut încrederea în proporție majoritară de la cetățeni, dar și împrejurările, realitățile care sunt drept provocări, care se aduc drept motive că nu s-a putut face mai mult decât se face.
Octavian Țîcu: Este adevărat, dar atunci când ai în mână toate instrumentele puterii și ai în deplinătatea măsurii capacitatea de a face schimbări, și nu le faci, atunci când interesul personal de partid, pornind de la președinție și guvern, se suprapune cu lucrurile pe care trebuie să le faci în interesul integrării europene, lucrurile se complică și mai mult. Dacă ar fi să privim obiectiv lucrurile, sunt evidente câteva lucruri care îngreunează procesul de integrare europeană și consolidarea societății noastre în jurul acestei idei de integrare europeană. Prima este această moștenire de 30 de ani, dar eu aș zice că e o moștenire de aproape 200 de ani, pentru că, cu excepția scurtei administrații românești din perioada interbelică, noi nu am avut o experiență europeană plenară și evident că intercalarea intereselor Federației Ruse în acest spațiu a dus la cultivarea unei „lumi ruse”, care în Republica Moldova este evidentă și acele cadouri făcute de țarii ruși lui Vladimir Putin astăzi prin masivele colonizări care s-au făcut în Basarabia își spun cuvântul și aici vorbim de un proces profund de rusificare și de alterare identitară chiar. Gândiți-vă la faptul că ucrainenii, care au fost colonizați masiv aici mai mult ca rușii, sunt pro-putiniști din multe puncte de vedere sau votează partide pro-ruse. În al doilea rând, evident, Rusia continuă să rămână amenințarea principală pentru Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: De ce ziceți că mai continuă să rămână?
Octavian Țîcu: Continuă, pentru că destabilizează profund contextul politic. În primul rând, prin diversa sa agentură pe care o are în interiorul partidelor politice, prin liderii partidelor pro-putiniste și orientate spre apropierea de Rusia, prin separatismul transnistrean pe care continuă să îl întrețină, prin separatismul găgăuz asupra căruia se lucrează intens, prin intermediul diferitelor instrumente economice pe care le are la îndemână, fie energetice, fie de sancțiuni…
Vocea Basarabiei: Și credeți că încă mai are suficiente posibilități, capacități ca să își mențină interesul în această regiune?
Octavian Țîcu: Evident! Ele sunt evidente, pentru că asupra acestui lucru există, să-i spunem, o piață care oferă această posibilitate. Și felul, spre exemplu, gândiți-vă la sate, chiar să luăm absurdul – Naslavcea din Ocnița, unde a căzut o rachetă rusească, și a câștigat alegerile un primar care a reprezintă Partidul Socialist al lui Dodon. Și sunt multe alte aspecte în care oamenii nu și-au făcut lecțiile pe acasă, nu înțeleg, de fapt, ce se întâmplă în Ucraina, nu înțeleg că, de fapt, rachetele și armatele putiniste nu vor face distincție între români, moldoveni, găgăuzi, bulgari, ruși ș.a.m.d. și continuă să privească viața politică de la Chișinău în continuare prin prisma amintirilor pe care le creionează Șor sau Dodon. Deci, asta este o mare-mare problemă și, evident, cum spuneam, erorile elementare de guvernare. În primul rând, pentru că noi am avut nevoie de o solidaritate a forțelor proeuropene și unioniste pentru a exercita acest vot de încredere pe care Uniunea Europeană ni l-a dat. Asta nu este pe măsura unui singur partid politic să-și asume dezideratul de integrare europeană, este un nonsens. Dacă ne uităm la marile state care au ieșit din comunism și care au devenit membre NATO și UE, au existat consensuri politice largi sociale. Noi nu avem o manifestare de bucurie a poporului Republicii Moldova față de adeziunea la integrarea europeană, uitați-vă ce bucurie au etalat georgienii la momentul când au fost anunțați că devin stat candidat sau ce proteste au organizat georgienii în momentul în care nu au fost aleși ca stat candidat, pe când Republica Moldova nu și-a exprimat decât peste un an de zile un grad de solidaritate, și acela organizat de un partid de guvernare care a trebuit să se încordeze ca să poată aduce vreo 60-70 de mii de oameni câți au fost în piață.
Vocea Basarabiei: Dle Țîcu, eu deseori le pun întrebarea exponenților guvernării – de ce nu lăsați poarta deschisă, ca să vină mai multe partide și să fie totuși găsit, un consens total nu va fi găsit niciodată, dar un consens larg se poate găsi în societate, chiar dacă vorbim atât de mult despre dezbinare? Și răspunsul lor uneori e de felul: „Păi, dacă ei nu pot să se înțeleagă cu noi sau noi cu ei, de ce nu creează ei o platformă și să se regăsească acolo 5, 6, 7, 8 partide cu viziuni prooccidentale”?
Octavian Țîcu: Bine, eu cred că chestia este un pic mai adâncă. Dvs. sunteți jurnalistul cu care am o anumită tradiție de interviuri așa și noi am făcut și la Europa Liberă foarte multe, și din suita aceasta de interviuri am să vă aduc aminte două – unul din august 2019, atunci când eram extrem de vocal și băteam tobele în privința alianței între Blocul ACUM și socialiști, în care spuneam că asta va duce la pierderea Chișinăului și la debarcarea Maiei Sandu, lucru care s-a întâmplat de altfel, iar al doilea – din mai 2021, exact în ajunul alegerilor parlamentare. Am făcut și la prezidențiale, dar eu îmi aduc aminte că am spus două lucruri importante – eu am spus că avem nevoie de o coalizare a forțelor proeuropene pentru acest scrutin electoral, o reeditare a Blocului ACUM, pentru că ai nevoie de o majoritate constituțională pentru a schimba tot contextul legislativ, inclusiv Constituția și ați asigura, politic vorbind, o majoritate confortabilă pentru a lua decizii importante. Noi avem nevoie de decizii foarte importante, care pot fi adoptate doar printr-o majoritate constituțională în Republica Moldova. În al doilea rând, gândiți-vă la faptul că oameni în Republica Moldova sunt puțini, iar competența guvernării cere oameni calificați, oameni integri, puternici. Ei sunt foarte puțini, ei sunt împrăștiați prin partide politice, unii din supărări, alții din frustrării, alții din viziuni diferențiate și ei cumva nu s-au regăsit. Acești oameni, care ar fi putut să devină o valoare în acest angrenaj de integrare, au devenit criticii guvernării; acești oameni care nu s-au regăsit au devenit voci vocale în societatea civilă care critică deschis această guvernare. Și asta nu este o critică a lui Dodon, a lui Șor lipsită de fundament, sunt critici consistente. Deci, Alexandru Slusari, Igor Munteanu, dl Reniță și toți…
Vocea Basarabiei: De ce nu creează un pol de alternativă pentru cei de la guvernare, că atunci ar fi mult mai clar?
Octavian Țîcu: Polul de alternativă poate fi creat în timp, așa cum l-am creat și noi în Blocul ACUM. Blocul ACUM s-a creat în timp, el a fost aproape doi ani de zile plămădit până s-a reușit această coagulare. Ceea ce văd eu, însă, este faptul că actuala guvernare, de fapt, dincolo de asumarea acestui deziderat de integrare europeană, care o falimentează în cele din urmă, după acțiunile pe care le întreprinde, are și meteahna altor guvernări care s-au erijat ca proeuropene, și anume consumatoare ale granturilor și banilor europeni, pe care vor să-i posede, să-i aibă în exclusivitate, iar prin intermediul funcțiilor și pozițiilor-cheie pe care le au să poată avea acces la acești bani, deci este vorba…
Vocea Basarabiei: Lucrul acesta devine observabil și ei nu ar avea neapărat de câștigat, dacă se ghidează după aceste reguli?
Octavian Țîcu: Nu este atât de evident, iar felul cum se fură banii este mult mai sofisticat, pentru că toți fură bani europeni, asta este o realitate pe care o știm, indiferent de culoarea politică și indiferent de oamenii care au fost la conducere în diferite guvernări proeuropene, mai ales îți creezi propria ta rețea de ONG-uri, care, la rândul lor, papă bani europeni, îți fac imagine politică și te promovează, îți faci trusturi de presă ș.a.m.d., îți angajezi în funcție oameni care îți organizează licitațiile așa cum îți trebuie, lucrul acesta este cunoscut. În general, este o chestiune care se repetă la indigo, problema este că poate aceste lucruri ar fi putut fi trecute cu vederea, dacă s-ar fi realizat măcar câteva chestiuni fundamentale.
Vocea Basarabiei: Ca de exemplu?
Octavian Țîcu: Unul este reforma justiției, reforma justiției care trebuia să ducă după gratii oamenii care au comis în diferite guvernări ilegalități și au dosare…
Mulți politicieni care sunt o valoare în angrenajul integrării au devenit criticii actualei guvernări
Vocea Basarabiei: Asta trebuie să o facă politicienii sau justiția?
Octavian Țîcu: Evident, politicienii! Noi nu avem justiție. Eu sunt de acord cu această intrusiune a prim-ministrului Recean în critica sistemului de justiție, pentru că noi nu suntem un stat de drept. Să fie clar! Deci, justiția în Republica Moldova n-a reprezentat niciodată o a treia ramură, ea a fost o anexă a partidelor politice și a oamenilor care au condus Republica Moldova. Așa cum în perioada lui Lucinschi și-au făcut propriul sistem de justiție, în perioada lui Voronin, în perioada lui Filat, a lui Plahotniuc ș.a.m.d. Deci, justiția este o anexă a politicului și ea s-a obișnuit așa. A, că ea…
Vocea Basarabiei: Dar reforma în justiție este supravegheată și de partenerii externi, nu, pentru că ei sunt și finanțatori?
Octavian Țîcu: Asta nu ne ajută cu nimic, aici trebuie să existe o voință politică asemenea faptului cum a existat în alte state europene. În plus, ca să fie clar, sistemul de justiție își are propria sa dinamică, el este călărit de politic, dar, la rândul lui, își face interesele, pentru că în spatele, să spunem, acestei dependențe de politic sistemul de justiție a înțeles foarte bine să exploateze această marjă a unei ramuri a puterii, cum este constituțional prevăzut, și să o folosească în propriile interese. Și asta a generat cumătrisme, nepotisme, relații clientelare între sistemul de justiție și cel politic, între sistemul de justiție în interior, între procurori, judecători, avocați ș.a.m.d., astfel încât noi nu putem să asanăm acest sistem de justiție fără o intervenție a politicului.
Vocea Basarabiei: Dar în ce constă această voință politică, ca să ne fie clar și nouă, pentru că, dacă există opoziție pe interior în sistem, atunci iarăși e o problemă?
Octavian Țîcu: Ea este pasibilă de a fi rezolvată doar atunci când sistemul de justiție vede o claritate a angajamentului politic. Sunt, la ora actuală, acțiuni ale sistemului de justiție care ne arată clar că Vladimir Plahotniuc, Șor, Dodon și alții controlează în continuare mulți dintre judecători și influențează sistemul de justiție, asta ne arată de ce mai mulți oameni de-ai lui Plahotniuc se plimbă liber, de ce Ilan Șor și alți acoliți de-ai lui mai stau prin parlament și în alte părți, de ce se tergiversează dosarul lui Igor Dodon ș.a.m.d. Deci, este evident faptul că sistemul de justiție, la ora actuală, este într-o luptă cu această componentă politică proeuropeană și pe care o domină, pentru că ei nu au o certitudine a faptului că această guvernare este de lungă durată. Sistemul de justiție este în expectativă, el stă și așteaptă, se uită cum vor fi alegerile în toamnă, cum vor fi la anul, cum vor fi peste un an, speră foarte mult în revenirea oamenilor cu care ei au conlucrat și cu care pot face în continuare schemele, de aceea o rezolvare a acestor dosare este imposibilă ca și o reformare a justiției. Ea poate fi întreprinsă atunci când ai un mandat stabil de 4 ani de zile, atunci când componentele politice sunt solide și acțiunea de angajament în asanarea sistemului de justiție este una reală. Atunci, într-adevăr, poți avea rezultate palpabile, pentru că fără un sistem de justiție, să fie clar, noi nu putem avansa nicăieri, nu numai că își dorește Uniunea Europeană, dar dacă oamenii văd că Filat, Plahotniuc, acoliții lui Plahotniuc, ai lui Șor se plimbă nestingherit, fac joc politic, se erijează în mari lideri naționali ș.a.m.d. – oamenii ce să creadă? Ei nu au capacitatea de discernământ. Uitați-vă ce s-a întâmplat la aceste alegeri, sunt o grămadă de resturi de partide oligarhice, care au obținut funcții, consilieri, diferite partide, PLDM-ul, PSDE-ul, „Respect Moldova”, MAN-ul lui Ivan Ceban, socialiștii, duzina de partide ale lui Șor, care au luat scoruri și acum la nivel local au loc încuscriri, înfrățiri, înnemuriri, guvernări hibride, care impun actuala guvernare proeuropeană într-o situație absolut idioată în care ei trebuie să facă alianță cu aceste resturi oligarhice doar din raționamentul că sistemul de justiție nu și-a făcut treaba.
