Vocea Basarabiei: Vorbim cu președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, domnul Sergiu Harea. Bine, ați venit la Vocea Basarabiei.
Sergiu Harea: Bine v-am găsit, mulțumesc pentru invitație.
Vocea Basarabiei: De vreo 7 ani sunteți în fruntea Camerei de Comerț, din 2016, trece repede timpul. V-am invitat inclusiv pentru că avem acest prilej să vorbim despre expoziția națională „Fabricat în Moldova”. Sunt 20 și ceva de ediții, ediția 21-a. De ce este important să fie organizat acest eveniment și ce are fabricat Republica Moldova, cu ce să mai adauge plus valoare la imaginea țării?
Sergiu Harea: Eu vreau să aduc aminte în ce context a fost lansată această expoziție „Fabricat în Moldova”. S-a întâmplat cu 24 de ani în urmă, 2 ani de zile nu se numără, pentru că a fost pandemie. Noi deja ne integram în economia regională internațională, am deschis porțile pentru producătorii străini și cu încetul uitam de producătorii autohtoni, inclusiv consumatorii. Vă aduceți aminte că, după perioada sovietică se aruncau după ce era de import, doreau să cumpere totul de import și așa, cu încetul, uitam de producătorul autohton. Mai mult ca atât, producătorul autohton pierdea din competiție cu cei care produceau în afară, pentru că în primele etape poate erau cu prețuri de dumping aduse aici în țară să cucerească piața, poate erau o într-o competitivitate mai bună cu producători autohtoni. În acest sens, împreună cu membrii Camerei de Comerț și Industrie, am decis să susținem producătorul autohton, lucru posibil atunci când promovezi. Cel mai mult poți promova în cadrul unei expoziții, pentru că noi încercăm peste hotarele țării, ați fost cu noi și în China și în Europa, promovam acolo, dar trebuie să nu uităm de și de consumatorul local, iar expoziția „Fabricat în Moldova” a avut acest scop de a promova producătorul autohton în fața consumatorului local. De aici pornește reacția în lanț: susținem producătorul autohton, susținem locurile de muncă, susținem locurile de muncă, oamenii rămân acasă și plătesc taxe, impozite în bugetul local și bugetul național, se creează acest lanț. Mai mult ca atât, anual, companiile ies, față de consumatori, cu un produs nou, un serviciu nou și prima testare o fac față de consumator în cadrul expoziției „Fabricat în Moldova”.
Vocea Basarabiei: Câți antreprenori sunt înregistrați la Camera de Comerț și Industrie?
Sergiu Harea: Nu sunt înregistrați, ei sunt membri ai Camerei de Comerț și Industrie. Camera de Comerț și Industrie pe 24 octombrie, a împlinit 105 ani de la fondare, a fost fondată prin decretul Regelui Ferdinand în 1918. În perioada interbelică am avut Camera de Comerț la Chișinău ca parte a Sistemului Cameral din România, în perioada sovietică a fost parte a Sistemului Cameral al Uniunii Sovietice, iar acum suntem cameră independentă. Primul document despre Cameră a fost decretul președintelui Mircea Snegur din 94. Legea cu privire la Camera de Comerț și Industrie a fost adoptată 1999, conform acestei legi membrii Camerei de Comerț și Industrie sunt companiile autohtone, care sunt înregistrate la Agenția de Servicii Publice și la moment avem 1 200 de membri din toate regiunile țării, din toate raioanele, inclusiv regiunea transnistreană și autonomie Găgăuziei.
Vocea Basarabiei: E o comunitate mare, 1 200 de membri e un număr destul de mare, dar se zice despre Republica Moldova că aproape nu are industrie? Economia totuși e slab dezvoltată, dacă economia e slab dezvoltată…
Sergiu Harea: Economia este slab dezvoltată pentru că trecem printr-o perioadă în șir de crize, dar mă întorc la industrie. Republica Moldova, în perioada sovietică și post sovietică, a fost o republică destul de industrializată.
Vocea Basarabiei: Pentru că foarte mult s-a adus de la Moscova către periferie, aici.
Sergiu Harea: Nu, pentru că s-a dorit a dezvolta o industrie care atrage forță de muncă. Vreau să vă aduc aminte că în perioada sovietică, noi eram cu cea mai mare densitate a populației pe kilometru pătrat din Europa, populație căreia trebuia să-i oferi locuri de muncă, iar cele mai multe locuri de muncă se oferă în industrii. Aduceți-vă aminte ce întreprinderile mari, cu mii de angajați am avut. În acest sens, cred că atunci puterea respectivă se gândea cum să antreneze populația în câmpul muncii și se creau multe întreprinderi care nu erau conexe, nu aveam materie primă aici ca să producem, aduceam materie primă din alte republici sovietice, pentru a acoperi necesitatea de producere. Acele relații și interdependența care s-a creat în Uniunea Sovietică este clar cum era și din păcate, noi nu am știut în perioada post sovietică să ne integrăm cu alte economii cu alte țări, pentru a aduce materii prime și a produce competitiv produse care ulterior să fie exportate pe altă piață. Acum începem să ne revenim.
Vocea Basarabiei: Totuși, au fost concentrate majoritatea întreprinderilor în stânga Nistrului, care aveau o productivitate mare. Se zice că și din punct de vedere politic s-au făcut niște calcule de ce anume în stânga Nistrului trebuiau să activeze aceste întreprinderi industriale?
Sergiu Harea: Camera de Comerț și Industrie este o structura apolitică. În anul 1986-87-88, când am venit la Facultatea de Economie a Universității de Stat, se studia geografia economică. Atunci întreprinderi industriale erau practic în toate regiunile Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană și în raioane, la Bălți, în Chișinău erau întreprinderi industriale mari. Să nu uităm că regiunea transnistreană, Republică Autonomă Moldovenească, cum era numită, a fost parte a sistemului economic al Uniunii Sovietice până în 40, era o Republică Autonomă în cadrul Ucrainei, Republicii Sovietice Socialiste Ucraina și atunci erau în conexiune cu acele întreprinderi, multe întreprinderi erau create acolo până ce au venit sovieticii aici în Basarabia. Industrializarea s-a făcut treptat, inclusiv reieșind din specificul dezvoltării Republicii Socialiste Moldova.
În industrie vom progresa doar după ce ne vom găsi locul pe piețele din Europa
Vocea Basarabiei: Și cum se pune pe roate acum dezvoltarea economică, astfel încât să putem vorbi și despre industrie?
Sergiu Harea: Ca să vorbim despre industrie, trebuie să ne găsim locul în diviziunea socială a muncii în Europa, să vedem unde este locul nostru și ce am putea noi să producem în industrie, unde este competitivitatea noastră, nu se deschid întreprinderile pur și simplu, pentru că vrem să le deschidem.
Vocea Basarabiei: Există o viziune clară despre unde este locul, ce trebuie să producă, cine așteaptă marfa care se produce aici?
Sergiu Harea: Aici trebuie să fie documentul de căpătâi politicile statului. Acum am inițiat discuțiile cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, se schimbă des denumirile. Avem Strategia de industrializare a Republicii Moldova 2030. Discutăm acum cu ei unde am putea să ne implicăm, reieșind din studii și analiză, ca industrie să producem și să vindem ceea ce producem, nu deschidem întreprinderi, pentru ca este business și în mare parte sunt investiții private, că statul nu face investiții în crearea întreprinderilor de stat. Trebuie să vină cei privați care au capitalul necesar ca să investească în dezvoltare. Avem câteva exemple, acestea încât nu sunt industrii, ceea ce se face în zonele economice libere. La Bălți, Ungheni vedem o etapă de inițiere a industriilor, pentru că în mare parte, ceea ce ține de domeniul automotive este manopera folosită pentru producerea acestor cablaje. Sunt și alte industrii care, cum ar fi produsele din mobilă în zona economică liber Ungheni, cum sunt producerea de anumită materie primă pentru industria auto-motivă la Bălți și tot așa mai departe. Deci, toate acestea sunt în conexiune una cu alta, uitați-vă cum au evoluat lucrurile în România, tot ce ține de manoperă au trecut întreprindere din România au trecut la o etapă nouă de industrializare, au producere. Uitați-vă cât contribuie uzina Dacia la produsul intern brut, câte locuri de muncă creează și ei au un brand care exportă produsul finit – automobile Dacia.
Am avansat enorm, în business știm deja mult mai bine ce înseamnă calitate și promovare
Vocea Basarabiei: În Republica Moldova tot sunt branduri, nu de felul acestui exemplu pe care l-ați adus Dumneavoastră din România, dar pe dimensiunea viticulturii și vinificației s-au făcut salturi foarte mari după instituirea embargourilor de către Federația Rusă și acum se mai tatonează și alte domenii.
Sergiu Harea: Aceste investiții și aceste salturi au avut loc nu după embargouri, dar după investițiile pe care le-au făcut companiile autohtone împreună cu partenerii de dezvoltare. Aduceți-vă aminte cum s-au dezvoltat brand-ul Wine of Moldova, au venit cu cunoștințe, cu suport pentru a dezvolta sectorul vitivinicol la o etapă nouă, noi am trecut de la o etapă la alta mult mai avansată, pornind de la eficiență, calitate și promovare. Noi, Camera, am contribuit la multiple expoziții peste hotare, unde am promovat brand-ul Wine of Moldova. S-au asociat sub acest brand și au promovat imaginea țării prin produsul finit vinul, învățând că nu trebuie să depinzi numai de o piață. De la 1 decembrie avem iarăși embargo la fructe și legume. Și cei de la Moldova Fruct au înțeles și au plecat pe alte piețe, de la 100% dependență de piață de Federația Rusă, acum numai 40%. Sunt investiții în promovare, în calitatea produsului și în produsul pe care îl solicită piața pe care te duci. Dacă pe piața Uniunii Europene sunt solicitați strugurii fără sâmburi, atunci când fără sâmburi duci și produci. Au investit ai noștri, cu suportul partenerilor în frigidere, în procesare, în ambalare și am ajuns cu pruna pe locul 3 printre cele mai exportate produse în Europa. Este un proces de business pe care trebuie să-l dezvolți, reieșind din cerințele pieței, dar inclusiv cu promovarea și suportul partenerilor.
Vocea Basarabiei: Dumneavoastră ați accentuat un element important, anume investițiile care se fac, pentru că modernizarea pornește de la capacitățile pe care le ai, când e vorba, câți bani poți număra ca să știi ce vrei să dezvolți.
Sergiu Harea: Poți număra mult, dar să investești nimic.
Vocea Basarabiei: De ce atât de greu credeți că se decid cei care trebuie să investească, să își plaseze capitalul?
Sergiu Harea: Am zilnic întâlniri cu mulți posibili parteneri. Chiar astăzi am avut întâlnire cu ambasadorul Spaniei și el a întrebat care e situația politică, care este climatul investițional, ce oferă statul, de ce ar trebui să investească la noi. Să le luăm pe rând, factorul politic îl scoatem. Nu investește nimeni cu inima, orice companie comercială investește pentru a obține profit, nimeni nu va lucra în pierdere. Toată lumea își face business plan, face o analiză de piață, de costuri, de producere, analiză de forță de muncă, ca să aibă un produs competitiv pe piață. Nu în ultimul rând, securitatea investiției contează. Dacă am investit 10-20-30 de milioane, trebuie să fiu sigur că nu vine cineva să-mi ia această investiție și să să-mi pierd investiția?
Avem nevoie de un val al companiilor private care au capitalul necesar să dezvolte industria
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă această îngrijorare, această incertitudine, pentru că unii spun că justiția trebuie să fie reformată, alții spun că problema transnistreană trebuie să fie rezolvată, alții spun că nu mai aveți brațe de muncă care ne-ar fi de folos ca să dezvoltăm un business?
Sergiu Harea: Toate împreună pe care l-ați menționat și nu numai, sunt factori care influențează asupra deciziei investitorilor străini. Avem exemple foarte bune când investitorii au venit în zonele economice libere, luând în considerație anumite facilități pe care le-a oferit statul acolo. Ei au venit, au investit și investițiile sunt peste 20 de milioane de euro per companie. Au făcut un calcul, ar fi putut face și în altă regiune. În ultimii ani sunt și alți factori care nu au depins de politic sau de dezvoltarea economică: pandemia, războiul, costurile resurselor energetice. Din păcate, anul acesta și anul trecut, costurile produselor energetice erau mai scumpe decât în România. Atunci, cum putem să vorbim despre o competitivitate a produsului final, prețul de cost a acestora? Inflația, plus costul forței de muncă. La noi în țară, odată cu inflația a crescut vertiginos și costul forței de muncă, la noi deja salariul mediu pe economie este mai mare decât salariul mediu în Federația Rusă. Avem aproape 13 000 de lei salariul mediu pe economie, adică 750 euro, este un preț care formează costul final al produsului, care trebuie să fie competitiv. Asta este o problemă și atunci când orice om de afaceri face aceste calcule, reiese din costul final și investiția pe care o face.
Vocea Basarabiei: Autoritățile zic că vor face tot ce le stă în putință ca să reușească să atragă mai multe investiții, pentru că fără atragerea investițiilor, Republica Moldova va continua să vorbească și despre sărăcie și despre depopulare. Sunt probleme care pot pe termen mediu și lung să afecteze grav statul.
Sergiu Harea: Acum două săptămâni am fost în Parlamentul European unde a avut loc ședința EuroChambres, Camera de Comerț și Industrie este membră a Comunității Camerelor de Comerț din Europa. Am avut un forum al întreprinderilor mici și mijlocii, care ar fi suportul pentru aceste întreprinderi ca să se dezvolte. Au fost câteva întrebări la care au vorbit parlamentarii europeni și cel mai mult se vorbea despre investiția în cunoștință a tinerilor care se poate genera idei noi, să poată genera o productivitate a muncii ridicată, astfel încât să crească competitivitatea economiei europene în general. Uniunea Europeană este o economie foarte bine integrată și închegată. Chiar dacă avem libera mișcare a forței de muncă dintr-o parte în alta, acești cetățeni, angajați lucrează și ei dau produsul final foarte calitativ și la prețurile respective. Iată de aici, noi trebuie să pornim cum a pornit Finlanda cândva, să investim în pregătirea cadrelor. Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul Ministrului Educației și Cercetării, are 2 proiecte mari care investesc în învățământul superior, peste 50 de milioane și în învățământul general. Anterior investeam în învățământul general, dar nu investeam în învățământul superior și toți plecau în România sau în Europa. Acum, când costurile de învățământ în Europa au crescut, mulți tineri rămân acasă. Trebuie să creăm condiții că acești tineri să învețe aici. Ei trebuie să învețe în cadrul unei companiei, nu să învețe la general teorie. Acum apar multe oportunități referitoare la învățământul dual. Camera de Comerț și Industrie pregătește acum specialiști pentru întreprinderi, meseriași, dar și pentru învățământul superior. O altă etapă este crearea companiilor mixte, care ar permite atragerea de cunoștințe, know-how cu privire la ceea ce produc ei domnișoară, pentru că Uniunea Europeană, pe lângă faptul că este importator, e și exportator masiv de produse. Și atunci, iarăși suntem într-o competiție, toată lumea este într-o competiție economică.
