Vocea Basarabiei: Leonard Orban, invitatul nostru de astăzi, este un nume bine cunoscut în spațiul Uniunii Europene. D-lui este economist de specialitate, a fost secretar de stat în Ministerul Integrării Europene, dar a fost și comisar european pentru multilingvism între anii 2007-2010, după care a fost și ministru al afacerilor europene în 3 guverne de la București, în guvernul Boc, în guvernul Ungureanu și în guvernul Ponta, dacă îmi amintesc eu corect.
Leonard Orban: Foarte corect.
Vocea Basarabiei: A fost și consilier prezidențial în probleme de afaceri europene, la Chișinău se află împreună cu alți colegi de-ai d-lui de la București pentru a instrui mai mulți funcționari, demnitari, membri ai corpului diplomatic în cadrul unui program de formare profesională în domeniul afacerilor europene. Bine ați ajuns la Vocea Basarabiei!
Leonard Orban: Bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Mai întâi să ne spuneți cât de ușor i-a fost României să ajungă să fie țară membră UE și de ce și-a dorit?
Leonard Orban: Din CV-ul acela pe care l-ați citit lipsește partea de negocieri. Am fost o perioadă îndelungată, între 2001 și 2004, negociator adjunct pentru aderarea României la Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Exact.
Leonard Orban: Și ulterior am fost, din decembrie 2005, negociator-șef. Sunt unul dintre cele 4 personalități care au semnat Tratatul de aderare al României și Bulgariei, care era tratat comun de aderare la Uniunea Europeană. Deci pot să spun că am inclusiv o experiență bogată în ceea ce privește procesul negocierilor de aderare. Cât de greu a fost? A fost foarte greu.
O reformă a justiției nu este suficientă pentru o avansare sigură, sectorul trebui să devină și funcțional
Vocea Basarabiei: De ce și-a dorit România să ajungă să fie țară membră a UE?
Leonard Orban: Foarte simplu – ca să trăiască mai bine. Uniunea Europeană înseamnă prosperitate și dacă ne uităm la cifrele de azi, unde era România în 2006 înainte de aderare și unde e acum, diferența este absolut uriașă. Și mai interesant, nu numai să faci o comparație între România în 2006 și România în 2023, dar să faci o comparație între România în paralel cu celelalte state din afara Uniunii Europene, unde erau ele și unde era România și să vezi situația de acum. Discrepanța, diferența dintre România și celelalte state a crescut în mod uriaș. Să vă dau un singur exemplu, Croația, care e stat membru, e al 27-lea stat membru, a aderat în iulie 2013, cu o întârziere semnificativă față de România, era mult înaintea României în 2006, în momentul de față, România a depășit semnificativ Croația din toate punctele de vedere. Deci, asta îți arată, nu mai vorbim de comparația România – Serbia, România – state din Balcanii de Vest, nu vreau să fac comparație cu Republica Moldova, că nu ar fi o comparație corectă.
Vocea Basarabiei: Dl Orban, dar o întrebare principială – totuși vine Uniunea Europeană și te ajută să-ți faci ordine în casa ta sau depinde foarte mult și de guvernare, și de atitudinea cetățenilor, și de politicile care se promovează, dar și de relația pe care o are țara cu celelalte țări membre și cu Bruxelles-ul?
Leonard Orban: Deci e un efort transformator care, în principal, trebuie să fie făcut de clasa politică internă, de administrația internă, deci, în primul rând, efortul intern. Evident că Uniunea Europeană joacă un rol transformator în bine. În bine, susțin eu și nu numai eu, ci și aproape 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene și procesul de negociere e una dintre perioadele cele mai complicate, pentru că solicitarea europenilor, a Uniunii Europene e ca această transformare să fie realizată în cea mai mare parte înainte de momentul finalizării negocierilor. De asta zic că a fost extrem de complicat, ca să vă dau un singur amănunt, dincolo de o organizare politică, care a funcționat ireproșabil și cu o autoritate extrem de puternică a primului ministru de la momentul respectiv, a existat o echipă de experți, nu numai echipa de experți din care am făcut eu parte, care era mică, de vreo 35 de persoane, dar experți la nivelul întregii structuri administrative centrale și locale, peste 10 mii de experți implicați direct în procesul negocierilor de aderare.
Vocea Basarabiei: Dar trebuie să înțelegem clar – Uniunea Europeană îți dă biciul și morcovul?
Leonard Orban: Și/și, sigur că da. Deci, morcovul e aderarea la Uniunea Europeană și prosperitatea. Sigur, au fost așteptări foarte mari ca prosperitatea să trăim în România la fel ca în Germania sau ca în Luxemburg, Luxemburg, care e cea mai bogată țară din Uniunea Europeană, să trăim peste noapte, niciodată, diferențele istorice nu se șterg în câțiva ani, nu. Diferențele istorice se păstrează, dar cu toate astea ele se atenuează și uneori se atenuează semnificativ. Doar un singur exemplu – România era înainte de momentul aderării, în 2006, undeva la 45 la sută din media Produsului Intern Brut la nivelul UE. Știți unde este acum? La 77 la sută. Deci, de la 45 la 77 la sută.
Vocea Basarabiei: Aproape s-a dublat.
Leonard Orban: Da, este un salt enorm, pe care chiar în condițiile în care a fost criza economico-financiară 2008-2011, au fost nenumărate alte crize și, în ciuda acestor chestiuni, România s-a dezvoltat și s-a dezvoltat puternic. Sigur că nu toată lumea resimte la fel, dar e o dezvoltare care nu poate fi contestată de nimeni.
Vocea Basarabiei: Cum ar fi arătat România de azi, dacă nu făcea parte din UE și NATO?
Leonard Orban: Păi, uitați-vă la Serbia, de exemplu. Hai să nu fac comparație cu Republica Moldova, că nu vreau să ating anumite sensibilități, dar nu foarte departe. De ce? Pentru că, până la urmă, ați spus foarte bine, e și partea cu biciul și ce constatăm astăzi e că domeniile care sunt acoperite de legislația europeană sunt semnificativ mai bine dezvoltate și funcționează mai bine decât cele unde nu există competențe ale UE în domeniu. Și se vede, schimbările sunt fundamentale, v-am dat doar aspecte economice. Ce să vorbim despre chestiunea de democrație, în termeni de democrație? Inclusiv aici e un salt care nu putea fi imaginat, e cu totul din punctul de vedere al simțului civic, România arată complet diferit astăzi față de cum arăta înainte. Vă reamintesc, de exemplu, că în ianuarie 2017, când guvernul Grindeanu de la momentul respectiv a încercat să adopte o ordonanță de urgență prin care să-i scape de pușcărie pe mulți dintre politicienii cu dosare penale, au fost demonstrații de zile întregi, deci, sute de mii de români, care n-au cerut salarii mai mari, n-au cerut pensii la vârste mai scăzute ș.a.m.d., ci au cerut democrație, au cerut stat de drept și democrație. Și erau sute de mii de români protestând pentru asta și, până la urmă, guvernul a cedat, a fost obligat să cedeze și ordonanța n-a mai fost adoptată, și mulți politicieni nu au mai scăpat de pușcărie.
Vocea Basarabiei: Ne amintim acum că și din haznaua Republicii Moldova a dispărut un miliard și pe timpuri fostul ambasador al Germaniei la Chișinău zicea că, dacă în țara lui s-ar fi făcut această ilegalitate, ieșeau toți nemții să protesteze. În Republica Moldova ce ați observat?
Leonard Orban: Încă suntem departe de cum arată Germania. În momentul de față, inclusiv în România o asemenea dispariție a unui miliard de dolari ar fi fost o chestiune astăzi absolut inacceptabilă. Deci, societatea nu ar fi acceptat o asemenea situație, fără să fie identificați adevărații vinovați pentru această chestiune. Deci există deja o reacție în societatea românească la corupția de pe diferite paliere, care este tolerată din ce în ce mai puțin. Nu zic că nu există corupție peste tot, există corupție…
Vocea Basarabiei: Și nici nu dispare peste noapte.
Leonard Orban: Nu va dispărea, dar este vorba de gradul, de cât de adânc e înrădăcinată corupția pe diferite paliere ale societății. Și aici lucrurile s-au schimbat, nu zic că totul e perfect, nu zic că România e o țară care arată impecabil, nu, avem nenumărate probleme, dar față de cum eram, față de ce am fi putut deveni, dacă nu am fi fost azi membru al UE, diferența e formidabilă.
Vocea Basarabiei: Republica Moldova acum are acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană și cu mai mult de un an de zile în urmă, atunci când a obținut acest statut împreună cu Ucraina, țară aflată în război, după declanșarea agresiunii ruse din partea lui Vladimir Putin în țara vecină, iată că unii zic că e o șansă mare pentru aceste două țări, pentru că dacă nu ar fi fost acest război, nu se știe când avea să le surâdă acestor două țări această disponibilitate mare din partea Bruxelles-ului ca să poată să fie acceptate aceste două țări cu statut de țări candidate.
Leonard Orban: Subscriu sută la sută la această afirmare. Când m-am retras din poziția de consilier prezidențial, asta a fost în octombrie 2021, nu aveam niciun fel de speranță că în următoarele decade Republica Moldova împreună cu Ucraina, că celelalte 3 state din Parteneriatul Estic nu și-au exprimat dorința, ar fi avut vreo șansă nu să devină state candidate și să înceapă negocierile de aderare, dar să aibă perspectiva europeană. De ce? Pentru că state mari din Uniunea Europeană se opuneau la așa ceva. Și când zic „state mari”, vorbesc de Germania, vorbesc de Franța.
Vocea Basarabiei: Dar cum vă explicați această împotrivire a unor state puternice?
Leonard Orban: Erau și considerente geostrategice, erau și alte probleme.
Vocea Basarabiei: Nu voiau să supere Moscova?
Leonard Orban: Hai să zicem, nu voiau să lezeze puternic interesele Federației Ruse în această regiune, parțial erau, că întotdeauna sunt nenumărate alte explicații, și sigur integrarea unei țări, nu precum Republica Moldova, dar precum Ucraina, este un proces extraordinar de complicat, nu numai că o populație de peste 40 de milioane de locuitori, dar o țară uriașă, cu foarte multe probleme, cu mari-mari provocări, asta a ridicat și va ridica niște probleme foarte serioase în procesul de negociere, când procesul va începe. Mă întorc la ce spuneați, e o șansă istorică, șansă care nu trebuie ratată, șansele vin și s-ar putea să nu vină niciodată o a doua șansă. România a avut o fereastră de oportunitate să înceapă negocierile de aderare în 2000 și după aia să le finalizeze în decembrie 2004, și după aia să adere în ianuarie 2007. Dacă am fi ratat-o, nu sunt convins că astăzi nu am fi fost în continuare în proces de negocieri de aderare, dar în cazul Republicii Moldova, o țară mică, mică comparativ cu majoritatea statelor membre, care din punctul de vedere al provocărilor pentru integrare ridică probleme mult mai mici, comparativ cu Ucraina, Republica Moldova are o șansă extraordinară.
Vocea Basarabiei: Dar fără Ucraina ar avea această șansă?
Leonard Orban: Părerea mea e că nu se va lua o decizie de începere a negocierilor de aderare, de exemplu, cu Republica Moldova, dar nu și cu Ucraina. Nu, începutul va fi comun.
Vocea Basarabiei: La pachet?
Leonard Orban: La pachet, așa cum am fost noi și cu Bulgaria, dar după aia, în timpul negocierilor de aderare ritmul nu va fi același și evident că mult mai repede ar putea să se integreze Republica Moldova…
Vocea Basarabiei: …în funcție de rezultatele pe care o să le livreze.
Leonard Orban: Așa, dar în condițiile în care în Republica Moldova sigur va exista susținere politică, dar susținere politică materializată prin eforturi de schimbare profundă a societății din Republica Moldova și desigur va exista capacitatea administrativă, v-am spus de peste 10 mii de experți în România, care au lucrat direct în procesul de negocieri de aderare și aș mai spune și a treia chestiune – rezolvarea chestiunii transnistrene. Cele 3 condiții, care dacă se vor îndeplini, Republica Moldova va avea o șansă bună, chiar dacă termenul de 2030 pare un termen extrem de ambițios, dar e un termen fezabil, dacă vor exista aceste 3 chestiuni.
O reformă a justiției nu este suficientă pentru o avansare sigură, sectorul trebui să devină și funcțional
Vocea Basarabiei: Se vorbea și despre reforme ambițioase, pe care trebuie să le implementeze Republica Moldova și repejor o să trecem în revistă cele 9 condiționalități: reforma justiției. Aici se crede că s-au împotmolit lucrurile și că chiar e un eșec al acestei reforme.
Leonard Orban: Bine, nu aș vrea să fac o analiză a situației…
Vocea Basarabiei: Nu, să ne spuneți cât de important este ca această reformă să fie făcută.
Leonard Orban: Da, eu vă spun, și vă spun foarte deschis. Reforma justiției este o chestiune esențială nu numai pentru Comisia Europeană, instituția care negociază, dar inclusiv pentru statele membre. La un moment dat am avut state membre mici când negociam și care ne-au spus că au mari probleme cu justiția dvs. Și nu înțelegeam, ziceau: „Noi nu venim cu companii mari, foarte puternice, capabile să susțină procese dure ș.a.m.d., noi venim cu întreprinderi mici și mijlocii, și acestea nu au niciun fel de șanse să-și apere drepturile în justiție”. Deci, v-am dat un exemplu minor, nu legat de statul de drept, dar care până la urmă contează în toată construcția aceasta ce înseamnă sistemul judiciar. Deci, fără sistem judiciar funcțional, că nu înseamnă numai să nu fie corupt, dar trebuie să fie și funcțional, eficient, procese care durează zeci de ani pur și simplu nu sunt acceptabile, pentru că un proces care-i lungit la nesfârșit iar înseamnă că sistemul nu funcționează. Nu mai vorbesc de corectitudinea acestui sistem…
Vocea Basarabiei: Despre asta se discută foarte mult, că ar exista această rezistență pe interior și, dacă există această rezistență pe interior, se interpretează fie că unii dintre ei ar avea interesul să împiedice acest parcurs de integrare europeană, fie că ei nu vor să iasă din zona lor de confort. Unii spun că justiția a încercat să promoveze businessul în justiție mai degrabă decât dreptatea.
Leonard Orban: Răspunsul meu nu poate să fie decât: nu așa funcționează lucrurile. Eu vă dau un singur exemplu pe care îl cunosc foarte bine – modul cum e tratată în justiție Banca Transilvania, care este cea mai mare bancă privată din România. Faptul că a investit în România având garanții totale ale Guvernului din Republica Moldova la acel moment când s-a făcut investiția a dovedit un semnal de mare încredere în piața din Republica Moldova. Păi, văzând cum e tratată în justiție Banca Transilvania, mai poți să ai încredere să investești, mai pot să vină investitori serioși din România după ce văd exemplul acesta? Și v-am dat exemplul cu România, dar din exemplul acesta învață toți, învață și acei din Germania, învață și acei din Suedia ș.a.m.d. și investițiile străine, chiar dacă sunt mulți care le critică, până la urmă, sunt în câștig de ambele părți, că ei vin, vor să obțină profit, normal, și să-și repartizeze profitul, dar pe de altă parte creează locuri de muncă, plătesc taxe aici, dezvoltă țara. Dacă nu vrei să ai investiții străine, atunci acționezi așa, dar cu o justiție care nu-i funcțională sau care creează asemenea probleme pur și simplu nu poți avansa. Este o chestiune esențială, nouă ne-au pus condiționalități suplimentare la încheierea procesului de negocieri, inclusiv la momentul aderării s-a inventat pentru România și Bulgaria acel mecanism de verificare și cooperare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției, astfel încât să ne verifice în continuare ce facem după momentul aderării. Sigur, un mecanism care în cazul României a fost eficient și a generat rezultate, iar în cazul Bulgariei, mă rog, aici evaluările sunt diferite.
Vocea Basarabiei: Ce contează mai mult sau în ce măsură contează voința politică, dar și voința celor care activizează în sistem, pentru că la un moment dat se crea impresia că chiar e un război între justiție și politică în Republica Moldova?
Leonard Orban: Sigur că întotdeauna e de preferat ca aceste chestiuni, aceste transformări, care nu sunt simple, sunt radicale să se facă prin dialog și în înțelegere și plecând de la un acord comun. Problema e că, în momentul în care nu se poate realiza un asemenea acord, factorul politic e factorul decisiv. Dacă nu există voință politică să avansezi cu chestiunea asta, va fi foarte greu să mergi înainte. Eu v-am spus, în România a existat o organizare pe tot parcursul procesului de negocieri extrem de eficientă, cu un prim-ministru foarte puternic, foarte puternic în partidul pe care îl conducea. Este dl Adrian Năstase, extrem de puternic și care a avut puterea să ia decizii uneori contra unor interese ale membrilor de partid din partidul din care făcea parte, pe care îl conducea.
Vocea Basarabiei: Și ironia sorții, tocmai el a ajuns după gratii…
Leonard Orban: Bine, asta-i justiția. Justiția nu are mamă, nu are tată și i-am spus-o și Domniei Sale, i-am spus-o că modul în care au fost derulate negocierile a fost absolut remarcabil, altfel ar fi fost extrem de dificil, cu politicieni evitând să ia decizii foarte grele, foarte complicate ne-ar fi fost foarte greu să finalizăm.
Vocea Basarabiei: Pentru că viteza e considerată una înceată în Republica Moldova, când e vorba despre reforma în justiție, președinta Maia Sandu a venit cu această inițiativă să fie creată Curtea Anticorupție, parlamentul ar trebui să examineze acest subiect și spicherul Igor Grosu a promis până la sfârșitul acestui an în parlament să fie votată o asemenea instituție în stat și iarăși se leagă mari speranțe că ar putea să fie un punct de pornire sau de repornire.
Leonard Orban: Sigur, sunt fel de fel de modele, unele care au funcționat, altele care n-au funcționat, la noi DNA-ul a funcționat. Direcția Națională Anticorupție, e adevărat, pe partea de investigații, deci pe partea de procurori a funcționat și a funcționat foarte bine, pentru că eu am auzit discuții la nivelul cel mai înalt ale unora care se opuneau și ziceau: „Noi nu vom face niciodată greșeala României de a crea DNA-ul”, pentru că DNA-ul, inclusiv spuneați de ce i s-a întâmplat dlui Adrian Năstase, li s-a întâmplat și altora.
Vocea Basarabiei: Exact! Și miniștri, și deputați.
Leonard Orban: Și ei au zis: „Noi nu vrem să repetăm această greșeală a României”. Asta e, de fapt, un compliment, arată cât de eficientă și performantă a fost această structură. Deci, eu sper ca această structură nouă să nu fie doar o etichetă acolo, ci să fie efectivă și să-și dovedească eficacitatea în sistem, aici în lupta împotriva corupției.
Vocea Basarabiei: O altă condiționalitate – deoligarhizarea și reducerea influenței intereselor private.
Leonard Orban: Noi în România n-am avut niciodată o asemenea cerință. De ce? Pentru că România, statul român a fost suficient de puternic să lupte împotrivă și n-a permis oligarhizarea României, că au mai fost, hai să zic, persoane puternice în mass-media sau deținut ș.a.m.d. – da, dar oligarhi în sensul…
Vocea Basarabiei: Moguli acolo li se spune.
Leonard Orban: Da, în sensul cum sunt în Ucraina sau cum au fost aici în Republica Moldova n-am avut. Da, e clar, în momentul în care se concentrează și resurse materiale, și putere în mâinile unora foarte puțini, aceștia, până la urmă, fac jocurile, fac jocurile în politică, fac jocurile fundamentale, inclusiv geostrategice. Și atunci e evident că e inacceptabil din punctul de vedere al statului de drept să existe persoane cu asemenea putere, care poate să afecteze funcționarea statului respectiv. Deci e clar de ce trebuie luate asemenea măsuri.
Vocea Basarabiei: O altă cerință – consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor.
Leonard Orban: Da, asta e peste tot. Noi n-am avut-o, de exemplu, în mecanismul de cooperare și verificare, pentru că, să zic, crima organizată a fost bine combătută, dar, în schimb, au avut-o bulgarii și a fost o chestie extrem de importantă. Și mă bucur că e și partea aia cu recuperarea.
Vocea Basarabiei: Îmbunătățirea serviciilor publice, reforma administrației publice.
Leonard Orban: Da, fără o administrație performantă un stat nu funcționează, la fel e și cu serviciile publice. Evident, serviciile publice trebuie ca tot ce se face să-i ofere cetățeanului senzația că se poate face facil, că nu el e la dispoziția statului, ci că statul este la dispoziția cetățeanului ca să-i înlesnească.
Vocea Basarabiei: Vulnerabilitățile și provocările în Republica Moldova țin de depopulare, mai ales mediul rural rămâne fără brațe de muncă, acolo vârstnicii sunt cei care au rămas și în anumite localități unii dintre ei chiar supraviețuiesc, sunt la limita sărăciei. Cum să se îmbunătățească situația la acest capitol, pentru că se vorbește că e nevoie și de o reformă administrativ-teritorială? Dacă s-ar face primării puternice, să aibă bugete bune, inclusiv pentru ca banii din aceste bugete să fie investiți și dacă se aduc și servicii de calitate mai aproape de cetățeni, ar putea să se recâștige încrederea că dezvoltarea Republicii Moldova nu bate pasul pe loc.
Leonard Orban: Da, problema aceasta cu plecarea unora să știți că nu există doar în Republica Moldova, inclusiv în România.
Vocea Basarabiei: Republica Moldova e stat mic.
Leonard Orban: De exemplu, Croația e într-o situație foarte complicată. Bulgaria, ce să mai spunem? Deci, în Bulgaria sunt zone complet depopulate. Și în România, în anumite părți ale României, în special de la sate s-a plecat masiv, România are între 4,4 milioane de români plecați și care lucrează în Uniunea Europeană, doar în Uniunea Europeană, nu vorbesc de alții plecați în afara Uniunii. E o problemă și e greu de rezolvat această chestiune, noi am ajuns în situația, urmare a acestor plecări, am ajuns în situația că nu mai avem forță de muncă, real șomajul dacă l-am lua e către zero. Deci, șomajul mai există doar pentru că există unii care nu mai vor să lucreze, pentru că locuri de muncă sunt nenumărate. E adevărat, nu sunt egal distribuite în marile orașe și acesta-i unul dintre rezultatele aderării la Uniunea Europeană, că s-au pompat foarte mulți bani, orașele mari și foarte mari s-au dezvoltat extraordinar, de exemplu, Bucureștiul, regiunea București-Ilfov, la 140 la sută din media Uniunii Europene. Deci, cu 40 la sută mai mult decât media Uniunii Europene din punctul de vedere al PIB-ului per locuitor, dar în alte zone nu există asemenea oportunități și e greu de găsit soluții. Și la noi se discută, de exemplu, despre comasare, comasarea administrării…
Vocea Basarabiei: Amalgamare.
Leonard Orban: Da, amalgamare, noi folosim termenul de comasare. Pentru că e necesară o reformă, acum se face o reformă administrativă înainte de anul 2024, când vor avea loc în România 4 rânduri de alegeri: alegeri europene pentru Parlamentul European, alegeri locale și după aia alegeri parlamentare și alegeri prezidențiale. Deci, cum se face asta? E clar că…
Vocea Basarabiei: Păi și în Republica Moldova e aceeași situație, anul acesta – alegeri locale generale, la anul – prezidențiale, peste un an – parlamentare.
Leonard Orban: Vă dați seama, de exemplu, să faci comasarea localităților, pentru că și la noi există un punct în lege care spune: o comună ar trebui să aibă între atât și atâți locuitori…
Vocea Basarabiei: Și în legislația din Republica Moldova exact aceasta este stipulat.
Leonard Orban: Dar în realitate dacă te duci, sunt localități, vedem la televiziune că sunt inclusiv localități cu 77 de locuitori, care au primărie, care au angajați acolo, evident că vă dați seama că toți aceștia, și nu numai aceștia, marea majoritate a localităților trăiesc cu bani de la buget.
Vocea Basarabiei: Întrebarea mea – politicienii, mai ales cei care se află la guvernare, trebuie să trăiască cu această teamă că pierd din electorat sau totuși trebuie să aibă acest curaj, trebuie de tăiat acest nod gordian?
Leonard Orban: Da, pentru a avansa în negocieri și finalmente pentru a adera e nevoie și de curaj, de mult curaj politic, e nevoie de curaj, pentru că cu frică politică sunt reforme pe care nu le vei face niciodată. Și e foarte interesant, vedeți, noi n-am avut asemenea cerințe la momentul în care negociam, Comisia Europeană a învățat, a învățat inclusiv din experiența statelor membre, inclusiv reforme în domeniul justiției și pe statul de drept în general sunt făcute în ideea de a preîntâmpina apariția unor derive în ceea ce privește statul de drept în state membre, pentru că dacă ne uităm sunt state membre, care inclusiv sunt în momentul de față sancționate, de exemplu, în ceea ce privește furnizarea de fonduri europene. Mă refer, de exemplu, la Ungaria, unde este considerat că sunt probleme mari în ceea ce privește funcționarea statului de drept. Și tocmai Comisia încearcă să rezolve nu numai chestiuni administrative, de eficiență a administrației, dar inclusiv chestiuni legate de funcționarea statului de drept.
După inițierea negocierilor, în Moldova vor veni mai mulți bani, însă vor fi distribuiți după reguli foarte dure
Vocea Basarabiei: Unele condiționalități se complimentează, consolidarea capacității administrației publice și gestionarea finanțelor publice.
Leonard Orban: Păi, evident, și acum Republica Moldova beneficiază de anumite fonduri, dar în momentul în care începi să avansezi în proces vin din ce în ce mai mulți bani, iar banii aceștia nu se cheltuie așa, că am eu safeul aici, îl deschid și îți dau: na, ia ție, ia ție, ia ție. Nu! Aia se ia pe baza unor reguli foarte dure. Știți câți angajați are pe hârtie, care se ocupă cu fondurile europene? Aproximativ 2.400 de angajați, fondurile de care va beneficia România în continuare sunt uriașe, până în 2029 undeva peste 90 de miliarde de euro. Vă dați seama? 90 de miliarde de euro! Probabil nu pe toți o să-i absorbim, dar parte importantă din ei îi vom absorbi. În general, apropo, că la început ați spus de capacitatea de absorbție a României, ea e undeva, inclusiv pe zona de coeziune, unde-s banii cel mai greu de absorbit, e în jur de 90 la sută, nu e perfectă, dar nu e nici catastrofală.
Vocea Basarabiei: Se contează foarte mult pe ajutorul din partea României, pentru că dacă va exista această susținere, Republica Moldova va putea să mențină un ritm, nu știu dacă alert, dar un ritm mare.
Leonard Orban: Eu sper, pentru că, după părerea mea, dacă n-ar fi sprijinul consistent al României, Republicii Moldova îi va fi extrem de greu să avanseze.
Vocea Basarabiei: Mai mulți demnitari de la Bruxelles au fost întrebați dacă Republica Moldova ar putea să se integreze în UE fără regiunea transnistreană, unele voci de acolo spuneau că nu e un impediment. Nu e un impediment acum, nu va fi un impediment când se ajunge în 2030? Și-ar dori UE să importe un conflict nesoluționat?
Leonard Orban: Nu, eu le-am transmis clar, foarte clar, oficialilor din Republica Moldova că problema transnistreană va trebui să fie soluționată semnificativ înaintea finalizării negocierilor.
Vocea Basarabiei: Și totuși, propaganda, dezinformarea, știrile false influențează asupra percepției cetățeanului.
Leonard Orban: Categoric!
Vocea Basarabiei: Și atunci când unii politicieni transmit mesaje că nu trebuie să credeți că de acolo va veni doar prosperitate și bunăstare, pentru că de acolo vin și lucruri urâte. Iată cum se dezmeticește cetățeanul?
Leonard Orban: Ce înseamnă lucruri urâte? Că aici avem, cum să vă spun, avem accepțiuni…
Vocea Basarabiei: De la LGBT până la…
Leonard Orban: E lucru urât, da? E lucru urât că oferi șanse egale, deci, șanse egale tuturor oamenilor, că nu faci discriminări între ei, e un lucru urât? Din punctul meu de vedere, fără să fiu un susținător din acela fervent al drepturilor persoanelor LGBT ș.a.m.d. – nu! Dar părerea mea este că o egalitate de tratament e absolut necesară. Da, sigur, cu diferențieri, în România încă e de neacceptat ideea căsătoriilor homosexuale, ideea ca homosexualii să adopte copii, și nu numai în România, în multe state membre asta e o decizie națională, nu e o decizie pe care ți-o impune Bruxelles-ul, Bruxelles-ul îți impune să îi tratezi egal. De exemplu, când a fost negocierea noastră, noi aveam încă în Codul penal un articol care îi condamna pe homosexuali. Cerința la momentul acesta a fost clară – eliminați acest articol, este incompatibil cu drepturile omului, e vorba despre drepturile fundamentale ale omului, care trebuie asigurate. Să nu confundăm aceste drepturi pentru fiecare cu răul care vine, da, sigur, poți să inventezi, poți să construiești, că „ne obligă să fim toți”, că mai auzeam, că și la noi sunt, și în România sunt fel de fel de mesaje de genul „ne obligă să fim, să devenim așa și așa”, e o tâmpenie.
Vocea Basarabiei: Dar aici mai are și un rol important de jucat biserica. În Republica Moldova știți că sunt două mitropolii: una aparține de Patriarhia română și alta de Patriarhia rusă, și mai există fețe bisericești care spun: „Dacă vreți cu Occidentul, acolo e diavolul, dacă vreți cu Dumnezeu, atunci e Estul”.
Leonard Orban: Sigur că factorul politic nu poate să interfereze cu viața religioasă, inclusiv la noi, să știți, sunt dispute de genul acesta, inclusiv la noi acum în România e o creștere destul de importantă a euroscepticismului, pe fondul unui curent suveranist, la care s-a mai adăugat și profunda nemulțumire legată de refuzul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. E o realitate și văd din ce în ce mai des mesaje de genul „Roexit”, „Roexit”, dar e un grup agresiv, nu foarte important, care vine cu fel de fel…
Vocea Basarabiei: E vocal…
Leonard Orban: Și e vocal, inclusiv încearcă cu niște provocări de astea, cu niște minciuni atât de gogonate, încât pur și simplu din punct de vedere intelectual te miri cum de prind astea, dar, din păcate, mai sunt cetățeni care cred asemenea minciuni.
