Vocea Basarabiei: Astăzi avem un oaspete venit de departe, de la o distanță mare și foarte mare, dar aproape, pentru că este acasă aici, în Republica Moldova, a avut și un prilej frumos, și pe această cale îl felicităm, Valentin Cușnir și-a celebrat nunta în Republica Moldova. Este un tânăr care a făcut studii la Universitatea Agrară, dar imediat după studii a ales calea străinătății, așa cum au făcut-o și mulți alți semeni de-ai lui, care își găsesc rostul mai mult peste hotare. O să vorbim de ce a ales calea străinătății, o să vorbim cum găsește Moldova atunci când se întoarce acasă. Ce înseamnă să fii departe de casă și ce înseamnă să trăiești cu dorul de Republica Moldova?
Valentin Cușnir: Să fii departe, în primul rând, e dorul de casă, de cunoscuți, de prieteni, de familie și pe urmă e ceea ce-ți lipsește acolo, să vorbești cu cineva în limba ta română, să poți schimba o vorbă, să te înțeleagă așa cum te înțeleg aceștia de aici. Aceasta-i o lipsă mare.
Vocea Basarabiei: Valentin Cușnir s-a născut în părțile Șoldăneștilor, dar e stabilit de 11 ani în Australia, o distanță destul de mare, dar acolo, din câte înțeleg, a reușit să se integreze și să practice meseria pe care a îmbrățișat-o fiind tânăr aici, în Republica Moldova. A învățat la Veterinărie și acolo, în Australia, este manager la o fermă de porcine.
Valentin Cușnir: Așa este.
Vocea Basarabiei: Hai să vorbim, să aflăm de ce ai mers tocmai acolo.
Valentin Cușnir: Inițial a fost un vis al meu și visul meu a fost ca, după ce am absolvit Universitatea Agrară, să deschid o clinică veterinară a mea, în Chișinău. Și anume de ce? Pentru că fiind eu student am auzit foarte multe istorii în care proprietarii adunau pisici și câini aici, în capitală, și nu aveau unde să le facă un diagnostic bun și să le găsească un tratament eficient. Și mi-am pus scopul să deschid o clinică dotată cu cel mai bun utilaj care era pe atunci. Încă pe când eram student, vara mergeam în Italia și lucram la o clinică veterinară acolo, ajutam.
Vocea Basarabiei: Dar cum ai reușit atunci să stabilești legături cu cei din Italia ca să mergi într-acolo?
Valentin Cușnir: Mama mea era stabilită în Italia de ceva timp și prin intermediul unor cunoștințe mi-a propus să vin să încerc la acea clinică veterinară. Practic, eu acolo am făcut voluntariat, mă duceam acolo și lucram, îi ajutam, mai târziu proprietarul clinicii mi-a zis că ar fi minunat să deschid și eu așa ceva la Chișinău, că el o să mă susțină și o să mă ajute cu tot ce voi avea nevoie, doar să fac pasul acesta. Ideea primă ca să ajung la chestia aceasta îndeplinită era cum s-o fac și se oprea totul în lipsa banilor, fiindcă trebuia totul cumpărat, trebuia totul organizat și pentru mine scopul de a pleca peste hotare a fost să merg să adun bani și să revin acasă să-mi văd împlinit visul de a deschide o clinică veterinară. Inițial am plecat numai pentru un an, așa mi-a fost planul, dar spre finele primului an stat în Australia am înțeles că toate investițiile pe care le voi face aici, în Moldova, nu se merită, adică vor fi pierdute.
Vocea Basarabiei: De ce ai gândit așa?
Valentin Cușnir: Deoarece au fost foarte multe cazuri când oamenii au pierdut tot ce au avut, peste noapte toate afacerile pe care le-au deschis și am zis că nu risc, mai stau acolo până se schimbă lucrurile aici, în țară, ca să fiu sigur că dacă am o afacere, nimeni nu mi-o ia sau nimeni nu mi-o fură.
Australia mi-a oferit o siguranță mare a vieții, nu ai incertitudinea că mâine vei rămâne fără serviciu sau nu vei avea bani pentru facturi
Vocea Basarabiei: Deci, un an de ședere în Australia au însemnat 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11?
Valentin Cușnir: Da, așa e, după un an a apărut altul și tot așa până la 11 ani.
Vocea Basarabiei: Și acum, la această distanță de 11 ani, ce zici, rămâi acolo, pentru că te-ai integrat, pentru că ai afacerea ta, pentru că știi că scopul pe care ți-l propui poți să-l atingi? Și această certitudine tot mult înseamnă, siguranță, predictibilitate sau totuși încă visul de altădată că ar fi bine să vii și să deschizi o afacere, poate cea pe care ai vrut atunci sau alta?
Valentin Cușnir: Da, vreau să vă spun că siguranța vieții în Australia e mare, adică nu ai incertitudinea că mâine ai putea rămâne fără serviciu sau nu o să ai cu ce-ți plăti facturile. Chiar și în momentul în care cu 2-3 ani în urmă am trecut printr-o perioadă mai turbulentă în industria respectivă, proprietarul s-a apropiat și mi-a zis: „Uite, orice s-ar întâmpla, tu un loc de lucru aici îl ai, adică fii sigur că nu va trebui să pleci”. După 11 ani, eu mai am dorința de a mă întoarce înapoi, dar cred că încă nu e momentul potrivit. Bunăoară, de doi ani de zile, eu fac o facultate acolo, am început o universitate, care pe lângă studiile pe care le am deja să-mi extindă cunoștințele și în alte domenii, să nu mă opresc la ceea ce am învățat.
Vocea Basarabiei: Și acum activezi în ce domeniu?
Valentin Cușnir: Activez în business-management.
Vocea Basarabiei: Ei, tot e legat de ceea ce practici.
Valentin Cușnir: Pur și simplu e ceva mai detaliat, cunoștințele mele acum sunt limitate, eu cunosc mai bine domeniul veterinar în tratament, îngrijirea animalelor, dar vreau și alte părți ale businessului să le pot controla.
Vocea Basarabiei: Și studiile le faci gratuit?
Valentin Cușnir: Nu, studiile sunt contra plată, dar fiind cetățean australian…
Vocea Basarabiei: Deja ai și cetățenia Australiei?
Valentin Cușnir: Da, din 2020 dețin cetățenia Australiei și, fiind cetățean, asta îmi permite un cost mai redus, adică ei stimulează anumite profesii de care au nevoie.
Vocea Basarabiei: Și ca să ne satisfacem curiozitatea, cât costă aceste studii?
Valentin Cușnir: La moment ajung până la 15 mii de dolari australieni pe an, fiindcă eu fac totul la distanță, nu-mi permite serviciul să fiu și la universitate.
Vocea Basarabiei: Deci, studii online mai degrabă, da?
Valentin Cușnir: Da.
Vocea Basarabiei: Dar cum te descurci cu această funcție pe care o ai de manager al unei ferme de porci?
Valentin Cușnir: La început, eu aveam doar studii de medic veterinar și cu asta mă ocupam, aveam grijă de animale, pe urmă am început să iau și alte competențe, astfel am observat că pentru unele îmi lipseau cunoștințele. Chiar și aceeași universitatea nu mi-a dat toate cunoștințele necesare și atunci am făcut cursuri suplimentare, am obținut o diplomă.
Vocea Basarabiei: Și e mare diferența, dacă ținem cont ce ai învățat aici și ce ai învățat acolo sau se complementează mai degrabă?
Valentin Cușnir: Nu e mare diferența, numai că noi am studiat strict medicina veterinară cu puțină administrare, cum ar fi să administrezi un business sau o afacere, pe când acolo dacă vrei să fii un manager de fermă, cum sunt eu acum, trebuie să cunoști mai mult, sunt chestii care nu erau acoperite de studiile mele și de aceea eu am făcut studii și am mai obținut o diplomă care mi-a permis să am poziția respectivă, dar dacă vreau să am o altă poziție, să zicem, într-o companie mai mare, deja trebuie să mai studiez.
Vocea Basarabiei: Dar proprietarul l-a găsit pe Valentin Cușnir sau Valentin Cușnir a căutat proprietarul?
Valentin Cușnir: A fost o întâmplare. Eu am început într-o altă companie, primul meu contract a fost cu o altă companie, acolo am avut norocul să lucrez cu doi români, la fel medici veterinari, care au emigrat de peste 30 de ani în Canada, iar din Canada ei au luat diferite căi și au ajuns ambii să lucreze în Australia, tot nu lucrau direct pe profesie, adică medici veterinari, dar ei au fost cei care m-au primit, care m-au susținut în primul an, care m-au învățat multe lucruri, m-au îndrumat și tot ei mi-au făcut cunoștință cu angajatorul la care lucrez în prezent.
Vocea Basarabiei: Ce ne-ai putea povesti despre sectorul zootehnic din Australia ca să ajungem la ceea ce se întâmplă în acest sector în Republica Moldova?
Valentin Cușnir: Sectorul zootehnic e dezvoltat, e unul puternic, avem diferite ramuri. Eu activez în creșterea porcinelor și asta a fost ca o… Totul a început de la universitate, când mi-am făcut cercetarea pentru teza de master, acolo mi-am făcut-o pe creșterea porcilor și asta mi-a croit toată calea, dar la ei este foarte dezvoltată creșterea bovinelor și creșterea ovinelor, iar caii sunt o mândrie a australienilor. Da, este un sector foarte bine cotat, să lucrezi în domeniul agricol este foarte bine văzut, să fii un fermier este foarte apreciat.
Vocea Basarabiei: E un sector profitabil?
Valentin Cușnir: Da, e un sector profitabil. Australia este o țară care are o climă mai deosebită și au fost și ani secetoși, când s-a pierdut foarte mult din șeptelul de animale, pe urmă am avut și incendii mari care la fel au dus la pierderi. Au avut loc și inundații mari și în timpul inundațiilor au murit foarte multe animale care erau în câmpul liber, s-au înecat, deoarece n-au reușit să le salveze.
Vocea Basarabiei: Dar ce părere ai despre ceea ce se întâmplă în sectorul zootehnic din Republica Moldova?
Valentin Cușnir: Cu părere de bine, vreau să vă zic că în ultimii ani tot mai multe ferme – micuțe și mijlocii – au început să se deschidă. Nu cunosc bine-bine situația, că n-o urmăresc într-atât, dar am auzit că sunt ferme micuțe și de porcine, și de ovine, de fapt, de ovine erau…
Vocea Basarabiei: …ferme de iepuri.
Valentin Cușnir: Sunt, de iepuri sunt multe și am văzut și de bovine acum, lucru care bucură și te face să te gândești că este un viitor și în țară la noi.
Un tânăr specialist de la sat are nevoie nu doar de un salariu bun, ci și de condiții decente pentru activitate și trai
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, unde e deficit mare de veterinari și chiar am vorbit cu unii din proprietarii acestor ferme și îmi ziceau că oferă un salariu relativ bun pentru Republica Moldova, mai mult de 1.000 de euro și specialiști nu sunt.
Valentin Cușnir: Specialiști sunt, Universitatea Agrară a pregătit și pregătește specialiști cred că mai mulți chiar decât să îndestuleze nevoile…
Vocea Basarabiei: Păi, unde sunteți voi? Sunteți peste hotare.
Valentin Cușnir: Noi plecăm peste hotare, fiindcă salariul e o chestie, dar sunt multe alte chestii care sunt legate de salariu. De exemplu, infrastructura, dacă tu vrei să atragi un tânăr într-un sat undeva, trebuie să-i creezi și condiții, însă la moment nu sunt condiții bune de a atrage tineretul, poți să-l ademenești cu un salariu bun, dar n-o să țină mult, adică o perioadă de timp.
Vocea Basarabiei: Dar ce deranjează cel mai mult atunci când se vorbește despre condiții inadecvate sau condiții care încă sunt mult prea departe de ceea ce se vede în țările dezvoltate?
Valentin Cușnir: Bunăoară, aceleași drumuri. Uitați-vă, în ultimul timp au început să se repare anumite drumuri, dar chiar recent am călătorit în zona Șoldăneștilor, chiar și în Orhei sunt niște drumuri imposibil de circulat pe ele. Unele sunt reparate, bune, dar pe altele îi dezastru. Pe urmă, tu vrei să aduci un specialist, el își cumpără o mașină, îs chestii; iarăși, merge vorba de cazare, spațiu locativ, să ai o casă, să ai apă care vine prin robinet, să ai o canalizare normală, astea toate sunt lucruri necesare. De aceea, cred eu, tineretul nostru o să fie tot mai pretențios la chestii din acestea.
Vocea Basarabiei: Dar dacă tineretul e pretențios, de ce nu pune umărul, de ce mai degrabă alege ceea ce e mai ușor, își face geamantanul și pleacă?
Valentin Cușnir: Corect, însă eu cred că aceasta e o problemă de țară, adică asta a fost, o conducere s-a schimbat cu alta și toate acestea au fost neglijate. Eu îmi aduc aminte când eram eu student câți plecau și asta era prin 2009-2010, plecau tinerii în masă. Și acum pleacă, dar nu chiar ca atunci. Acestea sunt toate efectele, doar nu poți să corectezi totul într-un an, doi sau trei.
Vocea Basarabiei: E adevărat, dar și tinerii nu se înarmează cu răbdare, că sacrific și eu 1 an, 2, 3, 4, 5, dar știu că implicarea mea o să aibă impact?
Valentin Cușnir: Tocmai de atâta cu prietenii și rudele mele cu care am vorbit am zis că dorința mea ar fi ca să îmi termin și eu universitatea acolo și probabil că aș reveni și eu în țară ca să pot pune umărul. E foarte greu pentru un începător, un tânăr specialist, sunt prea multe provocări deodată. Când ai în spate ceva, un bagaj de cunoștințe, un bagaj de experiență, poate și niște bani puși deoparte, deja vii aici puțin mai pregătit și ești mai sigur, dar așa vii și… Ca să vă zic, eu am avut ofertă de a lucra ca proaspăt absolvent la mine în raion.
Vocea Basarabiei: La Șoldănești?
Valentin Cușnir: Da. Ei îmi ofereau un salariu de 1.000 de lei pe lună. După 7 ani de studii, cred că era mult prea puțin ca să-ți permiți să ai și o viață decentă și până la urmă cred că aici e și toată problema națională a noastră, care este corupția. De aici se începe totul, când tu nu răsplătești un specialist cu banii pe care îi merită, atunci el se gândește bine ce să facă.
Vocea Basarabiei: Și corupția e un fenomen înrădăcinat, dar depinde de stârpirea acestui flagel tot de cetățeni. Și ce se crede? Că cei care s-au obișnuit să dea și să ia, probabil că sângele acesta încă mult timp va curge prin venele lor, iar dacă veniți voi, cei care puneți preț pe onestitate, pe integritate, pe corectitudine, pe buna funcționare a legislației, atunci, iată, încetul cu încetul se schimbă situația?
Valentin Cușnir: Asta-i părerea mea personală, dar eu cred că ce se întâmplă acum în țară e un început bun. Vedeți, eu nu sunt în Uniunea Europeană, că spre asta mergem, spre Uniunea Europeană, eu sunt mult mai departe, dar eu cred că s-au pus bazele și începutul căii corecte unde trebuie să mergem noi. Că trebuie să ne aducem contribuția fiecare, da, eu sunt de acord, dar probabil încă nu pentru toți a venit timpul, însă cred eu că o să se schimbe multe lucruri.
Vocea Basarabiei: O să se schimbe și cu participarea cui, pentru că, pe de o parte, așteptările ce se crede? Că sunt exagerate de la cei care guvernează. Bine, atunci când au fost chemați la urnele de vot li s-au promis multe, dar și cetățeanul trebuie să pună pe cântar, să vadă și el realitățile așa cum sunt și să-și dea seama că asta se poate, asta mai greu se poate de făcut în Republica Moldova, asta depinde doar de guvernare, dar în rest depinde și de întreaga societate.
Valentin Cușnir: Foarte mult depinde de societate, dar vreau să vă zic că și eu, activând deja ca manager de 3 ani de zile, mi-am dat seama că lucrurile nu-i chiar așa de ușor de schimbat. O afacere mică, să zicem, după standardele australiene, eu lucrez într-o companie mică, nici nu medie, dar mică…
Vocea Basarabiei: Deci, care e numărul de porcine?
Valentin Cușnir: Să zicem, 15 mii de capete de porcine avem, muncesc 12 angajați. Adică e foarte greu să schimbi lucrurile într-o companie așa mică, îți ia ani de zile până le aranjezi pe toate, le faci ca să fie o producție cu un câștig bun. Când merge vorba de o țară, e mult mai complicat, îndeosebi când îți pun piedici. Cred eu că trebuie să avem mai multă răbdare.
Vocea Basarabiei: Dar cum se scapă de cei care pun piedici sau cum pot fi convinși ei că nu e bine să fie puse aceste piedici?
Valentin Cușnir: Eu sunt de părerea că multe din problemele țării noastre au apărut, să zicem, de pe timpul sovietic, când era mare inegalitate între oameni, atunci când cei care erau la conducere aveau de toate, iar celorlalți li se lua totul. Și ideea aceasta a mers de-a lungul anilor și cred că atunci când o să înceapă cât de cât să fie o egalitate între nivelul de trai, nivelul de viață al celor mai săraci să fie mai ridicat, oamenii să nu fie manipulați, căci manipularea le face rău la toți.
