Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vom vorbi cu fostul europarlamentar, dl Cristian Preda, care e venit la Chișinău pentru a participa la Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău, o să prezinte și dumnealui cartea cu care a venit la Chișinău – De ce ațipesc parlamentarii? E una din cărțile cu care ați ajuns la noi?
Cristian Preda: Da. În primul rând, vă mulțumesc pentru invitație, eu mă bucur să vă regăsesc.
Vocea Basarabiei: Bine ați revenit la Vocea Basarabiei, e o plăcere să vă avem ca oaspete. Anul trecut cam exact în aceeași perioadă ați fost, pentru că ați participat tot la Târgul de Carte.
Cristian Preda: Tot la târg, da, da. Târgul a devenit ceva înscris deja în calendarul cultural al Chișinăului și cred că e un lucru foarte bun. Și mie, când am primit invitația, mi-a făcut mare plăcere să zic „Da!”, pentru că e o bucurie să vin în Moldova.
Vocea Basarabiei: Vin și mulți scriitori de peste Prut și aduc aici aparițiile editoriale, există și un interes foarte mare și acest eveniment este organizat sub patronajul celor doi președinți – Maia Sandu și Klaus Iohannis.
Cristian Preda: Da, e un lucru important, sunt, din câte am înțeles, 30.000 de cărți…
Vocea Basarabiei: 30.000 de titluri de carte…
Cristian Preda: Întocmai. Multe vor rămâne în bibliotecile din Republica Moldova și vor ajuta cititorii, care, am impresia, sunt mai curioși decât la București, am văzut că-s mai multe librării și mai multă lume în librării decât la București, cel puțin. Eu o să prezint o carte, care e, de fapt, la a doua ediție și care se cheamă De ce ațipesc parlamentarii și cum plagiază miniștrii?
Vocea Basarabiei: Apropo, de ce v-ați propus să scrieți această carte, pentru că parlamentarii ațipesc cam în toate parlamentele lumii?
Cristian Preda: E unul din lucrurile pe care le spun și eu, de fapt, e o apărare a democrațiilor bazate pe parlamente și pe cultura dialogului, a compromisului. E un titlu katchi, cum spun englezii, care trebuie să atragă cititorul. Am pornit de la întrebările pe care și le pun oamenii în România și, firește, le pun și în alte locuri.
Vocea Basarabiei: 21 de întrebări…
Cristian Preda: Da, cu totul îs 23 acum. Cine e de stânga și cine e de dreapta? Cum câștigi alegerile? Care a fost cel mai bun președinte? A fost sau nu a fost revoluție?, că la noi se discută încă chestiunea asta. De ce îi iubim pe americani și-i urâm pe ruși? – asta este una din întrebările pe care le-am adresat.
Lumea nu realizează că agresiunea Rusiei a început în 2014, când a fost anexată Crimeea și atacat estul Ucrainei
Vocea Basarabiei: Dar haideți să încercăm totuși la câteva din aceste 23 de întrebări să răspundem. De ce sunt iubiți americanii și de ce nu sunt iubiți rușii?
Cristian Preda: Foarte pe scurt. Pentru că americanii reprezintă libertatea, libertățile pe care noi le cunoaștem de acum în forma în care toți cetățenii europeni o asumă și, pe de altă parte, în chestiunea relației cu rușii există o memorie, o istorie foarte apăsătoare de la capturarea Basarabiei, care a rămas în conștiința românească ceva extrem de puternic. Sigur, ocupația militară sovietică e și ea parte a acestei memorii dureroase și cum Rusia este continuatoarea de drept și de fapt a Uniunii Sovietice, această teamă și ură față de sovietici și ruși a fost transferată până în zilele noastre. Rușii sunt urâți, pentru că sunt agresori, pentru că ei calcă în picioare libertățile, de altfel, la Târgul de Carte voi vorbi și despre un eseu foarte interesant al lui Giuliano da Empoli. De fapt, e un roman scris de un eseist, se cheamă Magul de la Kremlin, și e vorba tocmai despre raportul rușilor cu libertatea, libertatea pe care și-o doresc, la care visează, de care vor să profite, dar pe care o calcă în picioare la ei acasă. Adică, ăia care sunt chivernisiți, bogați profită de plăcerile și bunăstarea occidentală, în schimb le-o interzic cetățenilor ruși.
Vocea Basarabiei: Dl Preda, dar ca să vă mai solicit aici o precizare, în Republica Moldova mai discut cu cetățeni care cred că mai mult de un an și jumătate luptă Rusia și cu America, și nu vorbește lumea despre invazia rusă în Ucraina, că ar lupta Moscova cu Kievul sau Rusia cu Ucraina.
Cristian Preda: Da, sunt interesante aceste percepții și în Republica Moldova, și în România. E interesant, de pildă, faptul că multă lume nu realizează că agresiunea Rusiei a început în 2014.
Vocea Basarabiei: Când a fost anexată Crimeea.
Cristian Preda: Da, și când a fost atacată partea estică, Donbasul. În România mulți nu-și amintesc de asta sau atunci când vorbesc despre agresiune – vorbesc despre februarie 2022. Nu! Agresiunea a început în 2014, a început, de altfel, la un an de la ultima extindere a Uniunii Europene, rușii au văzut că a intrat și Croația, un fost stat iugoslav, și după ce avuseseră o agresiune în Georgia în 2008, imediat după summitul NATO de la București, în 2014 au dublat această agresiune cu alta, împotriva celuilalt stat care era candidat la aderare la NATO, în 2008, la fel ca și Georgia, și care stat, Ucraina, își dorea măcar un viitor european. Ei bine, din motive curioase, deși noi suntem europeni, ca să zic așa, cu patalama la mână, din 2007 noi suntem membri, mulți români nu iau în seamă faptul că agresiunea Rusiei durează din 2014, se fac la anul 10 ani de când Rusia vrea să calce în picioare Ucraina și, din fericire, nu reușește s-o facă, rezistența e semnificativă. Acum de ce e citit acest conflict ca un conflict în care…
Vocea Basarabiei: Între două mari puteri…
Cristian Preda: Rusia este o parte…
Vocea Basarabiei: Un jucător mare, da?
Cristian Preda: Rusia, vedeți, e percepută ca actor responsabil, că Rusia a pornit agresiunea, ucrainenii își apără țara, își apără independența pe care Rusia a promis că o garantează, de altfel. Atunci când ucrainenii au renunțat la arsenalul nuclear, la începutul anilor ‘90, Rusia a spus: „garantăm independența acestui stat, care nu mai are arsenal nuclear”. Acum de ce America este percepută ca fiind cealaltă parte? Asta este una din intențiile propagandei de la Kremlin, e adevărat că și Statele Unite, și statele europene sprijină Ucraina, sprijină apărarea independenței unui stat și apără în acest sens Carta ONU. Carta ONU garantează independența statelor care sunt recunoscute de comunitatea internațională. Din nefericire, Rusia este membră a Consiliului de Securitate și a devenit agresor, Rusia încalcă cu bună știință Carta ONU și toate angajamentele pe care le-a luat în plan internațional. Din păcate, tocmai pentru că ea este membră a Consiliului de Securitate, această ordine internațională este răsturnată și nu există mecanisme pentru a garanta revenirea la normalitate și la o securitate pentru oricare stat tocmai din pricina agresorului. E o situație de criză majoră la nivelul Națiunilor Unite, ori revenind, și Statele Unite, și statele europene, care sprijină Ucraina, sprijină, de fapt, principiul fundamental al independenței statelor care-și asumă suveranitatea. Dacă asta nu s-ar întâmpla, ar însemna că și Statele Unite, și statele europene ar accepta încălcarea oricărei suveranități, nu? Și vedem că, din păcate, în acest moment Rusia intervine și în alte părți ale lumii, recent a avut loc o lovitură de stat în Niger, zilele trecute a avut loc o lovitură de stat, tot o lovitură dată de militari în Gabon, sunt două state care furnizează materii prime importante pentru țările occidentale și unde Rusia sprijină răsturnarea puterilor democratice, nu intervenție militară directă, este o intervenție prin militari. Și asta arată tocmai consecințele acestei grave încălcări a ordinii internaționale, or, din nou, dacă Occidentul n-ar reacționa la toate aceste lucruri, sigur că Rusia ar face mai mult decât face în prezent. Și cum să vă spun? Și noi în România, și în alte părți din Uniunea Europeană, cred că și în Moldova lucrurile sunt percepute la fel, ne simțim solidari cu ucrainenii nu din amor, ci pentru că înțelegem importanța acestor principii ale drepturilor internaționale, înțelegem că nu există niciun fel de îndreptățire pentru a călca în picioare libertatea unor cetățeni, indiferent că ei sunt ucraineni, moldoveni sau de altă identitate.
Vocea Basarabiei: Dar ce mai cred unii cetățeni ai Republicii Moldova? Că până la urmă și pacea au s-o negocieze nu Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, dar mai degrabă iarăși marile puteri.
Cristian Preda: Bun, trebuie să vedem, nu putem să facem profeții aici, suntem în plin conflict militar, din păcate, nu există niciun fel de disponibilitate a Moscovei de a înceta acest conflict, această agresiune, există o istorie a tratatelor internaționale…
Rusia este acaparată acum de un dictator care este într-o fază de delir
Vocea Basarabiei: Dar credeți că Moscova nu-și dorește încetarea, ca nu cumva să fie considerată înfrântă?
Cristian Preda: Moscova este, în fine, Rusia este acaparată acum de un dictator care este într-o fază de delir. Ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni și luni cu miliția privată a lui Prigojin este ieșit dincolo de orice imaginație, asta-i numai un stat funcțional, în primul rând, nu e o dictatură care, eșuând în agresiunea pe care a pornit-o, e dizolvată de conflicte între statul ca entitate fundamentală și o armată privată. Sigur că aceste conflicte în interiorul elitelor militare de stat sau private vor măcina edificiul ca atare al statului și toată lumea e conștientă de faptul că, dacă e posibilă răsturnarea lui Putin, ea este posibilă doar prin lovitură militară, nu există vreo șansă ca revolte civice sau revolte ale clasei politice să se producă, pentru că clasa politică este o clasă după asemănarea lui Putin, este o clasă servilă, nu există, pentru că libertatea e absentă, nu există un joc democratic, o confruntare de soluții. E o dictatură militară, care e pe cale să eșueze și, în fine, e doar o chestiune de timp. Cum va fi reglat conflictul la nivel internațional, ce sancțiuni vor fi aplicate Rusiei după acest conflict, nu putem ști în acest moment, pentru că nu știm, din păcate, care sunt costurile totale ale daunelor impuse Ucrainei și ce anume va fi trecut în contul acestui agresor, dar asta se va întâmpla, toate războaiele…
Vocea Basarabiei: Mai devreme sau mai târziu, da, oricum se va negocia pacea.
Cristian Preda: Da, marile războaie care au fost în trecut pe teritoriul european s-au încheiat cu sancțiuni, și așa va fi și în acest caz.
Vocea Basarabiei: Dar când vorbim despre răsturnarea ordinii mondiale, asta înseamnă că de azi încolo cum se va clădi această ordine internațională?
Cristian Preda: Ordinea internațională de după al Doilea Război Mondial a plecat de la ipoteza multilateralismului, e adevărat că ea a fost viciată de confruntarea din timpul Războiului Rece, principiile Națiunilor Unite, care au fost clădite după al Doilea Război Mondial, spuneau că există un concert al națiunilor libere, care își asumă suveranitatea și care caută pacea împreună, această filosofie a fost încălcată de bipolarizarea pe care am cunoscut-o în timpul Războiului Rece, două mari tabere: cea a Occidentului, cu brațul ei NATO, și cea totalitară, condusă de Uniunea Sovietică și de Pactul militar de la Varșovia. După 1989, s-a sperat că multilateralismul va fi, în fine, instaurat. E adevărat că supremația militară și politica Statelor Unite a lăsat impresia unei lumi monopolare și de aici, în fine, au existat tot felul de speculații legate chiar de sfârșitul istoriei se vorbea, nu de sfârșitul unei lumi care fusese clădită cu câteva secole în urmă. Ce s-a întâmplat după venirea lui Vladimir Putin la putere, unui fost KGB-ist, să nu uităm, a fost revenirea la o filosofie imperială a Rusiei, care a însemnat, pe de o parte, construirea unui sistem de putere, care nu mai este un sistem democratic, nu mai e bazat pe libertăți, ci pe autoritatea țarului, a liderului suprem, și a însemnat agresiuni militare. Asta în condițiile în care fostele țări comuniste, în cvasitotalitatea lor, vorbesc de țările europene, au căpătat, pe de o parte, statutul de state membre ale Uniunii Europene sau măcar de state candidate, cum sunt cele din fosta Iugoslavie, și în marea lor majoritate au devenit membre ale celeilalte alianțe militare, ale NATO. Sigur că aici visul imperial al lui Putin s-a lovit de această barieră pe care o reprezintă în acest moment, apartenența foștilor sateliți ai Uniunii Sovietice și la comunitatea europeană, la Uniune și la Alianța militară NATO. Dar din nou trebuie să vedem despre ce e vorba, NATO este o alianță defensivă, NATO apără oricare membru al ei în caz de agresiune. În acest moment, nu NATO este angajat în conflict, Rusia este actorul care a atacat un stat independent, și țări membre ale Uniunii Europene alături de Statele Unite sprijină apărarea poporului ucrainean, asta este poza zilei. Dacă Rusia va ataca vreunul din statele membre NATO, atunci Alianța va reacționa împotriva Rusiei, nimeni nu-și dorește acest lucru.
