Vocea Basarabiei: În cele ce urmează discutăm cu dl Igor Grigoriev, fost președinte al Asociației Exportatorilor de Cereale „Agrocereale”, actualmente expert, dar activează și în cadrul unei companii private. Mulțumim mult că ați revenit la Vocea Basarabiei!
Igor Grigoriev: Mulțumesc mult pentru invitație, dna Valentina!
Vocea Basarabiei: Unii fermieri anunță că vor să iasă în stradă, ce pot obține aceștia dacă vor organiza proteste, exporturile și importurile, când câștigă și când pierde Republica Moldova, dar mai ales care sunt avantajele Republicii Moldova, agricultura între prioritate și posibilitate de dezvoltare, iată câteva din subiectele pe care propun să le discutăm în cadrul acestei ediții. Cu o zi înaintea protestului, prim-ministrul Dorin Recean a invitat reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor” la discuții, ședința urmează să aibă loc la guvern marți, organizația condusă de fostul deputat Alexandru Slusari este pregătită pentru 7 iunie să înceapă proteste non-stop aproape în toate raioanele, așa a declarat dl Slusari și pentru Vocea Basarabiei, cu deplasarea posibilă ulterioară a tehnicii agricole aici, în inima capitalei. Revendicările sunt aceleași înaintate în cadrul ședinței consiliului încă în primăvară, întâlnirea de marți este prima reacție a guvernului la revolta agricultorilor, așa spune dl Slusari. Mai precizăm că „Forța Fermierilor” solicită ca executivul să-și asume public mai multe angajamente față de producătorii agricoli, acum nu știu dacă guvernul trebuie să dea anumite angajamente în fața anumitor segmente ale societății, pentru că și agricultorii se regăsesc în mai multe asociații, sunt vreo 30, spunea ministrul agriculturii și industriei alimentare, dl Bolea, aici, la Vocea Basarabiei. Haideți să le luăm pe rând, ce vor agricultorii care fac parte din această asociație – alocarea nu mai târziu… Dar mai întâi să vă întreb, totuși, ce părere aveți despre ieșirea lor în stradă?
O bună parte din agricultori nu susțin protestele anunțate de un grup de fermieri
Igor Grigoriev: O să fiu foarte franc, este părerea mea personală, și ca om care vin din agricultură, este una negativă.
Vocea Basarabiei: De ce?
Igor Grigoriev: Pentru că eu nu susțin chestia asta și sunt sigur că o bună parte din agricultori nu o vor susține. De ce? Pe parcursul lunii mai, chiar la începutul lunii mai, când a apărut informația sau știrea ceea precum că se solicită interdicție de export a cerealelor din Ucraina sau a producției agricole, mai ales a cerealelor din Ucraina, au fost cel puțin două ședințe la prim-ministru, prezidate chiar de dumnealui, unde am avut și eu ocazia să particip, să fiu acolo și să aud toate discuțiile și revendicările care au avut loc. Până într-un final, s-a luat decizia că totuși nu vor fi puse aceste interdicții, din contra s-au discutat un șir întreg de întrebări și probleme cu care se confruntă agricultorii, producătorii, fermierii, inclusiv exportatorii, traderii și s-a ajuns la un numitor comun, că multe chestiuni ce țin de domeniul agriculturii vor fi fortificate, vor fi urgentate, inclusiv alocarea banilor din fondul de subvenționare a agriculturii. Un alt subiect care a fost discutat era ca AIPA…
Vocea Basarabiei: Haideți întâi să ne clarificăm cu ce înseamnă aceste alinieri sau nealinieri la sancțiunile la care ar vrea dl Slusari, această asociație să se alăture și Republica Moldova alături de fermierii din Polonia, din alte state membre ale Uniunii Europene.
Igor Grigoriev: Uitați-vă, Comisia Uniunii Europene astăzi a prelungit această interdicție de export a producției cerealiere din Ucraina în 5 state: Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, dacă eu nu greșesc, până în luna iulie.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă iată această măsură care se ia?
Igor Grigoriev: Deci, măsurile acestor 5 țări membre ale Uniunii Europene țin de scoaterea din depozitele lor interne a produselor cerealiere, deoarece pe parcursul unui an de când a apărut interdicția aceasta în luna aprilie, cât era, un an și două luni de război, deci, toate aceste 5 state ale Uniunii Europene masiv au importat producție cerealieră din Ucraina, deoarece atât Polonia, cât și România, și Bulgaria, și Ungaria sunt țări procesatoare foarte mari, îndeosebi dacă vorbim de România și Bulgaria, iar piața pe care lucrează agenții economici din Republica Moldova este o piață de desfacere mai ales pentru floarea-soarelui, avem uzine de procesare foarte mari și în contextul la aceea că aceste uzine procesau marfa ucraineană, care era la un preț foarte mic, deoarece ucrainenii erau cointeresați ca în condiții de război să scoată cât mai multă marfă, ca ea să nu fie nimicită prin bombardamente sau să rămână stocată undeva prin porturi, undeva moartă în depozite. Deci, ei o scoteau la prețuri foarte mici, adică la prețuri care în Republica Moldova, în România și în Bulgaria, în zona noastră, în piața noastră de desfacere a bazinului Mării Negre și dunărean practic nu au fost niciodată. Din moment ce agricultorii acolo s-au început a revolta că, uite, au stocurile acestea, aceste 5 state au fost nevoite să intervină cu așa ceva și astăzi e prelungită această sancțiune doar pentru aceea ca fermierii din Bulgaria, România, Polonia, Ungaria și Slovacia să dea cât mai multă marfă a lor care este în stocurile interne la procesare. Lucrul acesta deloc nu afectează Republica Moldova și chestia aceasta a fost…
În mare parte, cerealele din Ucraina nu sunt importate în Moldova, acestea doar tranzitează ZEL-urile noastre
Vocea Basarabiei: De ce ziceți că nu afectează din moment ce totuși dl Slusari are argumente că ar afecta și situația din Republica Moldova?
Igor Grigoriev: Uitați-vă, niciodată Republica Moldova nu a fost importator masiv de producție agricolă cerealieră, fie până la război, fie în timpul războiului, doar că în timpul de când s-a început acest război traderii noștri sau agenții economici care au încercat să facă business în domeniul agricol și în domeniul de intermediere au intermediat mai multe tranzacții cu producție cerealieră ucraineană. Producția aceasta cerealieră nu a fost importată în Republica Moldova, producția aceasta a tranzitat țara poate fizic prin zone economice libere, dar nicidecum aceste tranzacții nu se socot tranzacții de import. Alte tranzacții care au fost generate de traderi, de agenții economici din Republica Moldova, producția nici nu a trecut prin teritoriul Republicii Moldova, doar tranzacțiile la nivel de contracte.
Vocea Basarabiei: Deci, documentar?
Igor Grigoriev: Documentar și financiar au trecut și, respectiv, au rămas anumite impozite, fiind antrenați angajații ș.a.m.d. Dacă vorbim de import, putem să vorbim doar de producția de floarea-soarelui, noi avem 3 fabrici de procesare a florii-soarelui în Republica Moldova și este clar că ele sunt ale grupului de companii „Trans-Oil”, care are o capacitate foarte mare de prelucrare a acestei flori a soarelui pentru producerea uleiului, care de ani de zile se exportă în toată lumea și în mare parte chiar în Uniunea Europeană, în Germania, în Belgia, în Franța. Eu nu o singură dată am spus că acest ulei de floarea-soarelui este chiar și un fel de ambasador economic al Republicii Moldova și ei au importat. Deci, grupul de companii „Trans-Oil” a importat floarea-soarelui cred că în mărime de până la 100 de mii de tone, dar pentru această floarea-soarelui s-au plătit impozite, s-au plătit 8% TVA, ea a fost procesată, respectiv fiind antrenați mai mulți oameni în tot procesul acesta, în tot acest lanț.
Vocea Basarabiei: Dar în acest ping-pong dintre dl Slusari și dl Bolea totuși am înțeles că câteva zeci de camioane cu porumb ar fi trecut prin Republica Moldova?
Igor Grigoriev: Nu este corect și a fost prezentată informația chiar în cadrul acestei ședințe, inclusiv de la Serviciul Vamal. Dacă s-a și importat o anumită producție, fie de porumb sau de alt produs cerealier, el a fost importat pentru a fi procesat la pregătirea unor combi-furaje pentru animale, dar volumele sunt foarte mici, acolo este vorba de câteva zeci de tone, 30 sau 40-50 de tone, asta practic îs câteva camioane. Deci, categoric nu este corectă această informație.
Noi, astăzi, în Republica Moldova nu avem nevoie de proteste, mai ales în agricultură sau în economia națională
Vocea Basarabiei: Bine, dar dacă totuși Republica Moldova, deși Republica Moldova nu face parte din Uniunea Europeană, este stat non-UE, dar dacă Republica Moldova s-ar alinia la aceste restricții, cum ar afecta relația bilaterală dintre Chișinău și Kiev?
Igor Grigoriev: Ar afecta-o direct atât politic, cât și economic. În primul rând, politic, și am putea să ne oprim la chestia aceasta, dar o să vorbesc despre partea economică. La ședințele acestea cu dl prim-ministru au fost prezenți și reprezentanții Asociației „Moldova Fruct”, și ai Asociației de producere a produselor ușor alterabile, cum este căpșuna, zmeura ș.a., și dl Gorincioi, și dl Fala s-a pronunțat că din moment ce Ucraina privește în oglindă aceste interdicții, primii vor fi afectați producătorii de fructe și legume, deoarece astăzi, în condițiile acestui război de un an și patru luni, exporturile producției pomicole și legumicole în Ucraina au crescut și agenții economici care se ocupă cu creșterea fructelor și legumelor au numai de beneficiat de pe urma acestor tranzacții. Din moment ce s-ar întâmpla lucrul acesta, am avea o chestie foarte negativă, inclusiv economică, nu mai spun de cea politică, dar eu nu o singură dată am spus că aceste lucruri trebuie discutate, trebuie create platforme de discuții. Noi astăzi în Republica Moldova nu avem nevoie de proteste mai ales în agricultură sau în economia națională, nu avem nevoie, noi astăzi, din contra, în condițiile unui an destul de dificil care ne așteaptă, mai ales la realizarea acestei producții, noi avem nevoie de cooperare, de consolidare. Astăzi este imperativ necesar ca producătorii cu exportatorii, cu acei care exportă, cu acei care cumpără de peste hotare și cu guvernul, cu instituțiile Comisiei Europene sau Uniunii Europene să facem o platformă largă ca să cooperăm pe tot segmentul acesta sau pe tot lanțul acesta de realizare a producției agricole cerealiere. Nu este nevoie de a crea agresivitate, de a crea această zâzanie, lucrurile bune se fac atunci când este cooperare și când este calm, când lucrurile se examinează la rece și cu bunăvoință.
