VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Marko Șevcenko: Transnistria trebuie să se gândească cum va supraviețui în condiții noi, fiindcă va trebui să plătească pentru gaz

Discutăm astăzi cu Marko Șevcenko, ambasadorul Ucrainei la Chișinău, despre rezistența Ucrainei în război, ce înseamnă, de fapt, propunerea Kremlinului de a negocia pacea, cât va costa refacerea post-război a Ucrainei, despre soluționarea problemei transnistrene, dacă Putin poate întârzia aderarea R. Moldova și a Ucrainei la UE, despre interesul Moscovei în Moldova, despre focarul de destabilizare din Găgăuzia.

Vocea Basarabiei: Soluționarea problemei transnistrene sau nesoluționarea acestei probleme ar putea să ajute sau să împiedice aceste două țări să ajungă în UE?

Marko Șevcenko: Depinde mult de eforturile noastre și depinde mult de serviciile Uniunii Europene. Un demnitar european, dl Borrell, a declarat că problema transnistreană nu împiedică integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Părerea mea personală, strict personală, este că Rusia va încerca să folosească Transnistria drept motiv s-o împiedice sau, cel puțin, Republica Moldova nu se va integra atât de repede cum își dorește. Rusia poate încerca acest lucru, nu știu în ce mod, fie prin intermediul aprinderii contradicțiilor dintre Chișinău și Tiraspol sau prin niște provocări de genul militar, nu știu, dar sunt sigur că se va încerca.

Rusia va încerca să folosească Transnistria drept motiv s-o împiedice să adere la UE sau, cel puțin, Republica Moldova nu se va integra atât de repede cum își dorește.

Vocea Basarabiei: Dar această încercare oricum nu poate ocoli Ucraina?

Marko Șevcenko: Președintele ucrainean a declarat recent în cadrul summitului că Ucraina sprijină și va sprijini Republica Moldova și în ceea ce privește integrarea europeană, pentru că avem multe interese comune, și în ceea ce privește reglementarea transnistreană.

Președintele ucrainean a declarat recent în cadrul summitului că Ucraina sprijină și va sprijini Republica Moldova și în ceea ce privește integrarea europeană

Vocea Basarabiei: O să-l citez pe liderul de la Kiev. „Conflictul transnistrean se va încheia odată cu încetarea războiului din Ucraina”, a spus dl Zelenski. El a mai spus că țara lui și a Dvs. este gata să ofere Republicii Moldova tot sprijinul în acest sens, însă a precizat că Ucraina se va implica în rezolvarea conflictului din regiunea separatistă doar dacă va exista o solicitare din partea autorităților Republicii Moldova.

Marko Șevcenko: Ucraina deja este implicată în soluționarea acestui conflict, ca membru al formatului de negocieri „5+2”, care în prezent nu funcționează și dl Zelenski răspundea la întrebarea preferitoare la o posibilă implicare militară a Ucrainei, și el a spus că se poate doar dacă Guvernul Republicii Moldova se va adresa cu o asemenea propunere. Repet, Transnistria se află la hotarul cu Ucraina, Ucraina este interesată direct ca să fie liniște și pace în această parte a Republicii Moldova, parte integrală a Republicii Moldova, Ucraina va susține orice plan de reglementare propus de către Guvernul Republicii Moldova sau care să fie negociat între Chișinău și Tiraspol, nu avem condiții speciale, noi considerăm că la sfârșitul negocierilor statutul Transnistriei negociat nu-i poate oferi acestei regiuni dreptul de veto față de politica externă sau față de politica de securitate. Noi considerăm că Republica Moldova trebuie să rămână pe calea integrării europene, deci cam atât. În afară de aceste condiții, noi nu avem nicio altă cerință cum trebuie să fie soluționată această problemă, ce fel de statut să aibă Transnistria în cadrul Republicii Moldova.

Ucraina va susține orice plan de reglementare propus de către Guvernul Republicii Moldova sau care să fie negociat între Chișinău și Tiraspol, nu avem condiții speciale

Vocea Basarabiei: Dle ambasador, dar oricum acolo e vorba despre prezența militară rusă, acolo e vorba despre depozitul de muniții de la Cobasna, chiar credeți că e posibil cu această prezență militară rusă să fie soluționată problema transnistreană?

Marko Șevcenko: Președintele ucrainean deja a spus că nu va chema un taxi pentru militarii ruși, dar probabil cineva din Republica Moldova va chema un taxi pentru ei, dar la modul serios…

Vocea Basarabiei: Și tot pe teritoriul Ucrainei ar trebui să traverseze, nu?

Marko Șevcenko: Da, dar cred eu, sau prin teritoriul Republicii Moldova, sau prin teritoriul României, sau prin Giurgiulești, sau prin spațiul aerian, deci sau cu navele de la Giurgiulești până la Novorossiisk, deci există soluții.

Vocea Basarabiei: Posibilități sunt multe, acum depinde de voința Moscovei. Dar dacă Moscova totuși are intenția să-și mențină interesele în această zonă, fie în zona transnistreană, mai nou, și în UTA Găgăuzia, atunci problema se complică?

Marko Șevcenko: Da, dar oricum Republica Moldova are poziția sa față de prezența trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova și această poziție trebuie să fie respectată, la fel ca și cererile dreptului internațional în ceea ce privește prezența fără acordul statului-gazdă.

Republica Moldova are poziția sa față de prezența trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova și această poziție trebuie să fie respectată

Vocea Basarabiei: Dacă nu este consimțământul statului-gazdă, ar trebui și Federația Rusă să țină cont de aceste solicitări, că ele se fac de la proclamarea independenței și până astăzi, de la toate tribunele internaționale s-a spus că Rusia trebuie să-și evacueze trupele și munițiile doar că lucrul acesta nu se întâmplă. Formatul de negocieri „5+2” credeți că mai poate fi unul funcțional?

Marko Șevcenko: Deocamdată nu este funcțional.

Vocea Basarabiei: Dar credeți că s-ar putea să fie funcțional în continuare?

Marko Șevcenko: Eu acum nu pot să-mi imaginez o situație când diplomații sau militarii ucraineni și ruși vor sta la aceeași masă în Republica Moldova, de exemplu.

Vocea Basarabiei: Și mai ales că vor avea aceeași poziție referitoare la reglementarea transnistreană?

Marko Șevcenko: Poziția Ucrainei deja este cunoscută, tocmai am spus.

Vocea Basarabiei: Dar iată, dacă aceste două țări aflate în război nu se mai pot regăsi în acest format de negocieri „5+2”, atunci Chișinău trebuie să caute în alt format?

Marko Șevcenko: Eu cred că acest format trebuie să fie modernizat, cel puțin, ca urmare a victoriei militare a Ucrainei asupra Rusiei.

Vocea Basarabiei: Și credeți că chiar Rusia poate fi exclusă din acest format de negocieri?

Marko Șevcenko: De ce nu? Dacă Republica Moldova va dori, de ce nu? De exemplu de ce, pentru că militarii ruși din Transnistria sunt subordonați și sunt parte componentă militară a așa-zisului District militar de vest (Западный военный округ), ei sunt subordonați, activitatea lor este sincronizată cu activitatea rușilor pe teritoriul lor. Deci, dacă Rusia o să fie învinsă, asta înseamnă că și forțele militare ruse care se află în alte țări la fel sunt învinse.

Vocea Basarabiei: Dle ambasador, dar să admitem că totuși autoritățile Republicii Moldova propun un plan de soluționare a problemei transnistrene, dar și acest lucru nu se întâmplă repede și nici măcar într-un an-doi, va fi totuși de durată. Și atunci mă întreb – dacă cumva se ajunge la o decizie comună în capitala Belgiei, că Ucraina și Republica Moldova sunt țări care ajung în UE și, fără rezolvarea problemei transnistrene, unde se pune hotarul UE?

Marko Șevcenko: Depinde de negocierile pe care le va avea Republica Moldova cu Bruxelles-ul.

Vocea Basarabiei: Anterior s-a vorbit mult și despre elitele locale de la Odesa, care ar fi avut relații bune și foarte bune cu elitele locale de la Tiraspol. Astăzi, această colaborare mai există?

Marko Șevcenko: Când vorbim despre elitele de la Odesa, trebuie să înțelegem dacă au fost elitele locale sau reprezentanții Rusiei sub steagul ucrainean.

Vocea Basarabiei: E bună nuanțarea aceasta, dar oricum se considera că liderii de la Tiraspol au o relație bună și foarte bună cu liderii regiunii Odesa și că în baza acelor înțelegeri s-au făcut multe cooperări.

Marko Șevcenko: Statul ucrainean în prezent are o poziție fermă față de Transnistria și față de Rusia și este vizibil că elitele de la Odesa nu se confruntă cu poziția statului ucrainean. Deci, probabil, dacă au fost posibile relații formale/informale înainte de război, în prezent nu sunt sigur că elitele locale vor avea voie să demonstreze o politică externă separată de cea promovată de către președintele ucrainean.

Statul ucrainean în prezent are o poziție fermă față de Transnistria și față de Rusia și este vizibil că elitele de la Odesa nu se confruntă cu poziția statului ucrainean.

Vocea Basarabiei: Dar importuri prin Odesa ajung în regiunea transnistreană?

Marko Șevcenko: Toate importurile și exporturile sunt în responsabilitatea guvernului. În prezent, frontiera Ucrainei cu Republica Moldova în partea transnistreană este închisă complet, absolut, în totalitate. Totul merge prin vămile Republicii Moldova din Căușeni, din alte părți, dar tot importul și exportul Transnistriei merge prin Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Și acest blocaj pe segmentul transnistrean la hotarul moldo-ucrainean se va menține până se va încheia războiul?

Marko Șevcenko: Nu știu, o să vedem, dar oricum toate schimbările vor depinde de rezultatele războiului. Să vedem în ce punct vom ajunge cu războiul terminat, să vedem ce situație o să fie în Republica Moldova, să vedem care o să fie poziția Guvernului din Republica Moldova, să vedem care o să fie poziția administrației locale din Tiraspol. Deci, totul poate fi negociat, renegociat ș.a.m.d.

Vocea Basarabiei: Pe dimensiunea energetică, cum vedeți Dvs. cooperarea dintre Republica Moldova și Ucraina și, mai ales, cu contribuția regiunii transnistrene sau fără contribuția regiunii transnistrene?

Marko Șevcenko: Cooperarea energetică a fost și sper eu să fie foarte activă între Ucraina și Republica Moldova, ambele părți sunt interesate de mult în menținerea și dezvoltarea acestei cooperări. Ucraina are surse de producere a energiei electrice foarte mari și a exportat energie electrică la prețuri competitive în Republica Moldova, Moldova a tranzitat înainte de război cantități de energie ucraineană în Occident și obținea profit de la acest tranzit, din păcate, odată cu războiul s-a schimbat totul. Ucraina s-a transformat într-o țară cu deficit al energiei electrice, dar nu pentru că sursele de producere au fost scăzute, ci pentru că rețelele de distribuire au fost parțial distruse de către agresor și în prezent Ucraina nu exportă sau exportă în cantități mici și într-o perioadă de timp destul de scurtă, dar uneori eu întâlnesc în mass-media ucrainene știri că o companie din Ucraina a exportat un lot de energie electrică spre Vest, pentru că la un moment dat în Ucraina s-a format un surplus de energie electrică. Eu nu spun că asemenea lucru va continua și Ucraina își va reluat acest export. Vom avea nevoie de modernizarea și rețelelor de distribuție și interconectări între țări, între Ucraina și Moldova, între Ucraina și Polonia, România și alte țări. Deci sunt proiecte care chiar au fost la un stadiu destul de avansat de intenție, dar războiul a schimbat condițiile și totul trebuie să fie regândit.

Ucraina are surse de producere a energiei electrice foarte mari și a exportat energie electrică la prețuri competitive în Republica Moldova

Vocea Basarabiei: Pentru că ce s-a considerat, că infrastructura aceasta amintește de Uniunea Sovietică?

Marko Șevcenko: Și infrastructura în mare parte a rămas din perioada sovietică, și mai multe linii de conectare merg prin Transnistria…

Vocea Basarabiei: …chiar majoritatea.

Marko Șevcenko: OK, majoritatea, dar pentru că Ucraina și Moldova au nevoie de o atitudine un pic mai nouă adaptată la cerințele noi și condițiile de market noi. În Europa sunt procesele de tranziție la energia verde și noi trebuie să facem față acestor cerințe și condiții ale pieței energetice la care dorim să fim uniți în mod permanent. Și, apropo, și Ucraina, și Moldova au făcut un lucru imposibil mai înainte în ceea ce privește diversificarea resurselor energetice și după începerea războiului Ucraina s-a deconectat energetic de Rusia în ceea ce privește rețelele și împreună cu Moldova s-au conectat la rețelele europene. Este un lucru care era planificat pentru o perioadă mult mai târzie, mi se pare că în anul 2025 sau 2026, dar războiul a urgentat acest proces și țările noastre au făcut ceea ce era planificat să facem în 2 sau 3 ani, dar am făcut în câteva săptămâni.

Vocea Basarabiei: Aici e și problema tarifului, pentru că Ucraina propune un tarif dacă exportă energia, cei de la Cuciurgan s-au răzgândit între timp și ați văzut că au scăzut din tariful pentru livrarea energiei electrice, dar pe de altă parte, multă lume se întreabă: păi, Gazprom-ul nu percepe banii pentru consumul de gaze în stânga Nistrului și cât oare s-ar mai putea?

Marko Șevcenko: De aceea energia electrică de acolo este mai ieftină. Este adevărat și nu știu dacă această situație este considerată cea îndreptățită, dar oricum avem ce avem și sunt sigur că atunci când se va termina războiul din Ucraina, prețul la energia electrică ucraineană o să fie mult mai avantajos, pentru că avem foarte multe și bine făcute surse de producere, în special, energie nucleară și, trebuie să recunoaștem, consumul energiei în Ucraina o să fie scăzut, pentru că în rezultatul acestui război mai multe obiecte industriale sunt distruse deja sau o să fie distruse.

Atunci când se va termina războiul din Ucraina, prețul la energia electrică ucraineană o să fie mult mai avantajos

Vocea Basarabiei: Și nu vor mai funcționa, și nu vor mai consuma…

Marko Șevcenko: Da, nu vor mai funcționa și până la momentul când Ucraina o să fie remodernizată, când consumul industrial va crește până la nivelul de dinainte de război vom avea o anumită perioadă de timp când Ucraina va avea un surplus de energie electrică și va putea exporta oriunde, inclusiv în Republica Moldova și pentru Republica Moldova este cea mai apropiată, transportul logistic e mai ieftin și Republica Moldova se va bucura de prețuri mai mici decât chiar cele existente în Transnistria într-o vreme.

Vocea Basarabiei: Și atunci, cel mai probabil, o să apară multe semne de întrebare cum va continua să reziste Transnistria, pentru că ea, dacă nu livrează această energie electrică malului drept, nu are nici un profit, iar fără profit moare economia, iar fără economie nu mai poate supraviețui?

Marko Șevcenko: Transnistria trebuie să se gândească cum va supraviețui în condiții noi, pentru că este aproape momentul când gazul rusesc nu va ajunge în Europa deloc sau trebuie să fie plătit oricum, se apropie momentul când și Transnistria va trebui să plătească pentru gaz, și MOLDGRES va pierde acest avantaj de competitivitate.

Vocea Basarabiei: Da, așa e, de competitivitate pentru a-și vinde energia pe care o produce la Centrala de la Cuciurgan, mai cu seamă că această centrală este privatizată și s-a privatizat într-un mod, dar asta trebuie să se descurce legea, într-un mod fraudulos și îi aparține ca și când tot Federației Ruse.

Marko Șevcenko: Guvernul Republicii Moldova sunt sigur că va găsi o soluție ce să facă cu privatizarea făcută fără acordul autorităților în stat, privatizarea e făcută în afara legii.

Vocea Basarabiei: Dle ambasador, parcă s-a focusat prea mult atenția pe regiunea transnistreană, pe de o parte este și argumentat de ce trebuia să se focuseze atenția, pentru că acolo este această prezență militară rusă, și s-a uitat pe un timp oarecare de Unitatea Teritorial-administrativă Găgăuzia, dar iată că acolo acum se consideră că e un mai mare focar decât cel din Transnistria. Dvs. observați ceea ce se întâmplă, credeți că va reuși guvernarea Republicii Moldova, împreună cu partenerii externi, să facă ca și această regiune din sudul Republicii Moldova să fie una europenizată?

Marko Șevcenko: Nu aș dori să comentez adânc problemele interne ale Republicii Moldova, pentru că sunt un ambasador străin, dar eu sunt sigur că Republica Moldova nu este prima țară care se confruntă cu o asemenea situație, să spunem foarte deschis. Și Ucraina s-a confruntat în același timp cu problema separatistă în Crimeea la mijlocul anilor ‘90, la fel ca și Republica Moldova. Deci, procesele s-au realizat cam în același timp, cu instrumente asemănătoare din partea Rusiei. Sunt sigur că odată cu pierderea Rusiei a războiului cu Ucraina, suportul lor față de forțele secesioniste se va diminua și grămada banilor care merg în prezent din afară ca suport al forțelor politice respective din Republica Moldova va fi tot mai puțin și mai puțin și, în același timp, reformele în justiție, reformele sectorului de securitate vor ajunge la final și toate instituțiile respective vor fi în stare să facă față la orice provocare sau amenințare adresată statului Republica Moldova. În ceea ce privește poziția Ucrainei față de Găgăuzia, urmărim cu mare atenție, foarte mare atenție, în primul rând, pentru că trebuie să înțelegem, așa spun, diplomatic, cine să fie un prieten sau inamicul tău, știți acest proverb chinezesc. Deci, noi știm că forțele care au ajuns la putere în Găgăuzia au declarat că vor face mai multă deschidere, mai multă prietenie cu Federația Rusă, care este în stare de război cu Ucraina. De aceea noi urmărim și trebuie să înțelegem dacă astea sunt numai vorbe sau vor fi și fapte, și atunci trebuie să hotărâm cine sunt…

Vocea Basarabiei: Bine, dle ambasador, și pe teritoriul Ucrainei sunt găgăuzi, numărul lor e mic relativ?

Marko Șevcenko: E considerabil, în proporțiile ucrainene.

Vocea Basarabiei: În proporțiile ucrainene, că are 40 de milioane populație. Dar comportamentul găgăuzilor din Ucraina e cu totul diferit de cel pe care îl manifestă găgăuzii din Republica Moldova, de ce e această diferență?

Marko Șevcenko: Asta e diferență de igienă informațională, educația populației față de sursele de informare, găgăuzii ucraineni sunt parte din societatea ucraineană și de aceea demonstrează voință să participe la apărarea țării, demonstrează o altă înțelegere față de toate procesele care au loc în regiunea noastră legate de agresiunea rusă.

Vocea Basarabiei: Și totuși, dilema cea mai mare despre care se discută mult, că acolo se fac investiții din partea partenerilor externi, iar viziunea ideologică este că doar o relație bună cu Rusia ar putea să fie una avantajoasă pentru viitor.

Marko Șevcenko: Din păcate, în Găgăuzia aceste mesaje în continuare sunt în vigoare, nu sunt de acord, dar populația trebuie să înțeleagă pe pielea proprie că nu tot ce spune televizorul rus e adevărat.

Vocea Basarabiei: Ați reușit de când a început această invazie rusă în Ucraina să mergeți într-o localitate, două, trei, populată compact de către ucraineni?

Marko Șevcenko: Nu, n-am vizitat, dar am vorbit cu mai mulți oameni de acolo, când ei vizitau Chișinăul.

Vocea Basarabiei: Și care e concluzia, cum credeți că s-ar putea să se schimbe și percepția multor dintre ei asupra realităților?

Marko Șevcenko: Încet-încet, dar se schimbă. În primul rând, se schimbă percepția celor care au rude în Ucraina, celor care au vizitat Ucraina, acolo se schimbă. Deci, procesele merg, nu atât de repede cum ar dori toată lumea, dar merg în direcția corectă.

Vocea Basarabiei: Eu am fost duminică într-o localitate din Republica Moldova și am discutat cu șefa administrației publice locale, care îmi spunea că are 2 copii, unul e în Rusia și altul e în Ucraina, și în ce situație se află această primăriță, această mamă, când un copil luptă împotriva altui copil, e o situație dramatică, foarte dramatică. Haideți să continuăm cu proiectele pe care trebuie și poate să le implementeze Republica Moldova cu Ucraina, ținând cont că Ucraina se află în conflict armat, dar, iată, specialiștii ucraineni vor participa la reabilitarea unui tronson strategic de cale ferată, este vorba de coridorul Vălcineț-Ocnița-Bălți– Ungheni-ChișinăuCăinari, cu o lungime de 400 de kilometri, lucrările de modernizare vor avea loc în cadrul unui proiect de 43 de milioane euro, finanțat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Uniunea Europeană.

Marko Șevcenko: Da.

Vocea Basarabiei: Asemenea proiecte pot fi implementate pe timp de război?

Marko Șevcenko: Sigur că da. Este interesul comun, și al Ucrainei, și al Republicii Moldova, ca rețelele de cale ferată din Republica Moldova să fie cât se poate de moderne și este interesul vital al Ucrainei ca rețelele de cale ferată din Republica Moldova să fie modernizate cât se poate de repede. De aceea am susținut acest proiect, am promovat acest proiect, am negociat acest proiect, suntem foarte recunoscători Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea acestui proiect, va fi realizat și cu participarea specialiștilor din Ucraina și, în final, Moldova va avea căi ferate moderne, cel puțin pe această porțiune, iar Ucraina va avea prin Moldova un potențial de tranzit mai mare.

Este interesul comun, și al Ucrainei, și al Republicii Moldova, ca rețelele de cale ferată din Republica Moldova să fie modernizate cât se poate de repede

Vocea Basarabiei: 5 iunie este și Ziua Protecției Mediului Înconjurător, haideți să vedem dacă pe această dimensiune lucrurile s-au mișcat înainte.

Marko Șevcenko: Ecologia este o problemă care există permanent, problema e că în perioada de război se află un pic mai jos în agenda autorităților, e adevărat, dar știu că, de exemplu, într-o lună sau două specialiștii în domeniul ecologiei din Ucraina și Moldova se vor întâlni, se va discuta în ceea ce privește ecologia râului Nistru, apele transfrontaliere, problemele forestiere, deci vor avea loc discuții utile și asta demonstrează că chiar și în perioada de război există loc pentru ecologie, nu este la cel mai înalt nivel, dar există.

Vocea Basarabiei: Și pentru că ne apropiem de finalul acestei emisiuni, Ucraina și Republica Moldova vor să ajungă țări în Uniunea Europeană, Ucraina totuși insistă și pe ideea că trebuie să ajungă țară membră a Alianței Nord-Atlantice, inclusiv subiectul acesta se regăsește pe agenda tuturor întrevederilor pe care le are președintele Volodimir Zelenski, dar ce-i răspunde NATO Ucrainei?

Marko Șevcenko: NATO pregătește poziția lor pe care o vor face publică la summitul de la Vilnius. În cadrul NATO se discută chestiunea garanțiilor de securitate care poate fi oferită Ucrainei până la momentul când țara mea va deveni membră NATO. Alte detalii până acum eu nu cunosc, dar știu că discuțiile sunt foarte intense și în Ucraina, și la Bruxelles, și în mod bilateral.

Vocea Basarabiei: Dar garanțiile de securitate? le explicați oamenilor de ce e nevoie și de aceste garanții.

Marko Șevcenko: Explicația e foarte simplă. Haideți să ne imaginăm că militarii ucraineni au făcut munca lor la cel mai înalt nivel și au ajuns la hotarele ucrainene din 1991, inclusiv Crimeea. S-a terminat războiul sau nu? S-a terminat. Va repeta Rusia agresiunea sau nu? Eu aș spune că dacă regimul politic din Rusia rămâne același, Rusia în mod obligatoriu va repeta această agresiune, dar pregătindu-se mult mai bine, având mult mai bune stocuri de arme, muniție ș.a.m.d. De aceea, Ucraina consideră că cel mai sigur lucru care poate să ajute țara să facă față unei noi agresiuni ruse, Ucraina trebuie să devină membră a clubului Alianței Nord-Atlantice. Dar acest proces este de durată și o nouă agresiune poate avea loc pe parcursul perioadei când Ucraina abia se integrează, dar deocamdată nu s-a integrat deplin, și pentru aceasta porțiune Ucraina va avea garanții de securitate, un model care a fost aprobat pentru Finlanda și Suedia, când ele au hotărât să fie parte a Alianței Nord-Atlantice, au început să lucreze intensiv în această direcție, dar a durat și Alianța a oferit niște garanții de securitate pentru aceste două țări.

Vocea Basarabiei: Dar ce viitor ar avea Republica Moldova, dacă la Prut e NATO și la Nistru va fi NATO?

Marko Șevcenko: Depinde de Republica Moldova. Republica Moldova poate fi membră a Uniunii Europene, dacă cetățenii Republicii Moldova vor decide că și ei vor să fie o parte din cea mai puternică alianță de securitate din lume, și Republica Moldova o să fie membru al aceluiași club.

Republica Moldova poate fi membră a Uniunii Europene, dacă cetățenii vor decide că și ei vor să fie o parte din cea mai puternică alianță de securitate din lume.

Vocea Basarabiei: Vedeți că e acest război de atâta timp și încă în Republica Moldova mulți cetățeni rămân pe poziția că țara lor trebuie să rămână una neutră, așa cum e stipulat în Constituție, art. 11, și că această neutralitate ar fi în avantajul Republicii Moldova?

Marko Șevcenko: Cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că Ucraina, până la momentul din 2014, tot a fost țară neutră și chiar în Constituție a fost inclusă o prevedere că este o țară în afara oricărui bloc militar, dar această prevedere nu a ajutat Ucraina când Rusia a hotărât că Crimeea e a lor, de exemplu, sau Donbas, sau Harkov, sau „Kiev za 3 dnea”. Deci, orice țară, chiar neutră, trebuie să investească în apărarea ei, cum face, de exemplu, Elveția, care este țară neutră, dar investește bani enormi în armata lor. Și asta înseamnă că dacă Moldova rămâne țară neutră trebuie să investească în armata ei, dar calculele care au fost făcute de către țările central-europene, care au devenit membre NATO mai devreme decât noi arată că țara care este parte din Alianța Nord-Atlantică cheltuiește mai puțin în apărarea ei decât cea neutră.

Cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că Ucraina, până la momentul din 2014, tot a fost țară neutră, dar această prevedere nu a ajutat Ucraina când Rusia a hotărât că Crimeea e a lor, sau Donbas, sau Harkov, sau „Kiev za 3 dnea”. Deci, orice țară, chiar neutră, trebuie să investească în apărarea ei

Vocea Basarabiei: Și pe final, Ucraina demult a spus adio Comunității Statelor Independente, dar divorțul încă nu s-a produs. Durează?

Marko Șevcenko: Nu există un document la care Ucraina, de exemplu, spune că deja nu este parte și atât, există o mulțime de acorduri semnate în cadrul statelor independente și când Ucraina a hotărât se divorțeze, fiecare acord este considerat din punctul de vedere al intereselor naționale, în primul rând, economice sigur că, este interesată/nu este interesată. Dacă nu este interesată Ucraina, atunci ieșim din acest acord, dacă este interesată în ceea ce privește, de exemplu, relații, recunoașterea pensiilor cu țările, de exemplu, din Asia Centrală, sau cu Moldova…

Vocea Basarabiei: …regim fără vize...

Marko Șevcenko: Regim fără vize, de asemenea, atunci Ucraina rămâne în acest acord. Niște acorduri pot fi modificate, de exemplu, se face o clauză specială că nu se aplică în cazul, de exemplu, Rusiei sau Belarusului, dar sunt țările importante din cadrul CSI ca Kazahstan, ca Azerbaidjan, cu care Ucraina este interesată să mențină relații și dacă nu există acorduri bilaterale, atunci sunt folosite acordurile din cadrul CSI, dar sigur că Ucraina intenționează să avem acorduri bilaterale cu fiecare țară și acordurile încheiate în cadrul CSI să fie folosite până în momentul când se vor încheia acorduri bilaterale.

Vocea Basarabiei: Dar și această părăsire a Comunității Statelor Independente durează în timp, asta lăsați să se înțeleagă, pentru că mulți se întreabă din moment ce și Republica Moldova își anunță intenția că vrea să abandoneze CSI, cât timp va trece până când va ieși din CSI?

Marko Șevcenko: Da, asta durează, dar depinde de numărul acordurilor încheiate.

Vocea Basarabiei: Pentru că se mai consideră că dacă statul dorește să ajungă membru UE, nu mai e compatibil cu statutul de țară membră CSI.

Marko Șevcenko: OK, dar depinde de domeniu, când vor fi deschise negocierile cu Ucraina și Republica Moldova, 32, mi se pare, de articole…

Vocea Basarabiei: 33.

Marko Șevcenko: 33 și în fiecare articol trebuie să fie studiate și baza legislativă și baza de tratate.

Vocea Basarabiei: Exact.

Marko Șevcenko: Și dacă vor exista tratate încheiate în CSI care contravin acquis-ului comunitar, atunci guvernul ia decizia.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.