Vocea Basarabiei: La Vocea Basarabiei continuăm să facem totalurile anului 2023 și să vorbim despre ce dorințe, ce speranțe ne leagă de 2024, anul care ne bate la ușă și vom încerca să facem acest bilanț al anului care se încheie împreună cu domnul Pintilie Pîrvan, doctor în științe agricole, conferențiar universitar, deputat în primul Parlament, legislatura 1990-1994, semnatar al Declarației de independență, președintele Asociației Obștești „Parlamentul 90”. Mulțumim că ați găsit timp să ajungeți la Vocea Basarabiei.
Pintilie Pîrvan: Bine v-am găsit.
Vocea Basarabiei: Ce a însemnat anul 2023 pentru Dumneavoastră, domnule Pîrvan, ce evenimente ați vrea să le scoateți în prim-planul acestei discuții?
Pintilie Pîrvan: Fiind agricultor, în primul rând, mă interesează agricultura și aș spune că a fost un an complicat, secetă și diferite calamități, hazarduri, dar analizând datele Biroului Național de Statistică, vedem un paradox, avem niște rezultate extraordinare, bune în agricultură.
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă rezultate extraordinar de bune?
Pintilie Pîrvan: Pe fundalul secetei și a cataclismelor care au fost, într-adevăr, rezultatele sunt bune și aș vrea să mă opresc anume la analiza acestor date.
Vocea Basarabiei: Haideți să ne referim la aceste rezultate?
Pintilie Pîrvan: După cum am spus, am activat practic toată viața în agricultură, dintre care 20 de ani în Ministerul Agriculturii și rezultatele de anul acesta-volumul global al cerealelor fiind de peste 1 milion 800 de mii de tone fără porumb, dintre care 1 milion 500 de mii de tone de grâu-rezultatele sunt foarte bune, accentuez, pe fondul secetei care a fost. Productivitatea la fel este destul de mare, grâul a arătat 41 și 2, două chintale la hectar, orzul 41 de tone la hectar și alte culturi, mai puțin porumbul și floarea soarelui. Dar eu am să accentuez de ce anumite porumbul și floarea-soarelui au productivitatea cea mai mică.
Structura semănăturilor nu se respectă în Republica Moldova, practic se însămânțează foarte mari suprafețe de culturi tehnice, inclusiv floarea-soarelui
Vocea Basarabiei: Chiar anumite suprafețe au fost compromise, recolta de pe anumite suprafețe a fost compromisă.
Pintilie Pîrvan: Au fost compromise și suprafețe cu grâu, suprafețe cu orz, dar în mediu sunt 4 tone, 4 tone și ceva, dar la porumb și la floarea soarelui într-adevăr au fost compromise unele suprafețe, dar aici este o altă pricină. În genere structura semănăturilor nu se respectă în Republica Moldova, practic se însămânțează foarte mari suprafețe de culturi tehnice, inclusiv floarea-soarelui. Noi avem floarea-soarelui pe floarea-soarelui practic al doilea an, aproape în fiecare câmp. Savanții, noi recomandăm permanent să întoarcem înapoi în același câmp o cultură tehnică, în cazul de față floarea soarelui, nu mai devreme de 6-7 ani. Semănând peste un an, maxim peste doi o cultură tehnică în același câmp, avem și rezultatul, aici nu este de vină numai seceta, iar în unele cazuri avem și la porumb tot aceeași situație. În unele cazuri avem așa situație când există monocultura la porumb, monoculturala la grâu și orz, la floarea-soarelui, adică aceeași cultură se seamănă ani la rând.
Vocea Basarabiei: Dumneavoastră credeți că cei care cresc aceste culturi nu cunosc despre acest lucru?
Pintilie Pîrvan: Inclusiv și asta.
Vocea Basarabiei: Sau că e profitul mare ca să crești mai degrabă floarea-soarelui?
Pintilie Pîrvan: Spre regret, să nu fie cu supărare, dar mulți din liderii de astăzi din agricultură, care au luat pământul în arendă și îl prelucrează, mulți din ei nu au studii, n-aș spune de studii superioare în domeniul agriculturii, dar mulți nu au nici studii speciale în agricultură. Să nu fie cu supărare, dar unii din ei, într-adevăr, cum ați spus și Dumneavoastră, vor să se îmbogățească. Floarea-soarelui într-o perioadă s-a vândut la un preț destul de bun, mai primești și o roadă bună și clar că veniturile sunt bune. Arendând pământul de la moș Ion, îl folosește 10-20 de ani, poate mai puțin, îl distorsionează și întoarce înapoi pământ pe care este complicat să mai faci ceva până nu se îmbunătățește.
În R. Moldova nu se duce lucru cu liderii agricoli care prelucrează pământul, acestora nu li se cere să respecte asolamentul…
Vocea Basarabiei: Cine trebuie să-i explice lui moș Ion, lui Moș Vasile, că: „Uite, trebuie să ții cont că dacă ai dat în arendă pământul și dacă liderul crește de fiecare dată, în fiecare an, una și aceeași cultură, o să ți-l restituie peste o anumită perioadă de timp de 5-10 ani și atunci nu vei ști ce să faci cu acest pământ”.
Pintilie Pîrvan: Sunt departe de gândul că majoritatea femeilor fac așa, sunt unii care fac acest lucru, dar aici este de vină, în primul rând, Ministerul Agriculturii și primăriile. Nu se duce lucru cu liderii, așa numiții lideri, conducători agricoli care prelucrează pământul și, totodată, deținătorul de cotă, cel care a dat în arendă, nu urmărește după această lucrare. Trebuie să ceară să se respecte asolamentul, pentru că nu se respectă asolamentul, dar de ce nu se respecta asolamentul?… Noi practic am distrus sectorul zootehnic. Am spus că avem rezultate formidabile în fitotehnie și în pomicultură sunt rezultate bune, atât sămânțoasele, cât și sâmburoasele, mai puțin sâmburoasele.
Vocea Basarabiei: Situația cea mai proastă e în domeniul zootehniei?
Pintilie Pîrvan: Practic, noi am distrus zootehnia. Noi avem câteva ferme, pot să numesc și numărul de capete, dar într-un timp, în perioada anilor 90, după ce am votat Codul Funciar, s-a început a diviza pământul, una dintre reformele-sper că vom vorbi și despre reforme atât funciare, cât și administrației teritoriale-una dintre ultimele reformele care au fost, Codul Funciar și Programul „Pământ”. Atunci a început pământul să se repartizeze, să se împartă în cote, a început să se repartizeze la oameni și au fost comise unele greșeli.
Vocea Basarabiei: Vă referiți la faptul că a fost parcelat prea tare, să zicem așa, pentru că acum se insistă pe ideea asocierii, consolidării terenurilor.
Pintilie Pîrvan: Ne-am așteptat de la început că oricum vor fi consolidate, nu formarea colhozurilor și sovhozurilor înapoi, dar consolidarea terenurilor, consolidarea fermierilor însuși și lucrul, producerea în comun și comercializarea în comun. Este cu mult mai ușor și mai rentabil să prelucrezi o suprafață mai mare, să produci un volum mai mare și să comercializezi un volum mai mare, mai repede găsești cumpărător și prețul respectiv. Greșeli s-au comis atât la divizare, cât și la repartizarea fondurilor fixe.
Vocea Basarabiei: Până astăzi mai sunt litigii în foarte multe localități. Eu am discutat cu unii cotași care spun că merg la primărie, primăria îi trimite în altă instanță, nu mai dau de capăt… Și cota valorică e o problemă care va da încă bătăi de cap mult timp înainte. Aveți idee cum ar putea să fie soluționată această problemă, cunosc foarte mulți oameni care trăiesc cu aceste necazuri, umblând pe drumuri ani și ani, unii și 20, și mai mult de 20 de ani?
Pintilie Pîrvan: Sunt, deja se soluționează problema, fiecare caz în parte trebuie analizat și studiat. Sunt situații când moștenitori au plecat peste hotare, nu este moștenitorul și sunt cazuri când cineva a profitat, fie primăria fie acei care au împărțit atunci cota valorică și nu au împărțit corect. Sunt diferite situații, diferite cazuri, fiecare caz în parte trebuie analizat și studiat. Ministerul Agriculturii, primăria au specialiști…
Neavând sectorul zootehnic, având așa un volum mare de producție și o productivitate atât de bună despre care am spus, agricultorul a nimerit între ciocan și nicovală.
Vocea Basarabiei: Nu v-ați dus gândul până la capăt referitor la ceea ce se întâmplă în domeniul zootehniei.
Pintilie Pîrvan: Eu spuneam de paradox, avem o roadă destul de bună 1 milion și 800 de mii de tone de cereale, fără porumb. Neavând sectorul zootehnic, având așa un volum mare de producție și o productivitate atât de bună despre care am spus, agricultorul a nimerit între ciocan și nicovală. Ciocanul sunt prețurile mari la input-uri, produse de uz fitosanitar și fertilizanți și tehnologiile, iar nicovala sunt condițiile climatice și, totodată, prețurile mici la materia…
Vocea Basarabiei: Iată aici, am vrut să ajungem. Ați spus că rezultatele sunt îmbucurătoare și ar trebui cei care lucrează la pământ să aibă satisfacția aceasta, doar că atunci când discuți cu mulți producători, vorbesc cu amar pe suflet că la prețuri derizorii astăzi poți să-și vândă marfa.
Pintilie Pîrvan: Aici este și paradoxul: rezultate bune, volumul global este foarte bun, productivitatea este bună, iar până la urmă, prețurile de realizare a materiei prime sunt mici, sine-costul producției este mare și agricultorii sunt nevoiți să-și vândă producția cu un preț fie egal cu prețul, dar de cele mai dese ori cu un preț mai mic.
Vocea Basarabiei: Vorbesc acești producători că prețul de cost a fost mare, pentru că input-urile au avut prețuri exagerate și acum ei spun că sunt în pragul falimentului și din acest motiv, fermierii spun că au ieșit cu tehnica agricolă să protesteze.
Pintilie Pîrvan: Da asta voiam să spun, că de aici au apărut și protestele, parcă, parcă totul era bine și… De ce proteste? Deoarece, comercializând producția cu un preț mai mic decât prețul de cost, având datorii la bancă, având datorii la furnizorii de input-uri, produse de uz fitosanitar și fertilizatori, la furnizorii de combustibil, nu pot să se achite, primesc penalități și devin falimentari.
Vocea Basarabiei: Ați putea să lămuriți pe înțelesul tuturor de ce au coborât atât de dramatic prețurile la cereale?
Pintilie Pîrvan: Aș vrea să mă opresc puțin la proteste…
Vocea Basarabiei: Revenim la proteste, dar mai întâi să explicați totuși, care a fost motivul că atât de brusc au scăzut prețurile?
Pintilie Pîrvan: Prețurile nu numai la cereale, prețurile în genere la toată producția, nu le formează și nu le dictează Republica Moldova, o țară atât de mică, cu volume atât de mici. Prețurile se formează în baza rezultatelor recoltării în mai multe țări, care sunt flagman-ul, să spunem așa, producerii unor sau altor culturi. În cazul de față a fost o roadă foarte bună în Ucraina, a fost o roadă foarte bună în Rusia, a fost o roadă foarte bună în Canada, a fost o roadă foarte bună în Statele Unite ale Americii, în Argentina. De aici au și crescut foarte mult volumele și au scăzut prețurile în paralel. Noi, Republica Moldova, n-am fost niciodată exportatori de cereale. Eu am început spunând că e mult mai mult decât în anii precedenți. Eu țin minte absolut fiecare an cât produceam, erau ani când producem puțin și mai mult chiar ca acum, dar noi atunci produceam pentru noi. 350 de mii de tone de grâu alimentar este o necesitate pentru securitatea alimentară a populației. Dar securitatea alimentară nu este numai grâu alimentar, sunt și alte produse alimentare, dar în cazul de față vorbim de securitatea alimentară cu grâu alimentar, 350 de mii de tone de grâu alimentar și plus 15 mii de tone de grâu alimentar cu glutenul mai mare de 32 care se folosește la produsele de patiserie. În rest, toate cerealele pe care noi le produceam le treceam prin carne, prin lapte. Nu le exportam, dar le treceam prin carne, prin lapte, în sector le foloseam.
Vocea Basarabiei: Apropo, eu am discutat și cu antreprenori care cresc iepuri, și nu doar iepuri, și îmi spuneau că nu le este convenabil producătorilor să le vândă lor nutrețuri combinate, de exemplu, pentru că e problema TVA-ului la mijloc.
Pintilie Pîrvan: Ei procură de peste hotare?
Când vorbim de sistemul fiscal, este necesitatea de a schimba puțin, de a modifica puțin sistemul fiscal.
Vocea Basarabiei: Nu, ei se adresează la cei care produc pe interior, iar cei care produc pe interior au mai degrabă interesul să exporte peste hotare, decât să le vândă celor din Republica Moldova.
Pintilie Pîrvan: Când vorbim de sistemul fiscal, este necesitatea de a schimba puțin, de a modifica puțin sistemul fiscal. În discuțiile noastre o să ne mai întâlnim cu așa probleme când un producător are o întreprinde mică de procesare și el însuși produce producția, plătește TVA la producerea producției și, totodată, procesează, plătește TVA și la procesare și practic se dublează impozitarea și nu este convenabil. Sunt niște momente, sunt niște lucruri care trebuie examinate și modificate numaidecât și asta trebuie să facă specialiștii ministerelor.
Cu protestele sunt de vină Ministerul și conducerea tuturor asociațiilor de fermieri…
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre acțiunile de protest. Ce părere v-ați creat Dumneavoastră despre fermierii care au ajuns aici în inima Chișinăului, cu tehnică agricolă și s-au întors acasă nemulțumiți că, în opinia lor, autoritățile nu vor să-i ajute să depășească aceste probleme?
Pintilie Pîrvan: Eu, după cum ați spus Dumneavoastră, sunt doctor în științe agricole, conferențiar universitar, sunt specialist în domeniu, am lucrat toată viața în agricultură, am fost 5 ani președinte de gospodărie mare cu 5 500 hectare de pământ la Cantemir, 8 ani am lucrat președintele Raionului Cantemir, 20 de ani în Ministerul Agriculturii, inclusiv director general la Institutul de Fitotehnie Porumbeni. Eu am atât experiență teoretică, cât și practică, de aceea nu poate să mă amăgească nimeni. Am să fiu foarte corect și o să vorbesc direct. Sunt de vină ambele părți. Este de vină și Ministerul, dar nu atât fermierii. Fermierii, am spus, au format monocultura, nu respectă asolamentul, au și ei greșelile lor, dar în cazul de față, cu protestele sunt de vină Ministerul și conducerea Asociației fermierilor, tuturor asociațiilor de fermieri.
Vocea Basarabiei: De ce îi învinuiți și pe cei din fruntea Ministerului și pe cei din fruntea Asociației Forța Fermierilor?
Pintilie Pîrvan: Să mă scuze domnul ministru Bolea, însă l-am auzit, mi se pare că aici la Dumneavoastră, spunând că lucrând peste un an de zile ca ministru, tocmai acum a observat că a pierdut o direcție întreagă, adică lipsește Direcției Industria alimentară, direcție importantă în Ministerul Agriculturii. S-a pierdut această direcție încă de când Plahotniuc a trecut Ministerul din clădirea Ministerului Agriculturii, de pe str. Ștefan cel Mare, l-a trecut în clădirea Ministerului Mediului și atunci din 100 de oameni care erau, au rămas 40 de oameni. Au redus într-atât, încât au redus direcții întregi foarte importante.
