Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom vorbi despre cum le reușește autorităților menite să lupte împotriva corupției să înregistreze rezultate, or amintim și cu această ocazie că Republica Moldova are de îndeplinit 9 recomandări pentru a începe negocierile pe capitole pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar din cele 9 recomandări pe care le-a propus Bruxelles-ul majoritatea țin de lupta împotriva corupției și de reforma în justiție. Despre lupta împotriva corupției vorbim astăzi cu dl Iulian Rusu, director al Centrului Național Anticorupție. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Iulian Rusu: Bine v-am regăsit!
Vocea Basarabiei: S-au întâmplat multe lucruri între timp, recent s-a votat delimitarea competențelor pentru instituțiile preocupate de lupta împotriva corupției. Procuratura Anticorupție va investiga dosarele de corupție mare, inclusiv cauzele care vor viza demnitari de stat, membri de guvern, procurori, judecători etc., Centrul Național Anticorupție se va ocupa de corupția sistemică, iar organul de urmărire penală din cadrul Ministerului de Interne, care va coopera în acest sens cu CNA, va fi și el preocupat de lupta împotriva corupției. Am zis corect?
Iulian Rusu: Așa este.
Vocea Basarabiei: Să ne spuneți dvs. – ce ați câștigat după ce au fost delimitate competențele pentru instituțiile care au în vizor lupta cu corupția?
Iulian Rusu: Întâi de toate, am câștigat claritate, pentru că acum noi știm cu o exactitate mai mare care sunt subiecții noștri. Această lege care urmează să intre în vigoare în următoarele câteva luni…
Vocea Basarabiei: Am înțeles că în toamnă…
Iulian Rusu: Orientativ, în 3 luni de la momentul publicării, ne permite să ne concentrăm pe cauze de corupție care nu sunt sporadice, or, până la momentul actual, Centrul Național Anticorupție exercita urmărirea penală atât pe cauze, spre exemplu, de 1.000 de lei, cât și cauze în care putea să existe prejudiciu de 100 de milioane de lei. Și această discrepanță cu siguranță ne crea, pe de o parte, un volum mare de muncă, pentru că trebuie să examinăm toate aceste cauze, iar pe de altă parte, apăreau și tot tipul de întrebări legate de eficiența activității noastre. Iată că acum, cu actele în regulă, legea procesual-penală ne stabilește domeniile în care o să intervenim.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că de la 1.000 de lei și până la o sumă mare și foarte mare, acum tot e stabilit până la ce sumă e în centrul atenției angajaților de la CNA infracțiunea?
Iulian Rusu: Art. 269 din Codul de procedură penală a fost modificat astfel încât noi am primit în competență subiecți speciali, precum avocații, executorii judecătorești, administratorii de insolvabilitate și alte profesii care sunt implicate în înfăptuirea justiției, așa-numitele profesii conexe, dar și alți subiecți speciali, cum sunt funcționarii publici de conducere și funcționarii publici de conducere de nivel superior, ei sunt definiți în legea din 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Respectiv, acestea sunt persoane care conduc autorități, agenții, instituții. Pot să dau câteva exemple: Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, cu statut de instituție Agenția Servicii Publice sau Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Acestea sunt structuri care implementează legea. Deci, conducerea acestor autorități sau dacă au statut de instituție publică, precum și șefii de subdiviziuni, am focusat acest efort față de persoanele care au pârghii și pot decide cu privire la implementarea prerogativelor de putere publică.
Vocea Basarabiei: Iată, ați amintit despre 3 entități: ANSA, AIPA și ASP. Ați încercat să demonstrați cetățenilor că totuși în lupta împotriva corupției pot fi livrate rezultate, dar oare e suficient ca să vorbiți despre 200 de cazuri, ați spus atunci, da?
Iulian Rusu: În cazul nostru avem ofițerii respectivi plasați în Centru care instrumentează aceste cazuri. Vreau să revin puțin pe partea de subiecți. Deci, la acești subiecți nu contează valoarea mitei sau foloaselor necuvenite, sau prejudiciului pe care aceștia l-au cauzat în urma acțiunilor ilegale. Dacă sunt și alți subiecți, aici este o delimitare care a fost setată iarăși în legea de modificare, s-a stabilit că doar dacă se trece de 4.000 de unități convenționale și o unitate convențională este 50 de lei, deci ar fi 200.000 de lei valoarea foloaselor necuvenite, atunci noi putem să intervenim sau dacă valoarea prejudiciului trece de două milioane de lei. Acestea deja sunt niște delimitări mult mai consistente și noi intervenim și în cazul altor subiecți care nu sunt menționați expres în noua redacție a art. 269 din Codul de procedură penală, unde de asemenea o să avem competență să instrumentăm aceste cazuri.
Vocea Basarabiei: Iată eu ce mi-am notat: toate cazurile de corupție în care beneficiul ilicit va fi în mărime de 50.000 de lei, iar prejudiciul de 500.000 de lei vor fi investigate de Ministerul Afacerilor Interne, iar dacă acest prag va fi depășit, atunci investigația va fi preluată de instituția pe care o conduceți dvs.
Iulian Rusu: Despre pragurile acestea s-a discutat foarte mult, inițial au fost discuții cu privire la 1.000 de unități convenționale, ceea ce spuneți dvs., 50.000 de lei și 10.000 unități convenționale în cazul prejudiciului, ceea ce ar fi respectiv 500.000 de lei. Acest prag a fost mărit de 4 ori și dacă subiectul nu este special, nu este expres menționat în cod și trece de aceste limite, atunci le vom investiga noi.
Vocea Basarabiei: Ce vor cetățenii? Să le spunem concret care sunt domeniile unde sunt înregistrate cele mai multe cazuri de corupție și, mai ales, cum se investighează, dar și cum se pedepsesc cei care ajung în fața instanței și unii dintre ei ajung să ispășească pedeapsa, alții nu mai ajung să și-o ispășească. Și de aici fie crește încrederea cetățenilor în aceste instituții care sunt menite să lupte cu acest flagel, fie descrește încrederea, iar dacă ne uităm în sondajele de opinie, cetățenii sunt sceptici că se livrează rezultate care ar fi convingătoare pentru omul simplu în această luptă împotriva corupției. Ați amintit despre câteva entități și vreau să revenim la ANSA. S-a vorbit mult cum au fost urmăriți cei care luau mită, cereau mită, voiau ciubuc, până la urmă, e clar astăzi ce ne arată finalitatea investigației?
Iulian Rusu: Reamintesc că art. 325 absolvă de răspundere penală în momentul în care persoană singură denunță că de la ea s-au extorcat aceste resurse financiare și pentru noi asta este important ca să demonstrăm întreg lanțul de acțiuni care s-au petrecut și să transmitem dosarul în instanță. Dvs. v-ați referit la aspectul legat de încredere, aici trebuie să menționez că ultimele comunicări pe care le-am avut prin intermediul instrumentelor de comunicare pe care le avem la dispoziție sunt multe cauze care deja au fost transmise în instanța de judecată, dosare care s-au instrumentat începând cu toamna anului trecut.
Vocea Basarabiei: „Multe”, ca de exemplu? Haideți să ne referim concret.
Iulian Rusu: Noi avem cel puțin 4 cauze cu avocați care au intermediat, au încercat să intermedieze influențarea anumitor decizii sau soluții în instanță, pe acești avocați dosarele au fost transmise în instanța de judecată. De aceea, iarăși, e un efort comun, care e preluat atât de colegii mei de la CNA, cât și colegii procurori, deci, prin efort comun am reușit să transmitem aceste dosare în instanță, sunt deja și unele condamnări în prima instanță, și condamnările sunt reale. Noi vorbim de 3 ani condamnare la privațiune de libertate, nu condiționată, condamnare reală, cu aplicarea amenzii, cu recuperarea resurselor care au fost utilizate în comiterea infracțiunii de trafic de influență, nu avem încă o decizie definitivă, dar deja avem o decizie a primei instanțe, aici în mare majoritate sunt deciziile instanței, e vorba despre Judecătoria Bălți. La nord, aparent, s-a stabilit o conlucrare foarte eficientă între Oficiul Teritorial Nord al CNA, Oficiul Teritorial Nord al Procuraturii Anticorupție și instanțele judecătorești plasate la Bălți, Judecătoria Bălți și Curtea de Apel Bălți.
Vocea Basarabiei: Dle director, dar aveți o statistică, ca să ne dăm și noi seama totuși cât la sută din dosarele pe care le investighează CNA au finalitate și dacă puteți să ne spuneți și despre eficiența investigației?
Iulian Rusu: Noi avem o creștere importantă a numărului de dosare pe care le propunem pentru a fi transmise în instanța de judecată.
Vocea Basarabiei: Numărul mare încă nu vorbește…
Iulian Rusu: Deci este clar că în aceste dosare vom avea mai mulți participanți, respectiv mai mulți avocați ai apărării, mai multe ședințe de judecată, respectiv deciziile se vor lua mai greu, dar este un proces care e în plină desfășurare. Pe de altă parte, noi nu ne oprim la aceste autorități pe care le-am menționat, ne-am pus scopul să intervenim cu investigații în toate autoritățile publice, am pornit-o cu Serviciul Vamal, ANSA, ASP, ne interesează și alte autorități care gestionează resurse publice, modalitatea în care se gestionează resursele în infrastructură este, în mod special, importantă pentru noi, pentru că cifrele sunt mari, de asemenea, sunt și întreprinderi de stat care gestionează resurse impunătoare, spectrul este foarte larg.
Vocea Basarabiei: Eu voiam să-mi duc gândul la capăt, că numărul mare de dosare încă nu înseamnă un impact pe care îl așteaptă populația de la această luptă împotriva corupției.
Iulian Rusu: Impactul, înțeleg, sunt dosare cu condamnări, cu aplicarea amenzii, cu confiscare extinsă. În această direcție se lucrează zi de zi, foarte intens, avem dosare mari de rezonanță, unde cifrele sunt foarte mari, sunt și cauze de corupție sistemică cunoscute societății ca fiind corupție sistemică, care afectează sistemic societatea, am menționat despre sănătatea publică sau domeniul circulației rutiere, deci, permisele de conducere, iarăși am intervenit în domeniile în care într-adevăr societatea este îngrijorată că au loc des accidente, că nu se verifică la modul cuvenit abilitățile de a conduce un mijloc de transport.
Vocea Basarabiei: Așa este.
Iulian Rusu: Probatoriul trebuie colectat în cadrul unei cauze penale, măsurile speciale de investigație trebuie autorizate, trebuie efectuată pertinența, sunt necesare deseori expertize judiciare pentru ca să confirmăm, spre exemplu, existența unui prejudiciu, există partea ce ține de aplicarea confiscărilor, pentru asta trebuie să facem investigații financiare paralele în cadrul ARBI. Deci, toate acestea sunt componente la care m-am referit foarte pe scurt acum, care țin de activitatea subdiviziunilor din cadrul CNA. Este clar că efortul e mare și trebuie coordonate acțiunile diferitelor subdiviziuni ca produsul final să fie plasat în fața judecătorului, iar corpul de judecători să examineze obiectiv probatoriul pe care îl prezentăm.