Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vorbim cu istoricul Anatol Țăranu, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, comentator politic, fost ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Anatol Țăranu: Bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Unii zic că au rămas zile numărate până când la Bruxelles se va lua decizia dacă Republica Moldova începe negocierile pentru perioada de preaderare la Uniunea Europeană. Șefa statului, Maia Sandu, se arată convinsă că atât Republica Moldova, cât și Ucraina vor fi luate de Uniunea Europeană în aceeași ședință și, probabil, vor avea același parcurs de integrare europeană. Să vă întreb a câta oară – e pregătită Republica Moldova, face efort ca să meargă cu capul sus și să spună că toate cele nouă condiționalități sunt îndeplinite și că merită această perspectivă?
Anatol Țăranu: Zilele numărate, asta e până în decembrie…
Vocea Basarabiei: Păi, dar cât a mai rămas? Octombrie, noiembrie și decembrie…
Anatol Țăranu: În ce măsură suntem pregătiți? Există diverse păreri. Unii experți, inclusiv cei de peste hotare, spun că Republica Moldova este liderul printre statele candidate și care trebuie să îndeplinească anumite condiționalități, deci aici noi stăm bine. Este tot atât de adevărat că există și rețineri pe anumite domenii, de exemplu, în justiție.
Vocea Basarabiei: De ce reforma juridică e atât de complicată pentru Republica Moldova, totuși, e un stat mic?
Anatol Țăranu: E un stat mic, dar justiția și într-un stat mic tot este una mare.
Vocea Basarabiei: Problemă mare…
Corupția a pătruns profund în interiorul sistemului judiciar din R. Moldova și acest lucru se resimte în acțiunile reprezentanților acestei tagme care nu vor să cedeze pozițiile
Anatol Țăranu: Da, e o problemă mare. Din acest punct de vedere, evident e greu să reformezi o justiție care a pășit cu stângul de la bun început, atunci când s-a creat. Corupția a pătruns profund în interiorul sistemului judiciar din Republica Moldova și acest lucru se resimte practic în fiecare zi, se resimte în fiecare acțiune sau în majoritatea acțiunilor pe care le întreprind reprezentanții acestei tagme, acestei corporații, și ei nu vor să cedeze pozițiile, ceea ce este regretabil.
Vocea Basarabiei: De ce opun această rezistență, pentru că oricum va trebui mai devreme ori mai târziu să se livreze rezultate și în această luptă împotriva corupției și, mai ales, ca această reformă să aibă și ea un sfârșit?
Anatol Țăranu: Fiindcă justiția în Republica Moldova, ca și în alte state corupte, s-a prefăcut în business. Oamenii au făcut bani și continuă să facă bani și desigur că nimeni nu-și dorește să piardă acest business, mai ales că, dacă te-ai „specializat”, nu mai ești jurist sau justițiar în sensul adevărat al acestui cuvânt. Mai mult decât atât, o reformă profundă ar însemna că la timpul respectiv va trebui să dai și darea de seamă pentru multe lucruri, inclusiv pentru tot ce ai agonisit și cum ai făcut acest lucru. Asta îi sperie pe oameni și îi face să fie foarte reticenți față de reforme.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. chiar credeți că ar putea o parte din opoziție să le șoptească judecătorilor, procurorilor: „Așteptați, că noi o să revenim și că nu este totul pierdut pentru noi și pentru voi”?
Anatol Țăranu: Nu este exclusă și această variantă, dar eu nu cred că acest factor și acest argument este determinant în comportamentul reprezentanților justiției, ei se conduc de alte considerente, ei pur și simplu încearcă să supraviețuiască, reieșind din faptul că o reformă profundă a justiției înseamnă inclusiv refacerea tuturor relațiilor care cu anii s-au instaurat în această zonă, iar aceasta dintotdeauna este o chestie care lovește nemijlocit în interesele oamenilor și majoritatea dintre ei nu doresc să facă acest lucru. Asta s-a resimțit atunci când s-au făcut adunările judecătorilor, ședințele sau summiturile procurorilor, imediat s-a văzut, oamenii breslei au făcut front comun, au făcut falanga aceasta macedoneană ca nu cumva cineva să răzbată peste ei. Dar să sperăm că guvernarea se va ține morțiș și mai departe de principiile reformării și nu va da înapoi.
Vocea Basarabiei: Eforturile guvernanților ca să obțină rezultate aici le considerați mari și cu șanse, pentru că dacă se va mai opune această rezistență unde se va ajunge, la o confruntare și mai mare între politic și justiție?
Actuala guvernare are intenții sincere de a reforma justiția, însă nu înțeleg cum trebuie să se miște această reformă
Anatol Țăranu: Eu nu am dubii la capitolul intențiile actualei guvernări, cel puțin ale liderilor acestei guvernări, eu cred că ei sincer sunt atașați ideii reformei justiției, problema este că nu prea bine cunosc ce trebuie de făcut, adică nu au o înțelegere perfectă a faptului cum trebuie să se miște această reformă și care trebuie să fie acțiunile. Am să vă aduc un singur exemplu. Săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare (nu contează), parlamentul va începe să discute problema tribunalului anticorupție, despre care noi, reprezentanții societății civile, vorbim deja de vreo doi ani și doar acum guvernarea a înțeles că trebuie să recurgă la serviciile unui organ extraordinar, care îi va pune la respect pe principalii promotori ai acestei tagme a juriștilor care încearcă să se opună reformei. Anume din aceste considerente trebuie să fie creat acest tribunal.
Vocea Basarabiei: Adică e mai bine să fie creată o structură în paralel care cumva o să poată demonstra că rezultatele nu trebuie să întârzie?
Anatol Țăranu: Nu, trebuie pur și simplu de creat o „bâtă”, care o să le spună acelora care încearcă să tergiverseze procesul: nu faceți acest lucru, pentru că veți fi pedepsiți crunt, nu aveți încotro, nu aveți unde să vă retrageți, nu aveți poziții în spate, fiindcă acest tribunal anticorupție, haideți să recurgem la această denumire, ea este pe înțelesul oamenilor, acest tribunal, de fapt, se creează anume pentru a înfrânge rezistența acelor forțe ostile reformei care se găsesc în interiorul sistemului. De fapt, tribunalul anticorupție trebuie să schimbe sistemul, să facă sistemul nerezistent față de eforturile reformei.
Vocea Basarabiei: Dar el va fi funcțional în cât timp, pentru că nu chiar peste noapte se creează structura și activitatea începe și, mai ales, rezultatele activității să fie sesizabile?
Anatol Țăranu: De doi ani s-a vorbit, deci doi ani deja au fost pierduți, bine că, iată, legislativul este gata să asigure baza legală a funcționării acestui tribunal, iar mai departe, după toate probabilitățile, chestiile tehnice legate de funcționarea lui vor ține de câteva luni, iar câteva luni totuși nu sunt ani și să sperăm că undeva la sfârșit de toamnă sau în iarnă tribunalul va începe să activeze, iar asta înseamnă că imediat acei care se opun reformei vor resimți pe propria piele acest lucru.
Vocea Basarabiei: Dar ce să înțelegem noi, că sunt și politicieni care în ruptul capului nu vor să respecte buchea și spiritul legii? Și iarăși, cu multe ocazii amintim despre activitatea politicianului fugar Ilan Șor, care chiar de la distanță reușește să administreze treburile nu doar în rândurile coechipierilor săi, dar iată și în regiunea de sud a Republicii Moldova, ne referim la autonomia găgăuză și la Orhei, mai sunt politicieni fugari care spun că și la Nisporeni ar putea să revină Vladimir Plahotniuc sau altcineva?
Anatol Țăranu: Dacă ar fi existat acest tribunal anticorupție, Șor nu ar fi existat ca figură politică în Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Adică?
Anatol Țăranu: Vă aduceți aminte cât timp a fost tergiversat dosarul lui?
Vocea Basarabiei: În mare parte, la Curtea de Apel din Cahul.
În Găgăuzia puterea politică practic a nimerit în mâinile echipei lui Șor, care, de fapt, sunt criminali.
Anatol Țăranu: Șapte ani a ținut acest dosar și desigur că în acest timp toți oamenii cunoșteau că el este hoț, că el e omul care a delapidat bugetul Republicii Moldova, dar, din punct de vedere juridic, el era curățel. Prezumția nevinovăției, atâta timp cât nu există o sentință finală, el putea să-și permită să funcționeze ca un politician și tot așa. Iată că el s-a folosit cu brio de acest răgaz și a făcut ceea ce a făcut, a creat un adevărat stat paralel, dacă doriți, fiindcă ceea ce a făcut Șor și echipa lui, ca să nu numesc altminteri acest conglomerat de oameni, ei practic au început să formeze niște structuri paralele a puterii în stat. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Găgăuzia. La găgăuzi, practic puterea politică a nimerit în mâinile acestei echipe, în mâinile acelor care, de fapt, sunt criminali.
Vocea Basarabiei: Și mai departe ce va fi acolo?
Anatol Țăranu: Mai departe trebuie să se descurce guvernarea, tribunalul anticorupție se va preocupa inclusiv de ortacii lui Șor, nu doar de el, se va preocupa și de alți oameni, inclusiv de procurorii și judecătorii care au tergiversat dosarele de corupție mare, iar acesta va fi un semnal foarte puternic trimis tuturor celorlalți procurori și judecători că nu se poate, dacă faci acest lucru, nimerești sub toporul tribunalului, sub toporul justiției. Iată pentru ce trebuia să fie format acest tribunal, dar s-a tergiversat, încă o dată spun, nepermis de mult.
Vocea Basarabiei: Mai sunt mai puțin de două luni până la scrutinul local din 5 noiembrie și se crede că și aceste alegeri au o miză mare, o importanță mare și ele vor decide cine dintre politicieni încă mai sunt cu mâna pe putere în anumite regiuni sau cum să zic?
O parte din structurile pe care le-a creat Șor deja sunt destructurate și nu mai sunt atât de influente
Anatol Țăranu: Da, așa este, numai că trebuie să recunoaștem că o parte din structurile pe care le-a creat Șor deja sunt destructurate, ele nu mai sunt atât de influente cum au fost înainte. Însuși faptul că a fost scos în afara legii partidul lui Șor a indus o mare doză de incertitudine și de neînțelegere în acel spațiu electoral care îl susținea pe Șor, au fost scoase din scrutinul electoral persoane care și-au făcut capital politic iarăși în baza corupției politice la același Bălți, Orhei etc. Toate aceste lucruri desigur că slăbesc potențialul electoral al acestor structuri pe care le-a creat Șor și foștii oligarhi sau oligarhii care, într-un fel, au fost împinși de la putere. Dar desigur că ar fi o mare iluzie să credem că sistemul oligarhic din Republica Moldova este destructurat completamente, nici pe departe, influența lui se resimte și, în primul rând, influența la nivelul mentalului colectiv, fiindcă sistemul oligarhic a creat un anumit trend de gândire, o anumită modalitate în spațiul mental al Republicii Moldova, oamenii s-au deprins. Iaca așa, eu mă duc la vot și eu o să votez dacă o să-mi dea o sticlă de votcă sau o să-mi plătească 400 de lei, sau ceva de felul acesta. Iată cum s-a deformat și cum a fost denaturat procesul democratic electoral.
Vocea Basarabiei: Și iată aici apar două aspecte: pe de o parte, se crede că ar crește acest bazin electoral al acestor politicieni care fie că în baza coruperii încă mai pot obține capital politic, iar pe de altă parte, și un alt segment al societății pierde încrederea în cei care guvernează și crește dezamăgirea. Și dacă crește dezamăgirea, ce mai poate fi?
Anatol Țăranu: Acest lucru este un proces obiectiv pe care nu poți să-l depășești, trebuie să mergi în teritoriu, să lucrezi cu oamenii, să le explici.
Vocea Basarabiei: Dar ce trebuie de explicat oamenilor?
Anatol Țăranu: Oamenilor trebuie de explicat că ceea ce facem noi, da, noi am făcut niște greșeli, din păcate, nu recunosc acest lucru și asta scade din credibilitate…
Vocea Basarabiei: Care sunt greșelile pe care ar trebui să le recunoască cei care guvernează?
Anatol Țăranu: Iată, doi ani n-au făcut tribunalul anticorupție. E o greșeală? E o greșeală. Nu au avut în cap conceptul reformei justiției, închipuire nu aveau cum trebuie de refăcut această justiție, au mers pe toate acestea: vetting-uri, pre-vetting-uri și tot așa, iar justiția bate pasul pe loc. De ce s-a luat ca exemplu modelul albanez de reformare a justiției, când era evident că el nu este cel mai eficient? Și iarăși asta vorbește despre faptul că acei care au început reforma în justiție nu aveau închipuire cum trebuie s-o facă și atunci au încercat să ia un model care exista, modelul albanez. Din păcate, acest model n-a fost cel mai reușit.
Vocea Basarabiei: Mulți cetățeni se întreabă – de ce n-au preluat modelul românesc, în baza DNA-ului?
Anatol Țăranu: Da, e o întrebare bună, dar și românii spun că DNA-ul a avut și el foarte multe neajunsuri și în societatea românească reforma după principiul DNA-ului a fost criticată foarte dur. Este adevărat, dar trebuie să recunoaștem că DNA-ul totuși a frânt șira spinării corupției din România. Există corupție și acolo, de fapt, ea există oriunde, și în Germania, și în Franța, e vorba doar despre proporții. Proporțiile corupției românești deja au ieșit din zona pericolului iminent pentru ceea ce se numește stat.
Vocea Basarabiei: Vreau să continuăm șirul eșecurilor sau unde ar trebui să recunoască greșelile cei care guvernează. Reforma administrativ-teritorială o treceți pe lista acestora?
Anatol Țăranu: Desigur! Ea nu există, noi continuăm să funcționăm după sistemul vechi, care a fost introdus încă de comuniști. Aduceți-vă aminte, comuniștii au fost acei care au schimbat județele și iarăși în raioane. Ce înseamnă raion și ce înseamnă acest sistem al autoadministrării locale extrem de segmentat? Majoritatea covârșitoare a primăriilor din Republica Moldova nu au independență economică, în spatele lor nu există substanță economică.
Vocea Basarabiei: Ei spun autonomie financiară. Așa spun primarii, că încă le-ar mai fi legate mâinile, deși totuși o parte din împuterniciri le-au fost transferate la nivel local.
Anatol Țăranu: Da, dar nu există în teritoriu, într-un sat mic nu există întreprinderi, nu există agenți economici, care pot să cotizeze bugetul local. Din acest punct de vedere, tot acest sistem al autoadministrării locale categoric este dependent de alocațiile pe care le primesc de la centru, centrul este acela care, de fapt, dictează regulile jocului în teritoriu, pe când nu trebuie să fie așa. Există două sisteme administrative mari – sistemul centralizat și sistemul autoadministrării locale, care trebuie să fie autonome. În Republica Moldova acest lucru nu există. Care a fost ideea județelor? Să se creeze structuri mari, solide din punct de vedere economic, care au bază economică, au bază impozitară, primesc bani și trăiesc din banii pe care îi agonisesc acolo în teritoriu. Ei sunt cointeresați să dezvolte economiile teritoriilor ca să aibă o bază cât mai largă, pe când sistemul care există astăzi este impotent din punct de vedere economic. De ce comuniștii au trecut de la județe la raioane? Comuniștii aveau nevoie să-și hrănească activiștii din teritoriu, să le dea posturi și au făcut acest lucru. Din păcate, acest lucru este luat ca un sistem viabil inclusiv de actuala guvernare. Eu cred că ei nu au purces la reforma autoadministrării locale, la necesitatea de a mări unitățile teritoriale anume pentru a nu lovi în activiștii din teritoriu.
Vocea Basarabiei: Ei nu trebuie să mărească unitățile, ei trebuie să le comaseze, să fie mai puține entități.
Anatol Țăranu: Când vorbesc despre mărire, eu vorbesc despre comasare care permite să facă niște structuri administrative mai mari.
Vocea Basarabiei: Mai devreme sau mai târziu, oricum reforma aceasta va fi printre primele.
Anatol Țăranu: Desigur că va fi și nu au încotro, problema este de ce nu au făcut-o imediat ce au venit la guvernare
Vocea Basarabiei: Le este frică să nu piardă din electorat?
Anatol Țăranu: Desigur și, în primul rând, hai să spunem așa, să intre activul lor în teritoriu, să aibă posibilitatea să-și plaseze oamenii, să-i asigure cu posturi, iar acesta este un beneficiu pe care îl primesc pentru fidelitatea partidului, pentru faptul că lucrează pentru partid ș.a.m.d. E o chestiune absolut de înțeles, toate partidele așa procedează, problema este – te gândești la interesul de partid sau la interesul major al țării? Iată care e formula.
