Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom încerca să aflăm din prima sursă despre starea adevărată de lucruri în domeniul agriculturii și despre dezvoltarea acestei ramuri considerată una importantă pentru Republica Moldova, iată de ce l-am invitat la emisiune pe deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industria alimentară, Alexandr Trubca. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Alexandr Trubca: Bună seara și mersi pentru invitație!
Vocea Basarabiei: Cum ați descrie dvs. situația din domeniu, ținând cont că unii care practică afacerile în domeniul agricol spun că situația e una destul de complicată, pentru că e secetă, pentru că agricultura depinde de foarte mulți factori, cum definiți dvs. situația?
Alexandr Trubca: Per general, situația este complicată și nu din cauză că este în domeniul agriculturii, din cauză că agricultura este o afacere și în sectorul afacerilor, în general, în Moldova este, și asta o arată și indicatorii internaționali sau ratingurile internaționale, în Moldova este o situație destul de complicată și sunt mai mulți factori care influențează starea în domeniul mediului de afaceri, ține, în primul rând, de costul banilor foarte mare. Deci, la noi ratele de finanțare la bănci sunt destul de înalte, lipsa instrumentelor de finanțare, lipsa investițiilor private în sector, evident, inclusiv în agricultură, în mod special, afectează în mod direct mediul de afaceri, în general, și în agricultură, în particular. Dacă să separăm agricultura de mediul de afaceri, aici apar un șir de noi, să spunem, riscuri care cumva pot provoca anumite momente, în primul rând, vorbim de riscurile de care ați spus dvs., climaterice, vorbim de secete, vorbim de grindină, nu contează, chiar azi vorbeam cu un agricultor care nu a reușit două zile și gheața i-a bătut vreo câteva hectare de…
Vocea Basarabiei: Nu a reușit să recolteze cerealele?
Alexandr Trubca: Exact, de cereale. Aici e vorba de câteva hectare care au avut de suferit de pe urma grindinei. Acum ce ține de alte riscuri, să vorbim iarăși de componenta, agricultura lucrează la export sau lucrează…
Acum același export care într-o oarecare măsură merge în Federația Rusă, deja nu prin trece Ucraina, trebuie să treacă prin mai multe state: România, Slovacia sau Ungaria, Polonia, Belarus și ulterior deja Rusia, ceea ce a condus la costuri ridicate și a diminuat marja sau profitabilitatea sectorului.
Vocea Basarabiei: …pe intern.
Alexandr Trubca: Pe intern, în special la exporturi sunt afectați de riscurile logistice, după începerea războiului acest lucru s-a schimbat radical, lanțurile logistice s-au schimbat extrem de mult, exportul prin Ucraina, în special dacă vorbim de sectorul cerealier, care era în proporție cred că de 80 la sută prin porturile ucrainene, acum a scăzut considerabil, unicele porturi care mai sunt cât de cât accesibile sunt Reniul și Ismailul, porturile maritime practic sunt închise și toate acestea generează mari probleme pentru agricultori sau pentru cei care fac agricultură. Pe de altă parte, dacă vorbim de exportatorii de produse multianuale: fructe, mere, zmeură, pomușoare, cireșe ș.a.m.d., la care chiar acum este sezonul, au de suferit în urma scumpirii logistice, fiindcă același export care într-o oarecare măsură merge în Federația Rusă, deja nu prin trece Ucraina, trebuie să treacă prin mai multe state: România, Slovacia sau Ungaria, Polonia, Belarus și ulterior deja Rusia, ceea ce a condus la costuri ridicate și a diminuat marja sau profitabilitatea sectorului. Și, în final, vorbim de inputuri, care în urma crizei regionale – și energetice, și logistice – s-au scumpit considerabil. Dacă vorbim de îngrășăminte, prețul lor depinde, este direct proporțional cu prețul la gazele naturale, au avut de crescut enorm în anul trecut, pe de altă parte, adusul sau logistica s-a scumpit și ea și, respectiv, tot asta se impune în prețul final, iarăși, motorina s-a scumpit din cauza creșterii prețului la petrol. Deci, toate acestea au condus la o creștere substanțială a costurilor inputurilor, pe de altă parte a fost o creștere a ratei de bază și a creșterii costurilor banilor împrumutați de către agricultori și, pe partea cealaltă, a fost o scădere dramatică a prețurilor din cauza, chiar nici nu aș spune grâului ucrainean, dar din cauza imposibilității ucrainenilor să-și vândă, să-și scoată grâul în cantități mari și atunci traderii din Moldova au acces la grâul din Ucraina și le spun agricultorilor din Moldova: „noi îl cumpărăm pe al vostru, dacă ne dați același preț ca și al Ucrainei”. Și aici apare problema sistemică deja.
Vocea Basarabiei: Și iată toate aceste argumente au stat la baza declanșării acțiunilor de protest și aproape două săptămâni fermierii, asociația fermierilor au venit aici, în inima Chișinăului, împreună cu tehnica agricolă și v-au solicitat îndeplinirea mai multor revendicări. Iarăși, dacă e să ținem cont de ceea ce ați spus dvs. și ceea ce spun ei, se suprapun, să zic, aceste idei, că situația din agricultură e una complicată și foarte complicată și că autoritățile ar trebui să acorde mai multă atenție fermierilor, iar pe de altă parte, aud și vorbe că dvs. încercați acum să soluționați problema doar a unei părți, a unei categorii din cei care activează în domeniul agricol.
În Moldova sunt peste 30 de asociații de producători agricoli, în general, de diferite categorii – și specializate, și generale – a protestat una singură, deci să fie foarte clar.
Alexandr Trubca: Haideți, în primul rând, să stabilim foarte clar că nu au protestat toți agricultorii, au protestat doar membrii unei singure asociații care în mare parte sunt agricultori care cultivă culturile de câmp din prima și a doua grupă, cereale în mare parte. Dacă în Moldova sunt peste 30 de asociații de producători agricoli, în general, de diferite categorii – și specializate, și generale – a protestat una singură, deci să fie foarte clar.
Vocea Basarabiei: Dar cum se explică că nu au fost solidari toți sau că doar o singură asociație din peste 30?
Alexandr Trubca: Da, fiindcă, haideți să înțelegem foarte clar, cei mai afectați la nivel de partea legată de preț au fost cei care cresc culturi de câmp, ei sunt cei mai afectați. Confederația sau Federația Națională a Fermierilor…
Vocea Basarabiei: Asociația „Forța Fermierilor”?
Alexandr Trubca: Nu, confederația nu a protestat, cei care cumva îi adună pe cei mai mici, deci, vorbim de cei mici, mici în sens că sub 200 de hectare. Asociația „Forța Fermierilor” în mare parte membrii de acolo sunt de la 500 la vreo 3.000-4.000 de hectare, sunt agricultori destul de mari în percepția agricultorului moldav, și au protestat doar aceștia din cauza, argumentele pe care le au ei sunt bune, dar cifrele, din păcate, arată că lucrurile nu sunt chiar într-atât de dramatice cum încearcă să le prezinte ei. Ele sunt complicate, noi nu negăm lucrul acesta, fiindcă, într-adevăr, cum am spus, inputurile, prețurile la motorină, la fertilizanți, la ierbicide și pesticide, prețurile scăzute la cereale, ele toate sunt reale, da, chiar și noi am făcut un calcul cu colegul, dl Pasat, care este fermier activ și știe cifrele la zi ce se întâmplă în agricultură, și matematica ieșea foarte interesant, costurile care sunt pentru anul 2023 pentru un hectar, spre exemplu, de grâu, costul total de input este în jur de 15.000 de lei, prin comparație cu 6-7.000 de lei un an în urmă, evident, este o creștere substanțială, însă chiar și la prețul de 3 lei la 5 tone la hectarul de grâu care se așteaptă acum, vedem că suma respectivă este returnată. Da, într-adevăr, agricultorii nu vor avea profitabilități enorme, vor avea probabil pe anumite culturi chiar și o scădere, un minus, pe alte culturi vor avea un anumit profit relativ mic, dar atunci când vorbim despre un an foarte complicat, în general, pentru economia națională din cauza crizelor cu care ne-am bătut, când vorbim că guvernul face eforturi enorme și alocă 5 miliarde pentru susținerea întregii populații în perioada rece a anului, să pretinzi că tu nu ai o marjă de profit atât de mare, mie îmi pare destul de greșit, mai ales că, cum am spus, alți agricultori nu protestează, deși sunt într-o situație la fel de proastă, fiindcă ei tot sunt în aceeași situație.
Vocea Basarabiei: Dar ce auzeam eu de la dl Slusari, cel care conduce această asociație?
Alexandr Trubca: Nu este președintele, este directorul executiv.
Vocea Basarabiei: Da, directorul executiv, că ei acolo apărau și drepturile celor mici și mijlocii.
Alexandr Trubca: Deci, repet încă o dată, drepturile cui apărau asta e adevărat, fiindcă în momentul în care ei solicitau anumite revendicări, ei solicitau pentru toți agricultorii, cei mici, de la 1 hectar până la X hectare, care le apărau, și spuneau că, într-adevăr, este motivul general pe care îl promovează dl Slusari și asociația respectivă împotriva marilor holdinguri, noi asta am mai spus-o.
Vocea Basarabiei: Că ar putea să falimenteze multe din afacerile din agricultură. Da, ajungem și la marile holdinguri.
Alexandr Trubca: Este adevărat că riscul de faliment în orice afacere este mereu prezent, este mereu prezent riscul într-o afacere. Ce ține de componenta legată de finanțare, aici eu probabil le dau dreptate sută la sută, fiindcă noi am avut un șir de instrumente pe care acum, pe ultima sută de metri, într-adevăr începem să le aplicăm, legate, spre exemplu, de rambursare, fiindcă există o măsură de subvenționare, regulamentul de subvenționare, subvenționarea dobânzii la credit și, în același timp, regula generală care se aplică pentru oferirea subvențiilor este primul venit – primul servit. Deci, majoritatea solicitărilor de subvenționare, care sunt peste 1.900 la număr la moment, care au mai rămas să fie procesate, au venit în ultima zi de depunere a actelor la AIPA și AIPA nu poate, legal vorbind, să ofere o subvenție celui care erau pe 30, când încă examinează dosarele din august anul trecut. Și atunci am venit cu o idee să facem o excepție de la lege, am făcut și o scrisoare în acest sens în numele comisiei pe numele ministrului, să facă o excepție și pentru acele 1.900 de dosare care subvenționează dobânda la credit să meargă cât mai repede să le ofere la colegi și aceasta iarăși este o idee care a venit de la colegul Pasat, care este agricultor practician. Și el a spus că asta ar putea să diminueze presiunea financiară care stă pe umerii agricultorilor, fiindcă și asta, de fapt, stă la baza unei potențiale falimentări, nu ceea ce va veni grâul sau roada ulterioară, ci achitările pe care trebuie să le facă azi, acum, aici, asta este și ideea.
Vocea Basarabiei: Dar ce au spus agricultorii protestatari? Că ei își iau o pauză până la 1 august și dacă autoritățile nu le onorează toate revendicările, atunci protestele vor fi reluate.
Alexandr Trubca: Eu am mai spus și în alte emisiuni, foarte atent am analizat cele 5 revendicări pe care le au colegii.
Vocea Basarabiei: Haideți să discutăm pe fiecare în parte.
Alexandr Trubca: Dacă îmi amintesc bine, ele sunt următoarele, dacă greșesc, vă rog să mă corectați. În primul rând, solicitau o sumă unica de 3.000 de lei la hectar pentru agricultorii mici și mijlocii, doi – solicitau interdicția importurilor din Ucraina, trei – obligarea lucrării portului Giurgiulești pentru o perioadă X, până în decembrie pentru producția locală.
Vocea Basarabiei: Da, să fie exportul doar din Republica Moldova.
Alexandr Trubca: Exact. Și ce mai solicitau ei, nu îmi amintesc…
Ceea ce ține de importul din Ucraina, așa cum au spus-o și colegii de la Asociația „Forța Fermierilor” în mai multe emisiuni, sunt doar să renunțăm la el și acesta este o ipocrizie, fiindcă Moldova, practic, nu importă cereale din Ucraina, prin Moldova, într-adevăr, se tranzitează foarte multe cereale și, cum am spus, acesta-i acel joc economic nemijlocit al traderilor care cumpără de acolo unde este mai ieftin și vând acolo unde este mai scump.
Vocea Basarabiei: Să obțineți bani de la Uniunea Europeană.
Alexandr Trubca: Nu, nu, nu. Solicitările erau foarte practice. Una era financiară, una era legată de Ucraina, una era legată de import și încă două, nu-mi amintesc acum care. Haideți să le comentăm pe cele pe care mi le-am amintit. Ceea ce ține de importul din Ucraina, așa cum au spus-o și colegii de la Asociația „Forța Fermierilor” în mai multe emisiuni, sunt doar să renunțăm la el și acesta este un dram de ipocrizie, fiindcă Moldova, practic, nu importă cereale din Ucraina, prin Moldova, într-adevăr, se tranzitează foarte multe cereale și, cum am spus, acesta-i acel joc economic nemijlocit al traderilor care cumpără de acolo unde este mai ieftin și vând acolo unde este mai scump. Asta este și logic. Și atunci când există o posibilitate să procure grâu ca traderi din Ucraina și să-l tranziteze pe teritoriul Republicii Moldova și să-l exporte mai departe, ei propun același preț și pentru agricultorii din Moldova, ceea ce cauzează probleme legate de preț. Deci, respectiv interdicția importurilor nu va aduce la nimic, fiindcă, oricum, tranzitarea nimeni n-a interzis-o și, practic, este imposibilă.
Vocea Basarabiei: Din contra, ar putea să afecteze relația cu Ucraina, pentru că ministrul agriculturii din Ucraina ce a spus? Că să nu uitați că și voi exportați marfă pe teritoriul Ucrainei.
Alexandr Trubca: Foarte corect. Plus la asta, mie mi se pare destul de greșit, acest lucru nu afectează, fiindcă problema mare care era și în statele UE care au pus acea interdicție, vorbim, în special, de Polonia, România, dar de asemenea au fost afectate Slovacia și Ungaria, era în felul următor: foarte mulți procesatori locali din acele state și cei din industrie, din zootehnie importau cereale ucrainene pentru procesare sau pentru alimentarea vitelor în detrimentul achiziționării acestor cereale de pe piața locală. Deci, aici era o concurență neloială sau dumping față de producătorii locali. În cazul Moldovei, noi nu importăm cereale din Ucraina și nu facem concurență producătorilor locali. E destul de lipsită de logică această propunere. În ceea ce ține de portul din Giurgiulești, dincolo de faptul că o astfel de interferență în activitatea unui nod logistic poate ridica mari semne de întrebare din partea partenerilor noștri occidentali, fiindcă ei întreabă: „dar cu ce ocazie vă băgați peste un nod logistic”? Asta-i în primul rând. Mai este o problemă legată de faptul că în Moldova există mai mulți traderi decât cel care se spune că controlează terminalul cerealier de la Giurgiulești.
Vocea Basarabiei: „Trans-Oil”-ul?
Alexandr Trubca: Exact, „Trans-Oil”-ul. Și aceilalți transportatori sau traderi utilizează alte căi logistice, cum am spus, Reni și Ismail, Constanța, inclusiv Giurgiuleștiul. Respectiv, în momentul în care ai să impui ca Giurgiuleștiul să lucreze exclusiv pentru producția locală, ei, pur și simplu, cei care nu vor dori să procure de la producătorii locali se vor reorienta spre alte puncte logistice. Ceea ce ține de subvenția la hectar de 3.000 de lei, cum am spus-o și în alte emisiuni, marea problemă legată de această solicitare și pe care, apropo, o înțeleg alte asociații de fermieri, pe care au spus-o și în emisiune, că „noi înțelegem și noi vrem bani, dar nu sunt”. Vă spun sincer, 3.000 de lei, chiar la 400.000 de hectare, vorbim de grupa întâia și grupa a doua, vorbim doar de culturile cerealiere, se adună 1,2 miliarde de lei. Eu am încercat, am avut o discuție cu dna Sirețeanu la acest subiect…
Vocea Basarabiei: …ministra finanțelor.
Alexandr Trubca: Da. Și dna Sirețeanu mi-a arătat foarte clar cifrele. Noi, din cauza circumstanțelor regionale, avem încasări la limita celor planificate, deci mai mult decât cele planificate sau chiar la limita, uneori, în anumite perioade de timp chiar sub cele planificate. Cum să vorbim acum despre identificarea a 1,2 milioane de lei pe care să-i oferim agricultorilor? În condițiile în care am făcut și noi calculele cât costă inputurile și care sunt estimările producției pare destul de, hai poate n-o să zic cuvântul greșit, dar cel puțin complicat, ca să explică și la alte ramuri de ce nu le dăm și lor. Cum am spus, nu doar agricultorii, mai sunt și cei cu livezile, cei cu vița de vie, zarzavaturi, cei din zootehnie, care, apropo, achiziționează cereale pentru hrănitul animalelor și noi avem și alte industrii care nu beneficiază de niciun suport din partea statului.
Vocea Basarabiei: Dar reproșul dlui Slusari e că de ce nu a-ți sesizat Bruxelles-ul, de exemplu, încă în toamna anului trecut să vă ofere un pic de asistență ca să puteți diminua, să zic așa, din povara financiară pe care o solicită agricultorii pentru subvenții?
Alexandr Trubca: Această întrebare ar fi mai bine să fie adresată ministerului, bine, ministerului, în primul rând, și guvernului, în al doilea rând, cumva nu ține de competența parlamentului și chiar nu pot să vă răspund.
Vocea Basarabiei: Dar sunteți la guvernare împreună…
Alexandr Trubca: Da, procesul de guvernare este foarte bine delimitat și noi încercăm să respectăm puterile în stat și să nu ne implicăm, să facem interferență în activitatea unuia sau altuia. De ce nu ne-am adresat la Bruxelles, chiar îmi este greu să vă spun, probabil că au fost anumite discuții, eu nu cred că nici dl Bolea și nici dna Gavrilița care era pe atunci prim-ministru sau chiar și acum dl Recean nu au încercat să poarte discuții la acest subiect. Or, orice suport macrofinanciar vine cu anumite condiționalități și una din condițiile principale el trebuie să fie pentru investiții, și nu bani în cash, fiindcă orice suport direct la hectar agricultorilor ca măsură compensatorie nu este garantarea unei investiții directe în economie și atunci orice finanțator se întreabă: care este garanția că banii aceștia n-au să fie mâncați, au să fie investiți în dezvoltare și, respectiv, să aducă valoare adăugată în economie?
Vocea Basarabiei: Deci, până la urmă, totuși, Bruxelles-ul ar putea să pună condiții foarte clare?
Alexandr Trubca: Ar putea, evident, să pună…
Vocea Basarabiei: Oferim bani pentru investiții, dar nu oferim bani pentru a acoperi nevoile curente?
Alexandr Trubca: Bruxelles-ul ar putea să facă foarte multe momente, dar cu siguranță cunoașteți că noi suntem acum într-un proces de îndeplinire a unor condiții, hai să spunem recomandări…
Dacă anul trecut noi am avut exporturi de circa 190 sau 250 de tone de cireșe, anul acesta am exportat în Uniunea Europeană 1.900 tone de cireșe.
Vocea Basarabiei: Cele 9 condiționalități…
Alexandr Trubca: Cele 9 și mai sunt încă 33 mai mici, deci sunt mai multe recomandări ale Comisiei Europene pentru a fi pregătiți pentru o eventuală începere, deschidere a negocierilor. Chiar ieri am revenit de la Bruxelles, am fost în cadrul unei vizite mai mari, conduse de dl președinte al parlamentului, am participat circa 20 de deputați, inclusiv din partea opoziției, în care am discutat cu mai mulți factori-cheie din cadrul Parlamentului European, în special, în legătură cu ce facem și ce nu facem corect în parcursul nostru către deschiderea negocierilor. Și pot să vă spun că la întrebările destul de deschise pe care le-am adresat referitor la o posibilă finanțare pre-deschidere a negocierilor sau chiar și post-deschidere a negocierilor răspunsul a fost unul destul de sincer și chiar mă bucur să a fost sincer: „Colegi, dna Ursula von der Leyen în cadrul evenimentelor de la EPC din 1-2 iunie a spus foarte clar – aveți un suport macroeconomic de 1,2 miliarde euro, care va fi debursat pe parcurs, voi aveți niște teme pentru acasă pe care trebuie să le faceți, haideți să parcurgem întâi etapele respective, după care să discutăm despre alte finanțări”, fiindcă bugetul Uniunii Europene a fost aprobat până în 2027, or bani pentru o nouă eventuală extindere nu au fost planificați și acum să se intervină la bugetul Uniunii Europene este destul de complicat, fiindcă atunci deschizi o portiță și alți factori pe intern vor dori să facă modificări la buget, respectiv orice finanțare a Republicii Moldova, în special, vorbim de Moldova și Ucraina în cazul de față, trebuie privită din perspectiva a ce am făcut noi teme pentru acasă, să îndeplinim acele recomandări, să încercăm să ne dezvoltăm, să încercăm să creștem economia, să investim în economie și din banii pe care noi înșine îi generăm să ne finanțăm anumite activități. Iată cifra de azi pe care am primit-o de la dl Talmazan, dacă anul trecut noi am avut exporturi de circa 190 sau 250 de tone de cireșe, anul acesta am exportat în Uniunea Europeană 1.900 tone de cireșe, deci practic o creștere de aproape 10 ori. Și asta trebuie să fie prioritar pentru Republica Moldova – să creștem exporturile, să creștem încasările la buget, inclusiv să fiscalizăm sectorul, să creștem veniturile la buget și de acolo, într-adevăr, să creăm programe de finanțare și dezvoltare a sectorului agrar.
