Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vom vorbi despre cooperarea dintre Chișinău și București și, mai cu seamă, despre ceea ce a făcut, ce face și ce urmează să mai facă Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului de la București. Adrian Dupu, secretar de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, este invitatul nostru. Mulțumim foarte mult, pentru că ați acceptat invitația noastră și pentru disponibilitate!
Adrian Dupu: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru invitație.
Vocea Basarabiei: Înainte de a intra în studio, am urmărit discursul președintelui României, Klaus Iohannis, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române și ce a spus liderul de la Cotroceni: „…vom continua să fim alături de Republica Moldova, grav afectată de război”. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei durează mai mult de un și jumătate și „Bucureștiul va oferi în continuare asistență financiară, expertiză și sprijin politic fără precedent în edificarea unui parcurs european ireversibil, dar și în construcția unui stat sigur și prosper pentru toți cetățenii. Prioritatea momentului constă în obținerea deciziei politice, de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei”, cel mai probabil aceste două state vor putea să deschidă negocierile pentru perioada de preaderare. Haideți să vorbim despre parteneriatul strategic, că de ceva ani atât de mult se insistă pe această noțiune de parteneriat strategic între cele două state – Republica Moldova și România. Ce ar trebui să înțeleagă cetățenii, când le spunem că există acest parteneriat strategic între cele două state?
Adrian Dupu: Parteneriatul strategic are deja 12 ani și cred că cel mai simplu ca să înțeleagă ceva din acest parteneriat este să se uite la toate proiectele care s-au realizat în tot acest timp, fie că vorbim, de exemplu, despre proiecte mai vechi, care au început odată cu acest parteneriat strategic, cele peste 1.000 de grădinițe renovate, microbuze școlare, SMURD, diferite clădiri importante din întreaga Republică Moldova…
Vocea Basarabiei: …care au fost renovate, edificii culturale, în mare parte…
Adrian Dupu: …din bani românești. În Chișinău avem Sala cu Orgă, care arată foarte frumos, datorită investițiilor din România.
Vocea Basarabiei: La Cahul avem teatrul…
Adrian Dupu: Da, la Cahul avem teatrul renovat. Sunt foarte multe proiecte și spuneam și cu altă ocazie că sunt sigur că nu există un raion în Republica Moldova care să nu fi beneficiat de bani din România pentru diferite proiecte și aceste proiecte continuă. Chiar înainte să vin la Chișinău, vorbeam la guvern cu colegii mei și mi-au spus că s-a plătit deja prima tranșă din împrumutul nerambursabil, din grantul de 100 de milioane de euro pe care l-a oferit România Republicii Moldova. Acum o săptămână au fost transferați banii și în una din zile eram cu dna ministru al educației care mi-a spus că din banii aceia 19 milioane de lei românești, înseamnă peste 300 de milioane de lei moldovenești au venit pentru microbuze școlare, încă un rând de microbuze școlare, care vor fi achiziționate aici pentru unitățile de învățământ. Din cele 100 de milioane o mare parte se duc pentru proiectul „Satul European”, unde foarte multe localități vor avea apă și canalizare datorită acestor bani, la fel pe segmentul de educație vor fi dotate laboratoare de fizică și de chimie și lista este lungă, avem pe ea 18 capitole…
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că nu ar exista raion unde nu ar fi fost implementat un proiect care să fie sprijinit de partea română, ne amintim că și în UTA Găgăuzia au fost direcționați bani pentru renovarea edificiilor școlare, dar ce se crede? Că prea puțin cunosc per ansamblu cetățenii despre ceea ce face România în Republica Moldova, ce sprijin oferă și, mai cu seamă acolo, în UTA Găgăuzia.
Adrian Dupu: Da, într-adevăr, aici este și datoria noastră, dar cred că și datoria dvs., a presei, să facem aceste lucruri cunoscute în rândul cetățenilor, pentru că noi spunem lucrul acesta și de aceea constat tot timpul că o conlucrare între instituțiile statului și presă este neapărat necesară.
Vocea Basarabiei: Eu cred că administrația publică locală ar trebui și ea să țină la curent cetățenii, cine investește, de unde vine sprijinul…
Adrian Dupu: Când mă refer la autorități, noi, cel puțin în proiectele pe care le implementăm cu departamentul, dar și în proiectele care vor fi implementate din acest nou grant de 100 de milioane ne-am asigurat ca manualul de identitate vizuală să fie foarte clar și proiectele toate să fie foarte vizibil marcate și promovate, pentru ca oamenii să știe că acești bani vin din România.
Există foarte multe investiții în R. Moldova și foarte multe investiții românești, ceea ce este un lucru foarte bun și toate aceste lucruri duc la modernizarea, la dezvoltarea Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Modernizare în Republica Moldova este echivalentul cu europenizare. Cât de modernizată vedeți dvs. a fi astăzi Republica Moldova, dacă tot vorbim că acest drum de integrare europeană trebuie să devină unul ireversibil?
Adrian Dupu: S-a schimbat mult Republica Moldova în ultimii ani. Eu prima dată am venit în Republica Moldova în 1997, se pare, oricum, foarte mult de atunci, din 2013 am locuit o perioadă în Republica Moldova și am putut să văd cum se schimbă lucrurile, și se schimbă în bine. Și unii dintre colegi care n-au mai venit o perioadă lungă de timp văd mult mai bine această schimbare. Există foarte multe investiții aici și foarte multe investiții românești, ceea ce este un lucru foarte bun și toate aceste lucruri duc la modernizarea, la dezvoltarea Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar sărăcia cât de vizibilă este?
Adrian Dupu: Din păcate, nu putem și nici în România nu putem peste noapte să ajungem la un stadiu pe care ni-l dorim, iar problemele cu care ne confruntăm, mai ales în această perioadă, ați văzut și știm cu toții că s-au succedat atâtea crize, începând cu pandemia de COVID, apoi criza energetică, războiul Rusiei împotriva Ucrainei sunt evenimente și crize care e clar că ne-au afectat și au afectat și ritmul în care ne dezvoltăm, pentru că au fost alte priorități în care au trebuit să fie alocați banii.
Vocea Basarabiei: Dar ca să fie depășit fenomenul sărăciei, și nu doar acest fenomen, că se mai vorbește și despre corupție, și despre alte metehne, trebuie implementate reforme. Ca să fie implementate aceste reforme, iarăși, pe de o parte, se vorbește și de sprijinul partenerilor externi ai Republicii Moldova, dar și despre cât de implicați trebuie să fie cetățenii acestui stat, ca ei să-și poată decide soarta, să-și facă aceste transformări nu doar întinzând mâna și așteptând pomana.
Adrian Dupu: Reformele sunt foarte importante, dar sunt foarte greu de digerat, de acceptat.
Vocea Basarabiei: De ce?
Adrian Dupu: Pentru că așa suntem noi ca oameni, reticenți la schimbare. Și eu țin foarte bine minte perioada de preaderare din România în care a trebuit să fie implementate diferite legi pentru a ne armoniza legislația cu Uniunea Europeană, diferite standarde și știu cât de greu a fost și când s-a introdus casa de marcat obligatoriu, ca să dau un exemplu, că înțeleg că acum este un subiect pe agendă la Chișinău.
Îndemnul meu către cetățenii Republicii Moldova: să privească foarte atent la experiența României, pentru că prin ce trec ei acum noi am trecut în urmă cu 16 ani.
Vocea Basarabiei: Deținătorii de patente erau cei care exprimau într-un fel nemulțumire că de ce ar trebui atât de brusc, deși au avut o perioadă ca să se adapteze, de ce atât de brusc le cer autoritățile că trebuie să aibă și acea casă de marcat.
Adrian Dupu: A fost doar un exemplu, dar au fost lucruri la care ne-am adaptat, n-a fost ușor de la început, cum spuneam, e în natura omului să fie rezistent la schimbare, dar roadele s-au văzut imediat după. Și acesta este îndemnul meu către cetățenii Republicii Moldova: să privească foarte atent la experiența României, pentru că prin ce trec ei acum noi am trecut în urmă cu 16 ani.
Vocea Basarabiei: Mai mult…
Adrian Dupu: Mă rog, 16 ani de când am intrat în Uniunea Europeană; în urmă cu 18, 19, 20 de ani, dar modul în care s-a dezvoltat România și rapiditatea cu care s-a dezvoltat odată cu intrarea în Uniunea Europeană nu se compară cu nimic. Ca să vă dau un exemplu pe care îl gândesc tot timpul și mai discut cu prietenii, în urmă cu 20 de ani, noi discutam despre drumuri, drumuri, drumuri, acum drumurile în România nu mai sunt o problemă, avem drumuri bune, foarte bune, acum discutăm despre autostrăzi, să avem autostrăzi cât mai multe, adică am trecut la un alt nivel. Și acum când mai merg la Iași, eu fiind originar de acolo, îmi aduc aminte de cum erau străzile prin oraș când eram mic și cum arată acum, e o diferență foarte-foarte mare.
Vocea Basarabiei: Adică, aici vreți să lăsați să se înțeleagă că totuși sprijinul din partea Uniunii Europene a fost unul mare, ținând cont și de fondurile europene care au fost direcționate către România?
Adrian Dupu: Noi n-am fi reușit fără banii europeni și fără expertiza europeană să ajungem unde suntem astăzi, iar foarte multe dintre proiectele mari din România s-au realizat cu fonduri europene și, cum spuneam, România nu ar fi ajuns astăzi aici fără acești bani.
Limba română nu era oficială în Uniunea Europeană, documentația nu era în limba română, noi a trebuit să traducem toată legislația.
Vocea Basarabiei: Și, apropo, despre experiența României se discută foarte des în Republica Moldova și despre faptul că a ratat o parte din fondurile pe care putea să le absoarbă, dar nu a avut capacități suficiente ca să le aducă în țară, iar pe de altă parte, cetățenii Republicii Moldova mai spun că, dacă României i s-a oferit acea posibilitate să adere la Uniunea Europeană cu un avans, de ce să nu i se ofere acest avans și Republicii Moldova acum ca să ajungă și ea mai repede în Uniunea Europeană și poate atunci și alinierea la acele standarde, și aceste reforme în justiție și în administrația publică vor fi făcute poate cu pași mai siguri, cu mai multă îndrăzneală?
Adrian Dupu: Cât despre avans, nu știu eu să se fi făcut rabat de la… Și România a trebuit să închidă toate capitolele de negociere până să adere și, într-adevăr, România nu a absorbit toți banii care erau disponibili în acea perioadă și nici imediat după, dar, față de Republica Moldova, noi nu am avut norocul să avem un frate care e deja în Uniunea Europeană și care să ne ajute. Ca să înțelegem, limba română nu era oficială în Uniunea Europeană, documentația nu era în limba română, noi a trebuit să traducem toată legislația.
Vocea Basarabiei: Și acquis-ul comunitar acum ar putea fi preluat în mare parte?
Adrian Dupu: Bineînțeles! Adică, Republica Moldova are foarte multe beneficii de pe urma faptului că noi suntem deja membri ai Uniunii Europene. În primul rând, toată legislația și tot ce înseamnă documentație este tradus în limba română, noi avem expertiză, experți care vorbesc românește, gândesc românește și e mult mai ușor de comunicat și de lucrat împreună când o faci în aceeași limbă decât prin translatori, cum era pe vremea respectivă. Și România a oferit și oferă și în acest moment expertiză în toți acești pași, inclusiv începându-se cu acel formular care a trebuit să fie completat la început, când au primit statutul de țară candidată la aderarea la UE.
Vocea Basarabiei: România spune cu voce tare că rămâne a fi un avocat bun pe calea integrării europene a Republicii Moldova și aici, în Republica Moldova, este apreciat acest sprijin din partea României că rămâne să aibă o voce puternică, pentru că și acolo, în cadrul Uniunii Europene, nu totdeauna lucrurile se decid momentan și în favoare, fiecare țară are dreptul să-și spună punctul de vedere, să-și apere interesul național, dar un asemenea avocat, precum Polonia este pentru Ucraina, și România e de mare preț pentru Republica Moldova.
Adrian Dupu: Președintele Klaus Iohannis a fost încă de la început un foarte mare susținător și știm foarte bine că în toate negocierile care s-au purtat la Bruxelles pentru oferirea statutului de țară candidată la aderare președintele Iohannis a fost foarte vehement în a susține Republica Moldova, la fel și premierul de atunci, Nicolae Ciucă, în perioada în care s-au purtat aceste negocieri și, în acest moment, atât președinția, dl președinte, cât și Guvernul, Ministerul de Externe nu cred că există întâlnire bilaterală sau întâlnire la nivel european în care să nu se discute tema Republicii Moldova. Ca drept dovadă, astăzi președintele Iohannis la Reuniunea Anuală a Diplomației Române a menționat și despre Republica Moldova.
