Vocea Basarabiei: Oaspetele acestei ediții a emisiunii „Puncte de reflecție” este părintele Viorel Cojocaru, preot la Biserica „Sfinților Apostoli Petru și Pavel” din Chișinău. Preotul Viorel Cojocaru este doctor în bioetică, lector universitar, care a studiat mulți ani destinul bisericii din Basarabia în prima jumătate a secolului XX, a absolvit Academia de Teologie din Chișinău, ulterior, încă două facultăți în România, a făcut masteratul și teza de doctor în filosofie.
Viorel Cojocaru: Doctoratul în filosofie, da, și lucrăm și în continuare, nu ne oprim aici, pentru că vorba unui fin de al meu, când a văzut că nașul se implică în activități științifice, cu studii, cu doctorate, mi-a zis: „nanu, tu ai dreptate, cred că vei fi cel mai deștept mort din cimitir”.
Vocea Basarabiei: Adică de la naștere până la moarte trebuie să învățăm?
Viorel Cojocaru:„…ai o problemă, că ne pregătim să mergem pe lumea cealaltă, nu trebuie să moară chiar toți proștii, trebuie să ne pregătim să murim deștepți”.
Vocea Basarabiei: Crăciunul este sărbătoarea creștină a nașterii lui Isus, celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Când și de ce trebuie să sărbătorim Nașterea Domnului?
Viorel Cojocaru: Eu n-aș pune problema când, aș pune problema cum?
Vocea Basarabiei: Când și cum?
Viorel Cojocaru: Pentru mine ca și preot, mi s-a creat un fel de dezgustat în legătură cu consumismul asta, care este, indiferent pe ce dată se prăznuiește, constat un fenomen care se actualizează astăzi, anume că cetățenii capitalei sărbătoresc pe 25 și merg la țară pe 7.
Eu încep postul pe 15 noiembrie, respectiv pe 25 pot sărbători Nașterea Domnului…
Vocea Basarabiei: Am întâlnit, cunoscut foarte mulți oameni care așa și îmi ziceau: „în familie la Chișinău pe 25 decembrie, dar pe 7 ianuarie merg la părinți sau la rude în Moldova profundă și sărbătoresc acolo Crăciunul”.
Viorel Cojocaru: Eu de obicei îi întreb de ce pe 25? Care e motivul? Pentru că un motiv ar fi că eu încep postul pe 15 noiembrie, respectiv pe 25 pot sărbători Nașterea Domnului. Dar atunci când noi sărbătorim, nu contează când începe postul, nu contează când sărbătorim celelalte sărbători creștine… 25, trebuie să menționăm, este praznicul nașterii Domnului pe stilul nou, asta ar însemna că noi, ca și creștini care prăznuim pe 25 Nașterea Domnului, trebuie să prăznuim toate sărbătorile de pe parcursul anului pe 25, nu numai Nașterea Domnului. De obicei s-a constrâns din situație, pentru că lumea își dorește să prevaleze cumva Revelionul asupra Nașterii Domnului și atunci s-au simțit cumva stingheriți „De ce trebuie să sărbătorim tocmai pe 7 ianuarie Nașterea Domnului, înainte de Revelion? Nu, haideți facem așa-sărbătorim mai întâi pe 25 ca românii și după aceea ca noi, pe 7 ianuarie”.
Vocea Basarabiei: În localitățle din Republica Moldova, situate pe malul Prutului, acolo se prăznuieștte Nașterea Domnului pe stil nou.
Viorel Cojocaru: În 1924, când s-a introdus calendarul schimbat gregorian cu acel decalaj de 13 zile, au fost foarte multe dispute. Regretatul și eminentul Mitropolit Gurie Grosu a avut o perioadă foarte tumultoasă anume în aceste condiții. Pe de o parte presa clandestină rusească era abundentă prin biserică, în spațiul acesta românesc, basarabean, pe de altă parte, erau preoți pro-ruși, mai veneau inclusiv Poleacov, Benedict și alții din Rusia, care încercau să bage strâmbe în ceea ce ținea de calendar. În felul acesta au fost foarte mari opuneri asupra acestui aspect și este important de ce. Atunci când a intrat Transilvania, în 1918, în componența României tot erau pe stilul vechi, dar atunci nu a fost problemă să treacă pe stilul nou. Noi am opus rezistență, se vede impactul slav prin biserică asupra felului acesta de a manifesta o credință separată slavă față de celelalte comunități ortodoxe. S-a lăsat amprenta aici, în spațiul acesta. Chiar acum lucrez la un volum cu Episcopul Dionisie Erhan, revista „Luminătorul” și am analizat minuțios despre vizitele pastorale pe care le-a făcut Episcopul Dionisie Erhan. Nu știu de ce, dar Înaltul Mitropolit Gurie l-a însărcinat pe Dionise să meargă în teritoriu foarte mult, mergea câte o săptămână, două, trei în teritoriu și explica la credincioși ce e cu acest calendar și ce se întâmplă. Unul dintre lucrurile pe care le evidenția…
Fiecare credincios trebuie să se țină de un stil, ori nou ori vechi…
Vocea Basarabiei: Părinte Viorel ce mesaj trebuie să-i transmitem acelui creștin care zice că sărbătorește Craciunul de două ori pe an.
Viorel Cojocaru: Noi recomandăm în felul următor, fiecare credincios trebuie să se țină de un stil, ori nou ori vechi. Faci toate sărbătorile și respecți un stil, ori nou ori vechi…
Vocea Basarabiei: Credeți că mulți își pun această întrebare inclusiv atunci când vin la biserică?
Viorel Cojocaru:…și nu judeci pe cei care nu respectă stilul tău. Aici e problema. La noi problema această apare acum, în perioada sărbătorilor de iarnă, se politizează pe subiectul acesta. Mai mult ca atât, vreau să argumentez că nu stilul ne mântuie. Eu deseori discut cu cei care sunt bătăioși în cea ce ține de pro stilul vechi: „că nu știu ce, că uite așa, că doar asta ne mântuiește” și aduc o mie de argumente… Stați un pic, avem sfinții din închisori, 1940-1944, în ce stil s-au mântuit ei? Îl avem pe Dionisie Erhan… Toți se roagă, și stilul vechi, și stilul nou… Dionisie Erhan a slujit pe stilul nou, el a promovat, el a vorbit despre pro stilul nou. Mai nou, Biserica Greacă Ortodoxă l-a canonizat pe unul mare cuvios, îi spune Paisie Aghioritul, care a slujit pe stilul vechi pe Muntele Athos, a adormit slujind pe stilul nou într-o insulă în Grecia de astăzi. Deci, nu stilul ne mântuie, aici e problema și cred că Dumnezeu ar râde dacă ne-ar vedea că ne…
Vocea Basarabiei: Dar câți creștini își pun întrebări de felul acestora?
Viorel Cojocaru: Ar trebui să-și pună întrebarea: „ce câștig din stilul acesta, ce am pentru viața veșnică unde-i liniștea mea că nu slujesc prin stil, că nu țin un stil?” Mai nou, și asta mă deranjează, mă afectează că sunt român, „românii sunt catolici, pentru că sărbătoresc pe stil nou”. Stați un pic, noi toți suntem catolici, pentru că catolic înseamnă universal, Biserica Universală, romano-catolicii e altceva, e altă instituție bisericească, dar noi toți suntem catolici, dar nu trebuie să confundăm lucrurile, să băgăm zâzanie de genul ăsta. Mai ales acum, când vedem că trăim un fenomen de in corpore a Bisericii Mitropoliei Moldovei în cadrul Mitropoliei Basarabiei și cei care nu convin acestui curent, zic: „nu mergeți la Biserica Română că aceștia sunt catolici” și o bătrânică săracă, care vrea să se mântuiască, nu o induceți în eroare.
Se încearcă să se facă această diferențiere destul de drastică, pentru ca să nu fie cumva confundați cu biserica, cu invazia rusească
Vocea Basarabiei: Dar ce au făcut ucrainenii? Ucrainenii sărbătoresc primul lor Crăciun după un nou calendar, un alt pas spre ștergerea tuturor urmelor influenței rusești, în timp ce armata lor se opune unei invazii ruse.
Viorel Cojocaru: Da, ei vor să revină la stilul nou bisericesc, pentru că civil de mult am mers cu toții, civil am trecut cu toții. Este o un răspuns, o reacție adversă la invazia, la agresiunea aceasta și, chiar dacă ontologic sunt slavi, de origine sunt slavi, încearcă să se divizeze și prin aspectul acesta de stil, să nu aibă nimic. Am înțeles că în această instituție bisericească ucraineană, chiar și bisericile ucrainene care țin de patriarhia rusă, se insistă să se facă slujbele în limba ucraineană. Nu s-a mai văzut așa ceva, erau ucraineni și făceau slujbele în limba slavă veche. Se încearcă să se facă această diferențiere destul de drastică, pentru ca să nu fie cumva confundați cu biserica, cu invazia rusească.
Vocea Basarabiei: Dar Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în România în unele comunitățil..
Viorel Cojocaru: Avem multe localități pe stil vechi, care țin de Patriarhia Română, cu acordul Patriarhului, mai ales în zona Maramureșului, unde sunt multe sate de ucraineni, acum li se face și un exarhat al ucrainenilor din zona aceea. Avem și noi în spațiul acesta, coloana aceasta, brâul acesta, malul Prutului, multe biserici pe stil nou. Îmi aduc aminte, Dumnezeu să-l odihnească pe Preasfințitul Dorimedont, episcop la Edineț și Briceni și el zicea că nu-i dă binecuvântare să slujească, că nu poate preotul slujească fără popor în biserică. De unde vine aceasta? Atunci când în 1944, când am fost din nou ocupați de armată bolșevică, bisericile au fost distruse, preoții împușcați, poporul a rămas antrenat în stilul nou, nu mai avut preoți, nu a mai fost biserică, iar în 92-93 când s-a reanimat, reactivat credința, s-au construit biserici, poporul n-a mai dorit să treacă la stilul vechi.
Biserica Ortodoxă Rusă va pierde mult atât din imagine, cât și din aspectul teritorial canonic pe care le deține acum…
Vocea Basarabiei: Războiul a provocat divizare şi pe scena religioasă ucraineană, dar şi Mitropolia Moldovei se plânge Moscovei că pierde teren din cauza războiului dus de Rusia în Ucraina.
Viorel Cojocaru: Este cert că Biserica Ortodoxă Rusă va pierde mult atât din imagine, cât și din aspectul teritorial canonic pe care le deține acum. Mi-au spus câțiva colegi preoți din diaspora europeană că au parohii a Bisericii Ortodoxe Ruse din diasporă, care vor să treacă cu Constantinopolul, nu mai vor să fie sub Patriarhia Rusă, pentru că poporul european altfel a înțeles acest aspect al invaziei și vor să se desolidarizeze de această invazie. Deci, din punct de vedere bisericesc, noi ne dorim foarte mult pace. Deseori m-au întrebat și credincioșii, și presa chiar dacă există rugăciuni, cum ar trebui să se comporte biserica în acest război ruso-ucrainean?
Vocea Basarabiei: Și Biserica de aici, și biserica din Ucraina, și biserica din Rusia ar trebui să aibă același comportament…
Eu nu am găsit, cât am citit, cât am analizat, am studiat, eu nu am găsit nicio rugăciune de încetare a războiului între două popoare ortodoxe.
Vocea Basarabiei: Despre ce vorbește acest lucru?
Viorel Cojocaru: Sfinții părinți nu s-au gândit ca se va ajunge să se bată, să fie un conflict atât de mare, sângeros între două popoare ortodoxe. Nu s-au gândit că se poate ajunge la așa ceva, nu există așa ceva, exact așa cum nu există agheasmă specială de sfințit tancurile și rachetele, exact așa nu există binecuvântări pentru „mergeți și ucideți poporul acesta ortodox”, nu există așa ceva.
Vocea Basarabiei: Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse Kiril a declarat că un sacrificiu în timpul îndeplinirii serviciului militar „spălă toate păcatele”. Patriarhul a spus rușilor că vor ajunge în Rai dacă vor muri la război, cum trebuie citit acest mesaj?
Viorel Cojocaru: În 2001 a ajuns pe mâna mea să citesc o carte scrisă de cuviosul Nicodim Aghioritul, se numește „Războiul sfânt” și imediat am făcut comparație cu războiul sfânt la unele curente extremiste islamice. Am vrut să văd cum este percepută această sintagmă în Biserica Ortodoxă și părintele nu vorbea de un război însăși în realitate, vorbea de războiul dintre noi, din sufletul nostru, războiul sfânt. Noi suntem mereu într-un război în care trebuie să selectăm între bine și rău. Faptul că s-a ales să conflictuăm în acest volum, înseamnă că e o problemă la mulți aici.
Vocea Basarabiei: Dar faptul că biserica e mână în mână cu politicul, nu ridică și aici multe semne de întrebare, e bine ca biserica să facă ceea ce zice și crede politicul?
Viorel Cojocaru: Sigur că nu este bine. Biserica trebuie să se gândească că este o instituție divină umană. Aici se pierde aspectul acesta canonic. Eu deseori explic la mulți credincioși că în biserica nu există papism, adică nu conduce unul singur biserica. Exact și la credincioși le spun: „nu este preotul șeful bisericii voastre.” Biserica este condusă de Sfântul Sinod: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Sfântul Sinod al Mitropoliei Moldovei, Sfântul Sinod al Mitropoliei Basarabiei, Adunarea Generala a Parohiei sau Consiliul Parohial conduce, preotul sau ierarhul este doar un reprezentant legal. Mi-i interesant și eu mă gândesc chiar tot Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse este așa?
Vocea Basarabiei: Exact, întrebarea asta și eu mi-o pun.
Viorel Cojocaru: Au fost voci care au fost împotriva războiului din sânul Bisericii Ortodoxe Ruse și aici putem numi pe Mitropolitul Ilarion Alfeyev, care a fost persecutat, exilat, putem numi pe Diaconul Andrei Kuraev care și-a expus clar poziția și acum a părăsit Rusia.
Vocea Basarabiei: Haideți să revenim la ale noastre și să ne spuneți ce înțelegeți Dumneavoastră din disputa care e de ceva timp între două Mitropolii, prin surprindere, dar astăzi am aflat că totuși nu sunt doar două Mitropolii în Republica Moldova.
În Republica Moldova astăzi avem înregistrate la ASP în jur de 5 entități bisericești ortodoxe, 5 tipuri de biserici ortodoxe.
Vocea Basarabiei: Ele toate sunt Mitropolii?
Viorel Cojocaru: Nu toate sunt Mitropolii, dar este Mitropolia Moldovei care ține de Patriarhia Moscovei, este Mitropolia Basarabiei care ține de Patriarhia Română, este Mitropolia Moldovei de Răsărit inițiată de părintele Protoiereu Ioan Ciuntu, este o entitate a Bisericii Ortodoxe ruse din exil, cu sediul la Bălți, Bilicenii Vechi, mi se pare, este entitatea Patriarhiei Ucrainei Autocefale, îmi pare că recent ridicată la rang de Arhiepiscopia de Fălești și Sângerei, Arhiepiscop fiind Filaret Pancu, este Mitropolia Sfântului mormânt, cu Mitropolit Serghie din Buiucanii Vechi și mai sunt încă vreo câteva. Problema nu e aceasta, hai că vorbim că avem o libertate…
Vocea Basarabiei: …dar o subordonare, un respect pentru ceea ce este canonic…
Viorel Cojocaru: E greu de vorbit de subordonare, avem doar aceste două mari Mitropolii, a Moldovei și a Basarabiei, care sunt vizibile cu…
Vocea Basarabiei: Pe dimensiunea canonică, totul e bine?
Viorel Cojocaru: Nu, nu este bine, sunt foarte mulți autointitulați și lucrul acesta se întâmplă nu doar în spațiul acesta basarabean, diferite schisme în sânul Bisericii Ortodoxe sunt și în Grecia, sunt și în Rusia, sunt și în România. Nu este doar cazul Republicii Moldova, pe noi ne deranjează altceva…
Vocea Basarabiei: Dar ce îi avantajează pe cei care…
Viorel Cojocaru: Disciplina, când nu-i disciplină, se formează structuri separate. Când nu vrei să respecți, îți formezi propriul tău cult. Problema e de disciplină. Când vorbim de Mitropolia Basarabiei, era clar că s-a dorit o reîntoarcere în sânul Patriarhiei Române în 1992 și această întoarcere s-a făcut, vedem cu cât greu și cu câte probleme s-a făcut. Mă interesează altceva, de ce atât de mult a durat din 92 până în 2002 sau 2003, când oficial s-a înregistrat Mitropolia Basarabiei la CEDO, când s-a câștigat acel proces cu atâtea probleme, când celelalte Mitropolii, tot de sorginte rusească, Mitropolia sau Arhiepiscopia Bisericii Ruse din Exil nu a avut probleme sau Patriarhia Kievului nu a avut probleme. Mitropolia Basarabiei a avut probleme la înregistrare. De ce? De ce i-a fost frică societății sau conducerii Republicii Moldova de Mitropolia Basarabiei. De ce? Pentru că e proromânească.
Vocea Basarabiei: Bine, dar decizia CEDO au executat-o cei care reprezentau guvernarea comunistă.
Viorel Cojocaru: Așa e, dar problemele au început de la Guvernul Sangheli, nu au pornit de la guvernarea comunistă.
Vocea Basarabiei: Da dar și aici mulți ziceau că e un paradox, deși era clar că trebuiau să execute, să țină cont de verdictul Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Viorel Cojocaru: Observ acum foarte multe discuții așa destul de tăioase între reprezentanții Mitropoliei noastre, a Basarabiei și Mitropolia Moldovei. Aș recomanda ambelor părți se găsească, să citească cu atenție acele scrisori, corespondența între acești doi patriarhi, Alexei și Teoctist în problema entității sau etnicității Basarabiei, din punct de vedere bisericesc, e foarte interesant și o să găsim foarte multe răspunsuri la întrebări.
Vocea Basarabiei: Dacă ați pomenit despre cei doi patriarhi ai Rusiei și României, Alexei și Teoctist, credeți că cei care au venit ulterior la putere, în fruntea acestor două Patriarhii, nu au citit această corespondență între întâistătătorii bisericilor Patriarhilor de la București și de la Moscova?
Viorel Cojocaru: Au citit, sunt sigur că au citi. Anume că atunci când erau probleme între aceste două Mitropolii, Patriarhul Daniel era reprezentantul Ministerului de Externe a Patriarhiei Române și Patriarhul Kiril era reprezentantul Ministerului de Externe a Patriarhiei Rusiei, se cunosc foarte bine între ei și până în final, ce spunea la un moment dat părintele Petru Buburz, cum a spus părintele Ilie Cleopa că Dumnezeu va face lumină în acest caz.
Vocea Basarabiei: Dar sincer, Dumneavoastră credeți că cei doi Patriarhi din România și Rusia, ar putea astăzi, la modul cel mai serios, să discute problema bisericii din Republica Moldova? Ce îi împiedică să o facă?
Viorel Cojocaru: Sigur ar putea. Probabil că îi împiedică constrângerile politice care sunt.
Vocea Basarabiei: Și dintr-o parte și alta?
Din partea Patriarhiei Ruse. Mulți, inclusiv cunoscutul teolog Andrei Kuraev, a zis că totuși trebuie să recunoaștem că URSS există astăzi, există prin biserică.
Vocea Basarabiei: Da, nu s-a destrămat colosul. Dar a repetat mesajul ăsta și patriarhul Rusiei.
Viorel Cojocaru: Astăzi dacă cumva discutăm despre colegii mei din Mitropolia Moldovei, care a revenit în sânul Patriarhiei române, practic, sunt cei care încearcă să dărâme cortina URSS prin biserică.
Vocea Basarabiei: Dar să spuneți poate câteva lucruri din acea corespondență a foștilor Patriarhi ai României și Rusiei, Alexei și Teoctist.
Viorel Cojocaru: Acolo se vorbește atât de aspectul istoric, cât și despre aspectul canonic, se aduc argumente din ambele părți, diverse canoane, inclusiv în una din aceste scrisori, în care practic, recunoaște Patriarhia Rusă că ar încălca cumva principiul etnic al unui popor, canonul 41 apostolic, care spune că poporul trebuie să fie condus de un Episcop care cunoaște limba din sânul poporului. Noi știm ce am avut 1812-1918, 1944-1990, când a plecat Serapion. Deci, noi cunoaștem lucrurile acesta și în această scrisoare zic că ar putea cumva accepta într-o țară străină, eram independenți deja, cel mult prezența unei diaspore românești în Basarabia, nu entitate.
Vocea Basarabiei: Și acum, dacă un milion de cetățeni se crede că ar avea pașaportul României, atunci?
Viorel Cojocaru: Vedem rezultatul astăzi, se dezgheață lucrurile. Eu am explicat unor colegi de-ai mei că dacă eu mi-am făcut în pământul meu, al strămoșilor-strămoșilor mei, mi-am făcut casă, mi-am făcut curte, mi-am făcut o fântână, a venit cineva mi-a ocupat pământul, m-a dat afară, eu revenind înapoi pe teritoriul meu, cumpărând tot, cu alt nume, nu-mi permiți și îmi spui doar atât: „ai dreptul la o singură găleată de apă pe zi din fântâna ta”.
