Vocea Basarabiei: Astăzi discutăm cu dl Sergiu Oprea, care este primarul comunei Corjova din raionul Dubăsari. Dl Sergiu Oprea a câștigat și iată deja e la al treilea mandat. Dle primar, cum se trăiește acolo, în localitatea dvs., unde se zice că parcă e și cu puterea de la Chișinău, dar parcă e și cu puterea de la Tiraspol? Mai există astăzi încă probleme când trebuie să spuneți administrația locală a cui sunteți?
Sergiu Oprea: Problemele cum au fost așa și sunt, nu s-au terminat, cum au fost în ’92, până în ziua de azi așa au și rămas. Dar vreau să vă spun, și dvs. știți asta, pentru că deseori sunteți la noi, că primăria comunei Corjova este unica din toată țara, care se află pe teritoriul pe care, de facto, îl controlează structurile neconstituționale transnistrene. Și ne pare foarte rău că nu atrage atenția la noi nici guvernul, nici parlamentul, nici președinția.
Vocea Basarabiei: Dar de ce?
Sergiu Oprea: Cred că suntem departe, după Nistru, și din guvern nu se vede malul stâng.
Vocea Basarabiei: Locurile sunt pitorești, foarte frumoase, eu am vizitat comuna dvs. și acolo chiar merită să fie acordată mult mai multă atenție. Eu îmi amintesc că am mai făcut un interviu cu dvs. și dvs. ați spus că din 1992 și până în prezent sunteți lăsați și aproape că uitați de toți, da?
Sergiu Oprea: Da, și primul lucru pe care îl cerem este atenția, nu vrem noi ajutoare mari, bani ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Dar fără bani tot nu puteți să dezvoltați infrastructura, să îmbunătățiți condițiile?
Sergiu Oprea: Da, dar eu am vedere că nu vrem să ne dea mai mult ca la alții, că noi suntem din partea stângă, nu, să ni se dea ceea ce ni se cuvine în baza legii, măcar aceasta, dar problemele, știți că, iaca, eu din 2011 sunt primar și cum am început atunci cu problemele celea așa și mergem în continuare. În ce constă lucrul primăriei? Cetățenii se adresează la primărie și, respectiv, noi ne adresăm la organele de stat, la guvern, la parlament, la ministere, agenții care sunt competente. Și iaca, eu am adunat pentru istorie o mapă mare-mare cu toate demersurile care au fost adresate la guvern, la parlament.
Oamenii se adresează cu aceleași probleme pe care le are orice cetățean din Republica Moldova, două cele mai grave – pe domeniul medicinei și pe domeniul social.
Vocea Basarabiei: Și câte demersuri ați adresat?
Sergiu Oprea: Nu le-am numărat, dar cred că mai mult de 200, e un paradox…
Vocea Basarabiei: Dar ce scriați în aceste demersuri?
Sergiu Oprea: Scriam despre problemele cu care ne confruntăm. De ce? Pentru că vin cetățenii, se adresează, ei nu au unde să se adreseze în altă parte, numai la primărie, fiindcă noi ne aflăm pe teritoriul pe care nu îl controlăm, și oamenii se adresează cu aceleași probleme pe care le are orice cetățean din Republica Moldova, două cele mai grave – pe domeniul medicinei și pe domeniul social. Însă la toate adresările care reiese din demersurile noastre îmi vin răspunsuri formale ori că nu-i posibilitate, numai să ne nu acorde un sprijin, un ajutor.
Vocea Basarabiei: Dle primar, dar câți cetățeni locuiesc astăzi în Corjova?
Sergiu Oprea: Pe listă la alegeri erau înscriși 4.072 de locuitori, dar nu s-a făcut niciodată un recensământ, au fost vreo 3-4 încercări și tot timpul ne stopau cei din Transnistria, închideau oamenii care au vrut să participe și, de facto, hotarul primăriei comunei Corjova în care intră satul Corjova și satul Mahala e până la jumătatea orașului Dubăsari. În realitate, dacă am putea să trecem liber să vedem câți cetățeni locuiesc, eu cred că nu mai puțin de 10 mii de locuitori avem în comuna Corjova.
Pe teritoriul comunei Corjova activează Liceul „Mihai Eminescu”, în care la început erau multe probleme că învățământul era în grafia latină și înainte din Dubăsari nu prea veneau, dar acum își aduc copiii și cei din administrația de la Dubăsari, din Transnistria, fiindcă ei au înțeles…
Vocea Basarabiei: Dar, cel puțin, din acești 4.000 care ziceți că sunt cu viză de reședință, câți au așa-zisa cetățenie a Transnistriei?
Sergiu Oprea: Eu cred că, dacă pe listă sunt 4.072, ei toți au cetățenie, dar în afară de aceștia mai au și alții, fiindcă acolo oamenii s-au despărțit, unii și-au obținut cetățenie rusească, ucraineană, dar eu am în vedere că de-acum și din Dubăsari mulți au ajuns la aceea că vor singuri să-și facă cetățenie moldovenească. Pe teritoriul comunei Corjova activează Liceul „Mihai Eminescu”, în care la început erau multe probleme că învățământul era în grafia latină și înainte din Dubăsari nu prea veneau, dar acum își aduc copiii și cei din administrația de la Dubăsari, din Transnistria, fiindcă ei au înțeles…
Vocea Basarabiei: Să facă studiile la Corjova, la Liceul „Mihai Eminescu” din satul dvs.?
Sergiu Oprea: Da, îi aduc după clasa a IX-a, acolo termină școala rusă, după care îi aduc încoace, fiindcă ei văd că nu este viitor să trăiască acolo.
Vocea Basarabiei: Dar ziceți că majoritatea au așa-zisa cetățenie a regiunii transnistrene?
Sergiu Oprea: Ei sunt împărțiți, cred că vreo 30% au cetățenie ucraineană, noi nu am avut…
Vocea Basarabiei: Dar erau ani când mulți voiau să aibă această cetățenie a așa-zisei regiuni transnistrene, pentru că acolo e mai ieftin gazul, e mai ieftină lumina, erau mai ieftine produsele. Eu știu că era tendința aceasta ca toată familia să aibă așa-zisa cetățenie a „RMN”.
Sergiu Oprea: Da, cred că unii gândeau că poate mâine va fi Rusia pe aici, alții gândeau că copiii lor poate se vor duce încolo cu traiul și le va fi mai ușor să trăiască acolo, dar în ultimii ani și-au schimbat părerea, pentru că au văzut că nu se așteaptă nimic bun și mai bine să fie împreună cu Republica Moldova, fiindcă aici este viitor.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. ați avut vreodată actul transnistrean, documentul transnistrean?
Sergiu Oprea: Desigur că am avut, și nu numai eu, noi am avut mulți, fiindcă noi avem casele acolo și nu puteai să-ți faci casă până nu luai pașaportul transnistrean și trebuia să te înregistrezi. Iată și în ziua de azi sunt puțini, poate vreo 10-12 gospodării care au făcut documente duble pe casă la BIT (Biroul de inventariere tehnică), la Consiliul raional de la Coșnița, dar dacă ai avut documente transnistrene și ți-ai făcut și în Moldova, tu trebuie să achiți acum impozitele pe casă, pe pământ și în Moldova, și în regiunea transnistreană. Oamenii nu sunt apărați, ei de nevoie și-au făcut atunci acele documente, pentru că în anii ‘70-‘80, când și-au construit casele, ele au fost înregistrate în documente sovietice și automat în ‘92 au rămas acolo. Și nu-i vinovat omul cela care a luptat și au trecut 30 de ani și nu s-a schimbat nimic. La noi, practic, tot satul a luptat și dvs. știți că dacă la Cocieri și la Molovata au fost pozițiile după sate, la noi tot satul a fost implicat. Și la noi au fost băieți și „burunduci”, și „scorpioni” care au luptat, băieți de 18-19 ani care au luptat și au fost nevoiți să lepede satul, pentru că pe dânșii îi căutau și nu aveau posibilitate să vină la casele lor. Și nu s-a schimbat nimic din ‘92, nu ne-a apărat nimeni, noi ne apărăm singuri, cu administrația locală, dar și la noi e limitat, că noi nu putem, la noi sunt doi polițiști – șeful de sector și un polițist, care vine la primărie îmbrăcat în civil, fiindcă nu poate să se ducă în sat îmbrăcat în uniformă, căci va fi arestat.
Vocea Basarabiei: Bine, dar toți știu că el e polițist, nu?
Sergiu Oprea: Nu știu, pentru că ei se schimbă o dată la un an, dar noi știm, pentru că ei vin la primărie, se implică în viața localității, în rezolvarea problemelor, dar oricum ei nu sunt liberi. Iată și după 30 de ani, noi nu avem drepturile date de Constituție, nu avem acces liber. Și de câte ori ne-am adresat? Bunăoară, automobilul meu e cu numerele Moldovei, eu plătesc toate impozitele, asigurarea în Moldova și dublu când trec „vama”, ca să pot ajunge acasă, plătesc vinieta.
Vocea Basarabiei: Vama?… Așa-zisa vamă, pentru că acolo nu e vamă, e un punct de control.
Sergiu Oprea: Nu, la dânșii e „vama” naturală, cu grăniceri, cu vameși, cu toți.
Vocea Basarabiei: Da, dar eu vă zic că acele posturi sunt instalate acolo, dar oricum ele nu au putere legală.
Sergiu Oprea: Ele sunt neconstituționale, dar iaca câte adresări de-ale noastre, că eu personal plătesc și la Moldova impozitele toate, și la dânșii plătesc pentru drumuri, deci, eu mă folosesc de drumurile noastre din Moldova, dar lor le plătesc 100 de euro pe an. Pentru ce eu trebuie să plătesc de două ori și nimeni nu mă apără?
În Transnistria toți privesc numai televiziunea transnistreană și rusească și, uneori, omul este zombat, nu de aceea că el asta vrea, el ceea ce vede și ce aude aceea și gândește.
Vocea Basarabiei: Dl primar, dar s-a schimbat un pic această percepție a cetățenilor după ce a pornit această invazie în Ucraina, în regiune? În ce sens se schimbă atitudinea, mentalitatea?
Sergiu Oprea: Eu nu pot să vă spun exact cum s-a schimbat. Vedeți că acolo toți privesc numai televiziunea transnistreană și rusească și, uneori, omul este zombat, nu de aceea că el asta vrea, el ceea ce vede și ce aude aceea și gândește. Noi, ca administrație locală, le lămurim la oameni că nu-i aceea ce voi vedeți și auziți, iată care este adevărul, dar e greu de spus, pentru că oamenii după situația asta cu pandemia, cu inflația, cu energia, ei oleacă sunt dezamăgiți. Dvs. știți că în timpul pandemiei noi am fost izolați total, au instalat posturile celea…
Vocea Basarabiei: Tocmai atunci am fost în localitatea dvs. și știu.
Sergiu Oprea: Și ce am făcut eu ca primar 3 luni de zile? Niciun om nu putea să treacă la Cocieri măcar să-și primească pensia…
Vocea Basarabiei: Chiar la un bancomat să-și retragă banii, țin minte că stăteau și nu aveau acces ca să treacă.
Sergiu Oprea: Stăteau la posturi și nu permiteau nici după leacuri să treacă. Și eu mi-am scos cu mare greu un permis ca să trec cu automobilul de la primărie și timp de 3 luni de zile am dus la oameni prin sat pensiile, medicamente, alimente. Și acesta a fost un lucru pe care noi nu puteam să-l refuzăm. La mine se adresau oamenii, într-o zi m-a sunat un tânăr care lucra la Chișinău, dar toată familia i-a rămas la Corjova și el mi-a zis: „Eu de două luni nu mi-am văzut familia, copiii. Cum să ajung acasă?”. El m-a întrebat ca pe primar și eu i-am spus: „Vino noaptea, eu o să te întâlnesc și ai să te duci prin râpă”. Și el venea acasă o dată la două luni, își vedea copiii și se ducea înapoi la Chișinău. El nu avea acces la familia lui și prin asta se încălcau drepturile omului, dar nimeni n-a întreprins nimic. Noi am scris atunci demersuri, a ajuns demersul nostru și la președintele țării, la dl Dodon, dar nimeni nu ne-a dat nici un răspuns și nici un ajutor nu ne-a acordat. Toată acea perioadă am fost înconjurați și nu puteam să ieșim din sat. Și asta se întâmpla numai cu satul nostru. Noi nu cerem ceva deosebit de la stat, noi vrem atenția cea care ni se cuvine, pentru că și noi suntem oameni. Și nu trebuie ceea sau cealaltă de făcut, dar o vizită de la parlament, de la guvern…
Iată acum ne apropiem de alegerile locale și cred că prin iulie, august, septembrie au să vină iarăși cu propuneri frumoase, bune și oamenii ca și când iarăși trebuie să-i creadă, dar eu nu știu cum să mai crezi și în ce să mai crezi.
Vocea Basarabiei: Ia ziceți, câți deputați au ajuns la Corjova?
Sergiu Oprea: Să vă spun cinstit, în 11, iată al 12-lea an de mandat cred că oficial nu a fost niciunul. Înaintea alegerilor, da, ei vin cu vreo 2-3 luni până la asta și ne promit că, dacă o să-i susținem, ei vor schimba viața în țară și înseamnă că și a noastră, dar după ce trec alegerile, gata, vreo 4 ani nu mai apare nimeni. Iată acum ne apropiem de alegerile locale și cred că prin iulie, august, septembrie au să vină iarăși cu propuneri frumoase, bune și oamenii ca și când iarăși trebuie să-i creadă, dar eu nu știu cum să mai crezi și în ce să mai crezi.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. din 2011 și până astăzi ați reprezentat ce partide?
Sergiu Oprea: Știți că la noi e raionul „roșu” și în primele două mandate am fost de la Partidul Comuniștilor, iar la al treilea am mers pe listele Partidului Socialiștilor.
Vocea Basarabiei: Și vă ajută culoarea politică?
Sergiu Oprea: Nu-mi ajută. Eu am făcut acest pas, pentru că eu trebuia să rămân cu satul și cu cetățenii. La noi localitatea este împărțită și sunt din Dubăsari și dacă vrei să ai susținere și de la rușii ceia care poate vor să fie cu Moldova, dar ei nu înțeleg partidele acestea nou-apărute, nu prea cred în ele, au crezut în partea „roșie” și merg cu dânșii, dar pe mine ei mă știu ca persoană și pentru dânșii nu-i foarte important partidul, dar omul. Eu mă gândeam ultima dată să mă duc ca independent, dar trebuia să merg prin sat și să adun semnături. Dar știți că oamenii sunt diferiți, pe urmă trece un an de zile și te întreabă: „Iaca te-am votat, dar cu ce m-ai ajutat?”, dar nu poți pe 5 mii de oameni să-i ajuți pe fiecare. Sunt categorii diferite de oameni, familii vulnerabile, care sunt în vârstă, care au probleme de sănătate și noi din fondul de rezervă îi ajutăm pe mulți, în timpul anului la vreo 100 de oameni le dăm ajutor.
Vocea Basarabiei: Dar ce buget are primăria?
Sergiu Oprea: Cred că cel mai mic buget din Moldova, aproape două milioane și mai avem un procent din buget, din fondul de rezervă, 20-24 de mii la 5 mii de locuitori. Și ce ajutor putem noi să le facem?
Vocea Basarabiei: Dar cu aceste două milioane ce faceți, ce vă reușește să acoperiți?
Sergiu Oprea: Achităm salariile și arenda pentru primărie. Noi arendăm de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale trei birouri, din care ne aflăm numai în două, al treilea ne luptăm 6 ani și nu putem să ni-l luăm înapoi. (…)
