Vocea Basarabiei: Astăzi vom discuta despre afaceri, despre cum e să inițiezi și să ai succese dacă inițiezi o afacere în Republica Moldova, despre gândurile care duc deseori la profitul pe care vrei să-l obții, despre riscurile care sunt, despre viitorul Republicii Moldova discutăm astăzi cu un tânăr antreprenor, un manager care gestionează afaceri. Afacerile au și taină comercială, nu se spune cât se câștigă, dar astăzi discutăm cu Radu Salamalichi, care este un antreprenor cu o istorie de succes, are 6 ani de activitate în domeniul businessului. O să ne spună Radu Salamalichi cum a fost să se lanseze în această mare lume a afacerilor, pentru că de multe ori se crede că acolo sunt cei care deja și-au făcut nume, ei au monopolizat ceea ce e mai profitabil în Republica Moldova și nu mai lasă ușile deschise și pentru alții ca să poată să se afirme. Bine ai venit la Vocea Basarabiei!
Radu Salamalichi: Mulțumesc mult pentru invitație, știu că de mult mă așteptați și am venit cu mare-mare drag. Am vrut să vin în formă, pentru că revenind din călătorii chiar sunt extraordinar de extenuat și eu am avut nevoie de o reabilitare, de fapt, de fiecare dată o am. Acum pot să vă spun cu siguranță, am o energie maximă și pot să vă povestesc tot și despre toate.
Vocea Basarabiei: Când te-ai văzut, te-ai visat că ai aceste aptitudini, aceste calități de a dezvolta un business?
Radu Salamalichi: Încă de la școală am avut aceste abilități și încă de pe atunci cumpăram și vindeam de toate, am vândut și brazi, am vândut și flori pe 14 februarie, care mi-au înghețat și le-am adus practic în jumătate mamei și le-am pus în cadă ofilite, trandafiri…
Vocea Basarabiei: 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiților?
Radu Salamalichi: Da, pe 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiților am vândut flori afară…
Vocea Basarabiei: La ce vârstă erai?
Radu Salamalichi: Pare-mi-se în clasa a X-a.
Vocea Basarabiei: Și părinții creșteau flori în grădină?
Radu Salamalichi: Nu, eu am găsit de unde să le cumpăr angro, am împrumutat bani, le-am cumpărat, am deschis 3 puncte de comercializare, lângă 3 magazine, mi-am găsit 3 angajați pentru două zile, pentru 13 și 14 februarie…
Principalul lucru pe care îl fac la mine în companie este marketingul, promovarea produselor…
Vocea Basarabiei: Erau colegi de clasă, cine erau?
Radu Salamalichi: Nu, i-am găsit prin anunț, erau două doamne și un bărbat, la care le-am promis un salariu, nu contează cu cât o să vândă, am făcut și o bucățică de marketing, pentru că tare îmi place și fac marketing, și principalul lucru pe care îl fac la mine în companie este marketingul, promovarea produselor. Deci, am făcut niște bannere pe care le-am desenat toată noaptea, cu mânuța, niște inimioare, niște forme acolo, tare neobișnuite, mi-a plăcut experiența la nebunie…
Vocea Basarabiei: Dar florile au înghețat?
Radu Salamalichi: Florile da, la un moment dat au înghețat, pentru că era luna februarie.
Vocea Basarabiei: Și cât ai câștigat?
Radu Salamalichi: Nu am câștigat nimic, am ieșit în minus, dar nu a fost strașnic, pentru că știam că…
Vocea Basarabiei: Ai plâns?
Radu Salamalichi: M-am indispus, dar nu am plâns, nu am plâns, pentru că, na, capul sus, eu sunt puternic.
Vocea Basarabiei: Deci nu te-a descurajat eșecul?
Radu Salamalichi: Nu m-a descurajat nicidecum, am decis că la anul viitor voi vinde brazi și am găsit nu mai știu pe unde, prin Călărași, pare-mi-se, am găsit brazi cam de un metru, am analizat din anii precedenți, întrebând de la oameni cam de ce mărime se cumpără, de obicei, un brad pentru apartament. Și iarăși am găsit 3 puncte de comercializare, 3 vânzători și hai, hai, hai, nu a mers nici de data aceasta, dar am ieșit în zero, nu în minus, deja mai bine.
După care am mai crescut puțin și mi-am zis că, Radu, e timpul să achiți niște taxe la stat, dacă vrei să se facă drumurile la tine în țară și să trăim bine, hai să trecem la alt nivel.
Vocea Basarabiei: Și a treia oară a fost cu succes, da?
Radu Salamalichi: Astea sunt doar două cazuri care așa, mai majore, dar pe lângă astea am vândut și telefoane, le cumpăram de pe anunțuri și le vindeam mai scump; am mai vândut și vin, tot așa pe niște anunțuri, un vin mai special. Deci, da, încă din școală toată chestia asta se trage, după care am mai crescut puțin și mi-am zis că, Radu, e timpul să achiți niște taxe la stat, dacă vrei să se facă drumurile la tine în țară și să trăim bine, hai să trecem la alt nivel.
Vocea Basarabiei: Da, dar până atunci te-ai dus, ai făcut studii?
Radu Salamalichi: Da, am făcut universitatea, ASEM, business și administrare, a fost tare fain, pentru că ne-am adunat majoritatea prietenilor de la liceu, eram în aceeași grupă, deci a fost extraordinar.
Vocea Basarabiei: Dar pe timpul tău se cumpărau note, diplome, când ai studiat la școală, la instituții de învățământ superior?
Radu Salamalichi: Nu, dar nici nu aveam de unde să le cumpăr. La liceu chiar am avut cele mai faine cunoștințe posibile, la ASEM chiar am învățat, sincer, și mi-a plăcut, pentru că business și administrare, chiar îmi era interesant ce se petrece acolo din punct de vedere legal etc.
Una din proprietățile de bază ale unei afaceri sau pentru a fi un businessman de succes sunt conexiunile, și cele mai bune conexiuni le am în Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar mulți din semenii tăi alegeau și mai aleg străinătatea, să meargă în Olanda, în Statele Unite ale Americii, în Franța, în Germania să facă studii, tu ai zis că rămâi aici?
Radu Salamalichi: Da, rămân aici. Mie tare îmi place Republica Moldova și eu am înțeles că mi-ar fi fost mai ușor să mă descurc aici, pentru că deja știu practic totul, deci, aici este ambianța mea. Dacă era să plec în altă parte, cu toate că am și green card-ul american, și am avut posibilitatea s-o șterg din țară, nu, de ce trebuie să încep totul de la început? Una din proprietățile de bază ale unei afaceri sau pentru a fi un businessman de succes sunt conexiunile, și cele mai bune conexiuni le am în Republica Moldova. Dacă ar fi să plec în altă țară, ar însemna să încep totul de la început și asta ar dura încă 10 ani să-mi fac niște conexiuni puternice care mi-ar putea influența afacerea.
Vocea Basarabiei: În 2017 câți ani aveai?
Radu Salamalichi: Cu 6 ani în urmă, aveam 27 de ani.
Vocea Basarabiei: Deci, la 27 de ani ai reușit să pui pe picioare un business pe care ți l-ai dorit, la care ai visat și cu care te mândrești?
Radu Salamalichi: Da, sigur. Am început să mă pun pe picioare, hai să spunem așa.
Vocea Basarabiei: Dar cum ți-ai găsit locșorul, domeniul unde poți să activezi? Ziceam că nu e ușor, pentru că există concurență, uneori se vorbește despre concurență sănătoasă, alteori – despre o concurență neloială, trebuia să știi exact la cine să bați la ușă sau trebuia să știi exact că afacerea ta trebuie să înceapă.
Radu Salamalichi: A fost o analiză minuțioasă, eu știam cu siguranță că vreau să fac parte din domeniul alimentar, fiindcă toată lumea mănâncă. Al doilea punct, căutam un produs care să aibă termen de valabilitate mare, deci nu o lună sau o săptămână, două-trei…
Vocea Basarabiei: Deci, să nu fie pește, ouă, brânzeturi sau altceva?
Radu Salamalichi: Exact. Căutam ceva la 12 luni, analizam în magazine ce alege consumatorul, ce pune în coș, unde se uită la raft și ce își cumpără, după care am analizat ce transmit compatrioții noștri din străinătate acasă, cu rutiera. Și am mulți prieteni care-mi spuneau: „Mama mi-a trimis asta, tata mi-a trimis asta…”. Și acolo erau produse de genul fistic, migdale, alune de pădure etc. Și de fiecare dată erau aceleași produse. Eu mi-am zis: Bine, la toți le place. Hai să văd care este concurența, cine vinde la noi în Republica Moldova. La momentul respectiv erau doar doi concurenți și m-am gândit că-s puțini, doi cu doi e un număr foarte favorabil.
Vocea Basarabiei: Dar aveau o istorie a afacerilor de mai demult?
Radu Salamalichi: Da, erau de mai demult și eu am zis să văd ce le lipsește, am gustat și am decis că aici e domeniul meu.
Vocea Basarabiei: Și ai căutat să te întâlnești cu cei doi care practicau această afacere?
Radu Salamalichi: Nu am căutat, la ce bun să mă întâlnesc cu ei?
Vocea Basarabiei: Deci, ai văzut marfa pe care o aduceau?…
Radu Salamalichi: Da, sunt aproximativ 40 de produse din categoria respectivă. În primul și în primul rând, m-am gândit să import un produs, un brand deja gata făcut pe care l-am depistat în Germania. Am împrumutat bani și l-am adus. Iarăși este o capacitate de a ști cum de luat bani, de la cine, când și cum, iarăși nu toți sunt…
Am pierdut practic toți banii pe care i-am împrumutat, dar nu am lăsat capul în jos…
Vocea Basarabiei: O să vorbim și despre acest lucru. Dar citisem undeva că cu Germania nu a fost un succes?
Radu Salamalichi: Urma să spun că am adus acel brand, am reușit să-l plasez la raft, însă, din păcate, nu a mers, era mai scump decât produsele care erau aici. Nu știu ce s-a întâmplat, poate ambalajul nu le-a plăcut sau nu le-a priit, dar nu a mers și am pierdut practic toți banii pe care i-am împrumutat, dar nu am lăsat capul în jos.
Vocea Basarabiei: Dar n-a bătut la ușă depresia?
Radu Salamalichi: Nu, capul sus întotdeauna. Ce înseamnă depresie? Trebuie să fii fericit, să zâmbești, acestea sunt doar finanțe, niște hârtii, eu o fac din plăcere, nu o fac să supraviețuiesc.
Vocea Basarabiei: Ei, dar câte necazuri aduc aceste bancnote de hârtie…
Radu Salamalichi: Aduc, dar cum am spus, fericirea pentru mine înseamnă a rezolva, eu îmi creez problemele și le rezolv. Iată cam asta înseamnă pentru mine fericirea.
Și iată că din moment ce mi-am dezvoltat brandul a luat foc, am plecat în sus, cu toate că prețul era mult mai jos decât ceea ce ofeream eu cu brandul cela din Germania.
Vocea Basarabiei: Deci, atunci a fost un insucces, dar nu te-ai descurajat, ai mers mai departe? Și ce a urmat?
Radu Salamalichi: Am decis să-mi creez propriul brand de la zero, să import marfa în vrac, în saci, palete întregi cu marfă, să-mi cumpăr utilaj pentru a ambala produsele în brandul meu, să-mi creez designul propriu super-mega-fain, deosebit față de toți și să investesc mult în marketing. Și iată că din moment ce mi-am dezvoltat brandul a luat foc, am plecat în sus, cu toate că prețul era mult mai jos decât ceea ce ofeream eu cu brandul cela din Germania. Deci, s-a simțit că am pus mai mult suflet în „copilașul” meu, este „copilașul” meu pe care l-am născut în 2017, l-am crescut și, gata, a mers de mânuță și acum deja pot să spun că a început să meargă de sine stătător.
Vocea Basarabiei: Dar atunci când s-a născut această afacere, aveai banul tău, ai împrumutat de la părinți, ai împrumutat de la bancă, de la prieteni?
Radu Salamalichi: Eu am împrumutat de la prieteni și le sunt foarte recunoscător, pentru că încă de la școală, din liceu s-a creat o relație pe care până acum o avem. Suntem 5 prieteni cei mai buni din clasa întâia cu care comunicăm până acum, nu contează copii, soții, ne ținem de mânuță strâns și mergem împreună înainte. Eu le sunt foarte recunoscător, acesta-i practic unul din cele mai valoroase lucruri pe care le am, în primul rând, părinții, după care prietenii.
Vocea Basarabiei: Bine, tu ai fost un norocos, să zic așa, ai avut prieteni, ei au avut încredere în tine, ți-au oferit suma de bani de care aveai nevoie, dar putea să fie și altfel, să mergi la bancă, să te împrumuți la bancă, nu era garantat succesul?
Radu Salamalichi: Pentru ca banca să-ți împrumute bani, trebuie să ai cât de cât un istoric, este foarte complicat, mai ușor ar fi să apelezi la niște granturi de investiții. Eu atunci nu am apelat, pare-mi-se că era atunci mai greu cu granturile, acum este puțin mai ușor, sunt și companii care te ajută în domeniul dat, de genul investiții, nu știu cum acolo, ei aplică pentru tine, tu doar trebuie să știi ce vrei să faci, nu că dați-mi, vă rog frumos, două milioane de lei, că eu mă gândesc să vând migdale. Nu! Trebuie să știi cum le ambalezi, unde le aduci, pentru că nu te costă bani să afli toată informația, să știi ce vrei să faci și de unde să le aduci, și cum să le ambalezi, modelul de lucru, ce fel de utilaj îți trebuie. Suntem în era tehnologiilor moderne și poți afla totul în câteva minute.
