Vocea Basarabiei: De când a izbucnit această invazie rusă în Ucraina, ați discutat vreodată cu omologul dvs. rus?
Nicu Popescu: Nu, niciodată.
Vocea Basarabiei: Dar de fiecare dată și din partea Ministerului Afacerilor Externe din Moscova, și din partea altor politicieni s-au trimis multe mesaje către Chișinău. Și de ce – se întreabă lumea – sunt atât de critice acele mesaje care vin din partea Federației Ruse? Este clar că Moscova nu și-ar dori ca Moldova să ajungă în UE. Credeți că acesta ar fi motivul?
Nicu Popescu: Mandatul nostru este să implementăm, mandatul oferit guvernului de către cetățenii Republicii Moldova este să asigurăm pacea, calmul, stabilitatea, aducerea Moldovei în Uniunea Europeană, și acest lucru ghidează acțiunile noastre. Sunt state cărora aceste lucruri le plac sau nu neapărat le plac, dar, mă rog, asta este poziția lor, noi tot foarte ferm punctăm care este poziția noastră față de comportamentul ostil al Federației Ruse față de Republica Moldova, sprijinul separatismului, embargouri, alte activități ostile, iată aceste tentative de destabilizare hibridă, noi tot foarte clar, sus și tare, răspicat etichetăm, catalogăm, exprimăm poziția noastră ca țară, ca guvern, ca Minister de Externe, și aici eu cred că situația este foarte clară.
Vocea Basarabiei: De ce sunt atât de bolnăvicioase reacțiile Kremlinului? Eu vă întrebam – e motivul că Republica Moldova a decis că trebuie să se apropie de Uniunea Europeană și Moscova pierde, să zic așa, din aria de influență, din orbita sa un stat precum Republica Moldova?
Nicu Popescu: Eu nu știu ce stă în spatele lor. Dvs. mă întrebați de declarații, declarațiile sunt declarații, ele astăzi se întâmplă, mâine dispar, se pot schimba ușor, ele sunt nejustificate, neplăcute, nepoliticoase. Mult mai preocupant pentru țara noastră este ce a făcut Rusia în ultimii 30 de ani față de Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Și ce a făcut?
Nicu Popescu: Sprijină separatismul, tentative de destabilizare, embargouri pe vinuri, pe fructe, pe legume, presiuni politice, presiuni geopolitice, menținerea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul nostru. Deci a făcut foarte multe lucruri care au avut obiectivul să complice viața cetățenilor noștri, să nu ne permită dezvoltarea, să nu ne permită reintegrarea țării. Iată aceste lucruri le putem constata, aceste lucruri nouă nu ne convin, aceste lucruri sunt în detrimentul cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv a vorbitorilor de rusă, găgăuză, bulgară, ucraineană, română, pentru că ele lovesc în toți cetățenii. Or, când Moldova nu exporta vinul în 2006, acest lucru afecta pe toată lumea, acum noi ne-am găsit alte piețe de desfacere, alți parteneri și Rusia prin propriile acțiuni a ales ca Republica Moldova să nu fie un stat care poate miza, din păcate, pe un comportament respectuos din partea Federației Ruse, care timp de foarte mulți ani a implementat politici ostile.
Vocea Basarabiei: Pentru că în actualitate a ajuns un subiect destul de sensibil referitor la numărul de diplomați pe care îi are Republica Moldova în Federația Rusă și Federația Rusă în Republica Moldova, totuși s-a constatat că este un decalaj mare între numărul diplomaților care activează în misiunea diplomatică a Rusiei la Chișinău și în misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Moscova. Credeți că ar putea acesta să fie un subiect care ar duce la un măr al discordiei în cooperarea moldo-rusă? Și de ce Federația Rusă are atât de mulți diplomați aici?
Nicu Popescu: În primul rând, întotdeauna există un decalaj foarte mare între numărul de diplomați trimiși de statele mici și numărul de diplomați trimiși de statele mari, majoritatea ambasadelor Republicii Moldova constau dintr-un ambasador, plus 2-3 diplomați. Statele Unite, Rusia, China, Germania, Franța întotdeauna au misiuni mai mari decât Republica Moldova, inclusiv în Republica Moldova. Deci, asta-i per ansamblu, ca să înțelegem contextul, doi: în același timp, trebuie să constatăm că diplomații trebuie trimiși în alte țări ca să îmbunătățească relațiile cu aceste țări. Atunci când diplomați sau deseori persoane care nu sunt diplomați, dar au acoperire diplomatică, în loc să îmbunătățească relațiile încearcă să le înrăutățească, atunci, evident, este logic să ne punem întrebări. Și iată pentru că noi ne-am pus aceste întrebări, știți bine că au avut loc câteva expulzări ale unor persoane din misiunea diplomatică a Federației Ruse, care nu au contribuit neapărat la buna gestionare a acestor relații. Și pe viitor, în condițiile în care Federația Rusă continuă politicile neprietenoase față de Republica Moldova, declarații, acțiuni care vizează destabilizarea Republicii Moldova, care încearcă să impună costuri, stres pentru economia noastră, pentru țara noastră, pentru cetățenii noștri, evident, răspunsurile din partea noastră, inclusiv pe linia diplomatică, dar și pe alte linii vor urma.
Vocea Basarabiei: Și totuși, cetățeanul se întreabă – un număr mare de diplomați ai unei țări mari, ce înseamnă pentru Republica Moldova?
Nicu Popescu: Depinde de țară. Iată vă spun că Ambasada SUA, Ambasada României la Chișinău sunt ambasade mari, Delegația Uniunii Europene este mare. Iată acest număr mare de personal ne ajută să dezvoltăm relațiile cu România, cu Statele Unite, integrarea în UE și acesta este un lucru favorabil, este bun. În cazul Federației Ruse, noi vedem politici ostile, agresive, incorecte, nerespectuoase față de Republica Moldova și, da, noi toți avem întrebări față de numărul de persoane care uneori sunt diplomați, uneori s-ar putea să aibă și alt gen de activitate, dar care nu contribuie la rezolvarea și minimizarea problemelor din relațiile cu Federația Rusă.
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, alt gen de activitate care ar fi?
Nicu Popescu: Dvs. știți că în orice ambasadă sunt și reprezentanți ai serviciilor speciale, deseori sunt atașați militari, atașați culturali; în ambasade, în mod normal, nu sunt atașați vamali, deci nu sunt doar diplomați, dar, în viziunea noastră, diplomații trebuie să contribuie la îmbunătățirea relațiilor, nu la agravarea lor. Or, în cazul Federației Ruse din nou putem constata că politicile Rusiei față de Republica Moldova nu sunt prietenoase.
Este absolut inacceptabil ca rachetele rusești să violeze spațiul nostru aerian, ca unii angajați ai Rusiei să se comporte fără respect față de Moldova
Vocea Basarabiei: Iată în ultimul timp ce am mai reținut, că au fost convocați fie la Ministerul de Externe al Republicii Moldova sau la Ministerul de Externe al Federației Ruse șefii misiunilor diplomatice. Acest lucru cum trebuie să fie înțeles de cetățean?
Nicu Popescu: Deci, cu regularitate Ministerul nostru de Externe pe care îl conduc convoacă șeful misiunii diplomatice a ambasadei rusești la Chișinău pentru a i se comunica poziția Republicii Moldova pe anumite subiecte importante pentru Republica Moldova, periodic și ambasadorul nostru la Moscova este convocat. Este o practică răspândită și acest tip de convocări are loc destul de regulat. Evident, prin aceste convocări noi de mai multe ori am spus foarte clar că este absolut inacceptabil ca rachetele rusești să violeze spațiul nostru aerian, ca unii angajați ai Federației Ruse să se comporte fără respect față de Republica Moldova, față de autoritățile noastre, față de reprezentanții noștri la aeroport și foarte multe alte mesaje pe care cu regularitate noi le evocăm atât în spațiul public, cât și în discuțiile cu alți diplomați.
Vocea Basarabiei: Dar s-a ajuns până la aceea ca să auzim din partea unui reprezentant al diplomației ruse că Republica Moldova ar putea să ajungă un stat non-prietenos pentru Federația Rusă?
Nicu Popescu: Știți că spectrul de declarații, limbajul folosit de unii diplomați ai serviciului diplomatic rusesc, dar și unii parlamentari ruși nu este un tip de limbaj care se practică în diplomația internațională. Și eu sincer vă spun că pentru țara noastră, noi în Republica Moldova totuși iubim să fim un pic corecți, un pic amabili în plan internațional, de aceea eu chiar nu cred că este cazul noi să folosim același tip de limbaj în interacțiunea diplomatică sau nediplomatică cu alte țări. Nu este foarte interesant să comentăm acest lucru, noi știm ce vrem, noi vrem pace și integrarea în Uniunea Europeană și asta ghidează acțiunile noastre. Eu cred că este în interesul țării noastre noi să nu coborâm gradul discursului public, discursului diplomatic la un schimb de replici nepoliticos, care, da, uneori se mai trimit din alte direcții, dar eu cred că demnitatea țării noastre, calmul țării noastre, viitorul nostru european spun că noi trebuie să fim demni, să nu coborâm la nivelul acestui limbaj și să ne facem treaba noastră de aderare la UE.
Vocea Basarabiei: Ați vorbit ceva mai devreme despre șantajul din partea Rusiei când e vorba despre dosarul energetic, despre embargouri, despre alte interese pe care le are Federația Rusă, inclusiv separatismul, dar Rusia mai are de spus un cuvânt greu sau ușor atunci când va veni vorba cum se rezolvă problema transnistreană?
Nicu Popescu: Realitatea este că contextul în care noi întotdeauna speram să reglementăm acest conflict a fost schimbat dramatic de agresiunea Rusiei contra Ucrainei. Acest lucru a schimbat foarte mult atât în poziția Rusiei, în poziția Ucrainei, în realitățile din Republica Moldova, inclusiv în raioanele de est, în modul cum toate acele forțe prezente în procesul de reglementare a conflictului transnistrean percep viitoarele lor interese. Deci, acum toate lucrurile acestea se află într-o stare de tranziție de la etapa de pre-război spre un nou context, nimeni nu știe deocamdată cum va arăta acest context și când noile date ale problemei vor fi clare. De aceea este adevărat că majoritatea actorilor internaționali influenți în această parte a Europei pe dosarul transnistrean se află într-un fel de expectativă. Noi, ca țară care vrem să ne reintegrăm propria țară, nu suntem în expectativă, noi nu putem să pierdem timpul și pentru noi este important în continuare să insistăm și să căutăm modalități de reglementare pașnică a conflictului transnistrean, fără conflict, fără război, fără acțiuni militare, pașnic, negociat, diplomatic de reintegrat, plus obținerea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul nostru tot prin metode pașnice, între timp încercând să conectăm cetățenii noștri din stânga Nistrului la beneficiile integrării europene. Deja cea mai mare parte a comerțului din această regiune se îndreaptă spre UE, cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului călătoresc fără vize spre UE și pentru noi este important să continuăm acest proces treptat, gradual de conectare a celor două maluri ale râului Nistru, chiar și în condițiile în care actorii externi se află într-un fel de expectativă geopolitică legată de dosarul transnistrean.
Vocea Basarabiei: Dar spuneți-ne clar, o soluție politică pentru dosarul transnistrean poate să apară acolo încă staționând trupele și munițiile Rusiei?
Nicu Popescu: Evident că aceste lucruri sunt legate între ele. Pentru noi este important să aducem țara în Uniunea Europeană, să o reintegrăm pașnic și evident că în momentul în care noi progresăm spre aceste obiective, noi ne dorim și retragerea cât mai rapidă a trupelor. Bine, aceasta-i o întrebare de genul: oul sau găina.
Vocea Basarabiei: Dar clar, astăzi Republica Moldova ar trebui totuși să avanseze cu un proiect clar cum vede soluționarea problemei transnistrene, reintegrarea celor două maluri ale Nistrului?
Nicu Popescu: Deci, parametrii reintegrării sunt setați în legea din 2005, poftim, iată parametrii reintegrării aceștia sunt.
Vocea Basarabiei: Dle ministru, sunt multe probleme care trebuie soluționate.
Nicu Popescu: Da, eu sunt de acord. Între timp, multe lucruri s-au întâmplat, știți. Eu am menționat și participarea la Zona de Liber Schimb cu UE, deci sunt anumite procese, cadrul legal, juridic, constituțional este determinat. Dacă într-un anumit moment se va ajunge la un proces negociat prin care anumite prevederi legale din Republica Moldova trebuie revizuite, e o situație pe care eu nu sunt gata să o discut, pentru că ea este foarte ipotetică. Noi discutăm, încercăm să facem totul ca să menținem calmul, stabilitatea și acest lucru ne-a reușit într-un an și jumătate de instabilitate regională. Este bine că, inclusiv în regiunea transnistreană, în stânga Nistrului situația este relativ calmă, că nu sunt bombardamente, că nu sunt explozii, și acest lucru se datorează unui efort susținut de menținere a păcii și calmului pe teritoriul nostru, pentru că nimeni pe teritoriul integral al Republicii Moldova nu-și dorește război.
Vocea Basarabiei: Dar nu am obținut un răspuns clar – cu sau fără Rusia poate fi momentan găsită o soluție pentru problema transnistreană?
Nicu Popescu: În primul rând, această soluție trebuie găsită în plan local, intern, dar eu v-am spus că, evident, alți actori externi – Rusia, Ucraina, Statele Unite, Uniunea Europeană – se află într-o stare de expectativă, pentru că nimeni nu știe care vor fi și când vor fi clare noile realități politice, militare, geopolitice din această regiune.
Comerțul din stânga Nistrului este îndreptat, în mare pare, spre UE, cetățenii de acolo călătoresc fără vize în UE și pentru noi este important să continuăm acest proces de conectare a celor două maluri
Vocea Basarabiei: Am înțeles. Formatul de negocieri „5+2” nu este funcțional, dar mai poate să se vorbească despre un format funcțional?
Nicu Popescu: El nu este funcțional…
Vocea Basarabiei: Și este gata Chișinăul să propună un alt format?
Nicu Popescu: Chișinăul este axat pe menținerea păcii și discuțiilor în acest format „1+1”, dl viceprim-ministru Serebrian, știți bine că au fost discuții și pe linia electricității, și vaccinuri, apropo, deci au fost multe situații în care s-a discutat calm. Întotdeauna este complicat, dar s-a discutat, până la urmă, calm pentru a soluționa probleme importante: vaccinuri, necesități de medicamente, electricitate. Deci, asta facem noi ca țară, pentru că asta stă în spectrul nostru de capacități diplomatice și politice.
Vocea Basarabiei: Și despre acest format nu se știe când se va putea vorbi în sens pozitiv?
Nicu Popescu: Nu.
Vocea Basarabiei: Am înțeles, mulțumesc. Liderul de la Kiev, dl Zelenski, participând la acest summit al Comunității Politice Europene, găzduit de Republica Moldova, a spus că Ucraina este gata să sprijine orice variantă de soluție pentru problema transnistreană și că această problemă va fi ușor de rezolvat când se termină războiul cu victoria Ucrainei.
Nicu Popescu: Într-adevăr așa este și apreciem acest sprijin al Ucrainei. Ucraina, în special în ultimul deceniu, a fost mult mai deschisă pentru a sprijini poziția Republicii Moldova în procesul de reglementare transnistreană, știți bine că au fost perioade mai complicate în acest sens. Astăzi din nou pentru noi parametrii soluționării conflictului transnistrean sunt clari, obiectivul nostru este să soluționăm acest conflict pașnic, inclusiv Ucraina, în public dl președinte Zelenski a spus de mai multe ori că poziția Ucrainei este să sprijine abordarea Republicii Moldova, inclusiv această abordare care mizează pe reglementarea pașnică a conflictului.
Vocea Basarabiei: Aici e nevoie doar de voință politică sau, totuși, în plan financiar va trebui de căutat soluții, dacă trebuie creat un fond pentru reglementarea transnistreană?
Nicu Popescu: Această problemă este destul de complexă, ea are aspecte și militare, și umanitare, și electricitate, și gaz, și facturi, și locuri de muncă, și competitivitatea companiilor, și diferențele din sistemele de impozitare, din sistemele legale. Deci, de la faptul că cineva vrea să rezolve, totuși, noi nu vorbim aici de magie ca în poveștile cu 1001 de nopți, voința politică este doar începutul de pregătire a unor soluții foarte clare deseori pe mii de nuanțe care mai trebuie să le clarificăm.
Vocea Basarabiei: Dle ministru, Moldova pe calea integrării europene împreună cu regiunea transnistreană? Pentru că în ultimul timp părerile sunt împărțite, inclusiv comisari europeni spun că nu ar fi un impediment nereglementarea transnistreană pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, bănuiesc că nici UE nu și-ar dori să mai extindă teritoriul unde să existe conflicte nesoluționate.
Nicu Popescu: Deci, toți – și Republica Moldova, și partenerii noștri europeni – își doresc o reglementare a conflictului transnistrean pașnică și cu menținerea parcursului nostru european. Evident că planul A este reglementarea conflictului în condițiile și în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană și noi toți ne-am dori să aderăm la Uniunea Europeană cu țara reintegrată. Și, evident, și pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului ar fi mult mai atractiv să trăiască în Uniunea Europeană decât în realitățile pe care le au ei astăzi. În Uniunea Europeană, dvs. știți, educație, spitale, drumuri, democrație, pace, treptat – spațiul Schengen, zona euro. Acest lucru, credeți-mă, este mult mai atractiv pentru toată lumea. Dacă acest lucru nu ne reușește în următorii ani, nimeni nu va ține Republica Moldova ostatic al acestei situații și acest lucru a fost semnalat, că dacă noi nu reușim să ne reintegrăm țara înaintea aderării, atunci ar fi logic ca noi să aderăm la Uniunea Europeană cu acea parte a teritoriului care este guvernată de la Chișinău și să continuăm ulterior lucrul de reintegrare a țării și, evident, concetățenii noștri din stânga Nistrului sunt oricând bineveniți atât în sânul Republicii Moldova, cât și în acel moment în Uniunea Europeană împreună cu Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar asta înseamnă că astăzi există această poziție că procesul de reintegrare ar putea să dureze și mai mult decât și-l doresc inclusiv cetățenii de pe un mal și altul?
Nicu Popescu: Nimeni nu are capacitatea de a evalua și prezice viitorul și eu cred că acum 30 de ani, imediat după sfârșitul acelor evenimente tragice din țara noastră, nu știu dacă majoritatea concetățenilor noștri credeau că peste 30 de ani noi încă vom avea acest conflict nesoluționat. De aceea nimeni nu poate prezice cât timp va mai dura acest proces – 3 luni, 3 ani, 30 de ani -, este complicat să speculăm la această etapă.
Vocea Basarabiei: În altă ordine de idei să vă întreb, dle ministru, Moldova astăzi vorbește doar strict despre integrare europeană sau ar putea, la un moment dat, să vorbească și despre integrare euroatlantică?
Nicu Popescu: Republica Moldova, deci, noi ca guvern, dna președintă Maia Sandu, dl prim-ministru Dorin Recean, speakerul parlamentului, majoritatea parlamentară au obligația, înainte de toate, să asigure pacea și dezvoltarea acestei țări. Republica Moldova este un stat mic, într-o zonă geopolitică foarte periculoasă și pentru noi este foarte important să avem prieteni ca să nu rămânem singuri într-o zonă foarte periculoasă și, în acest sens, pentru noi este important să dezvoltăm și să cultivăm acele parteneriate care ajută Republica Moldova să menținem aici pacea, să continuăm modernizarea, să consolidăm democrația cu acele țări și organizații care ne ajută să facem acest lucru. Evident, statele partenere, România, statele membre ale Uniunii Europene, SUA, dar și organizațiile UE și NATO. Inclusiv cu NATO dezvoltăm cooperarea, pentru că NATO ne ajută în mai multe domenii ca Republica Moldova să fie mai sigură, NATO este un spațiu al păcii. Uitați-vă la știrile de la televizor, în NATO și, datorită NATO și Uniunii Europene, Germania și Franța nu luptă, Italia și Franța nu luptă. Deci, NATO și UE au creat pacea de pe continentul european din ultimii 70 de ani și pentru noi ca țară este important să ne ancorăm în acest spațiu al păcii, inclusiv prin dezvoltarea cooperării cu NATO. Chiar săptămâna viitoare, de fapt, voi merge ca să reprezint Republica Moldova la Summitul NATO de la Vilnius.
Vocea Basarabiei: Urmează 3 ani electorali: anul acesta – alegeri generale locale, la anul – alegeri prezidențiale și peste un an – alegeri parlamentare. Și cel mai probabil, foarte mulți politicieni care vor fi concurenți electorali vor spune: „Nu mai credeți celor care sunt la guvernare că Moldova va ajunge în 2030 stat membru al Uniunii Europene, pentru că unirea e colacul de salvare și noi trebuie să insistăm pe unire”. Se discută subiectul acesta?
Nicu Popescu: Deci, eu cred că cetățenii noștri au o experiență democratică de 30 de ani în care ei de foarte multe ori deja au constatat că există mulți politicieni cu vorbărie, care, de fapt, nu fac anumite lucruri. Eu v-am dat un exemplu. De ce în 30 de ani nu s-a construit niciun pod nou cu România? Primul pod construit între România și Moldova din 1966 a fost lansat recent, acum o lună, care este un pod temporar, dar măcar ceva se mișcă; gazoductul finalizat acum 2 ani, construcția liniilor electrice, lansată un an și ceva în urmă… De ce în 30 de ani, după foarte multă vorbărie, după foarte mult unionism în platourile de televiziuni, nu s-a lucrat pe electricitate, pe poduri?
Vocea Basarabiei: Ideea că unirea poate duce mai repede Republica Moldova în UE decât integrarea europeană…
Nicu Popescu: Eu o să vă spun, noi ne unim astăzi deja și în ultimii 2 ani noi ne unim cu România prin proiecte concrete de infrastructură, de poduri, de gaz, de cooperare în domeniul energetic, pe cooperare în domeniul de securitate, pe menținerea stabilității noastre, pe aderarea noastră la Uniunea Europeană. Și eu și cu dl ministru Bogdan Aurescu, și cu dna ministră Luminița Odobescu…
Vocea Basarabiei: Deja fost ministru…
Nicu Popescu: Da, noi de mai multe ori am spus că noi prin acțiunile noastre acționăm unit pentru a ancora Republica Moldova în spațiul european.
Vocea Basarabiei: Dar la Bruxelles, în general, se discută vreodată despre acest subiect? Îl cunoaștem pe Traian Băsescu, europarlamentar, care zicea exact același lucru.
Nicu Popescu: Adevărul este că periodic, da, eu mai sunt întrebat în privat despre ce se întâmplă pe acest subiect și eu răspund, eu explic care este situația la noi, explic că, evident, noi avem aceeași comunitate de limbă, cultură, istorie, lucrăm excelent împreună și, datorită României, Republica Moldova este mai calmă, mai stabilă, mai pașnică decât ar fi fost fără acest sprijin fundamental al României. Dar din nou, cetățenii noștri trebuie să înțeleagă că realitățile nu se schimbă prin declarații pe platourile de televiziune, realitățile se schimbă prin proiecte clare de infrastructură, educație, conectarea oamenilor, a oamenilor de afaceri, a investițiilor, a platformelor comune, a burselor în domeniul energetic, gazoduct, linie de electricitate, și aceste lucruri timp de 30 de ani nu s-au făcut suficient, or în ultimii 2 ani ele s-a făcut mult mai mult decât în 10 ani precedenți.
Vocea Basarabiei: Nu știu dacă mai reușiți să vă uitați ce se publică și pe rețelele de socializare, că aveți o agendă foarte încărcată, dar s-a pornit o campanie – „Și mie cine îmi oferă un certificat de proeuropean?”…
Nicu Popescu: O să mă informez mai bine referitor la asta, pentru că campanii sunt multe, inițiative sunt multe, unele din ele sunt…
Vocea Basarabiei: Nu, dar aici probabil e și sarcasm, este ironie, pentru că acest certificat de proeuropean depinde de cetățean, de guvernare, de instituții.
Nicu Popescu: Certificatul, vă spun eu, deci, orice cetățean care se comportă frumos, civilizat, respectuos față de alți oameni din jur, care ține la pace, la democrația acestei țări, la dezvoltarea acestei țări este proeuropean cu sau fără certificat, el este european. De aceea nu este nevoie de certificate, este nevoie ca fiecare din noi să fie european prin modul cum noi interacționăm între noi, cum ne comportăm, cum conducem.
Vocea Basarabiei: Prin gândire și acțiune.
Nicu Popescu: Exact!
Vocea Basarabiei: Mulțumim foarte mult pentru aceste răspunsuri, dle ministru! Vă mai așteptăm și cu alte ocazii, mai sunt subiecte pe care nu am reușit astăzi să le abordăm, de asta vă lansez invitația să mai reveniți la Vocea Basarabiei.
