VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Ivan Sveatcenko: În Rusia, acum nu poți citi niciun ziar de opoziție sau care exprimă alte păreri, 100% e propaganda care vine de la Kremlin

Ivan Sveatcenko este jurnalist cu o experiență bogată, moderator de emisiuni, am fost colegi cu el la Europa Liberă, înainte de a veni la Europa Liberă, Ivan mai mulți ani a fost realizator de emisiuni politice la Publika TV. Acum, el are un nou proiect. Ivan Sveatcenko este autorul proiectului pe YouTube „Nonfiction.Sveatcenko”. A făcut și face emisiuni la care participă invitați din Republica Moldova și de peste hotare. Abordează subiecte de importanță majoră pentru public. Jurnalistul este convins că în prezent în Moldova nu există nicio amenințare pentru limba rusă, iar limba romană trebuie învățată de alolingvi.

Vocea Basarabiei: E greu de studiat limba română în Republica Moldova? Și de ce mai există un segment al populației care s-a împăcat cu zona de confort fără ca să depună un efort să învețe româna?

Ivan Sveatcenko: Știți, noi studiem limba română în școală 7 ani de zile și apoi 3 ani la universitate. 7+3=10. Și după 10 ani de studii cred că și papagalul va vorbi și în română, și în engleză, și în rusă, dar eu și colegii mei nu putem vorbi după 10 ani de zile. De ce? Nu știu de ce și programa a fost foarte neobișnuită, și procesul de studiere a fost cu multe greșeli, adică noi studiem nu limba română, dar literatura română și în fiecare an de la Grigore Ureche și până la Grigore Vieru, septembrie, octombrie și mai departe – s-a născut, a murit și o poezie pe de rost. Îți pune nota 10. Uneori, dictare. Adică, dictare la limba română pentru mine era foarte simplu, la engleză era mult mai complicat.

Vocea Basarabiei: Și atunci, Ministerul Educației a acordat prea puțină atenție ca alolingvii să învețe bine și foarte bine româna, profesorii, instituțiile unde studiază reprezentanții altor etnii?

Ivan Sveatcenko: Toată echipa – și de la minister, și de la învățătorii noștri, toți sunt de vină.

Vocea Basarabiei: Ivan, dacă discuți cu un cetățean din UTA Găgăuzia sau de peste Nistru, din mai multe localități din regiunea de est a Republicii Moldova, ei spun că pur și simplu nu au avut nevoie și nu au nevoie să studieze limba română. E o percepție pe care cum ai lămuri-o?

Ivan Sveatcenko: Dvs. știți că ei au frică de România, în general, adică din anii ’40, că vine un jandarm cu o bâtă și va fi ceva strașnic? Noi suntem în anul 2023, România este membru al Uniunii Europene, noi nu avem acești oameni răi la ziua de azi, dar de unde vine această frică? Poate că ei nu au internet? Dar ei au internet și au acces la rețelele de socializare și conturi. Nu știu de unde sunt acești oameni. Suntem într-o societate comună, suntem în societatea cibernetică în fiecare zi, suntem pe Facebook în fiecare zi, dar…

Vocea Basarabiei: Dar aici e și mai profundă ideea, pentru că ești deținătorul pașaportului Republicii Moldova și, pe de altă parte, nu te interesează să studiezi limba acestui stat? Iată îmi imaginez acum să meargă mai mulți cetățeni în alte țări și să spună că nu pot sau nu vor să învețe limba acelei țări unde, de exemplu, se opresc în multe cazuri, pentru că cei din diasporă au învățat limba țărilor unde își câștigă bucata de pâine.

Ivan Sveatcenko: Desigur! Aici, în Moldova, dacă e să vorbim la general, avem probleme în întregul domeniu lingvistic, pentru că eu nu știu la nivelul potrivit nici engleza. Noi studiem engleza la școală și apoi la universitate, acești 10 ani de zile, dar noi nu vom vorbi engleza la un nivel potrivit, la un nivel simplu, rapid și frumos.

Vocea Basarabiei: Deși acum sunt generații care stăpânesc foarte bine limba engleză.

Ivan Sveatcenko: Da, asta e mult mai interesant pentru generațiile noi, fiindcă engleza e o limbă mondială.

Vocea Basarabiei: Pe tot globul pământesc aproape că se vorbește inclusiv în engleză, dar sunt aleși ai poporului, deputați în Parlamentul Republicii Moldova care spun că nu cunosc nici ei limba română.

Ivan Sveatcenko: „Fericiun crecit!”, da, știm…

Vocea Basarabiei: Și alte expresii mai sunt. Iată, pentru Ivan Sveatcenko, ca și alegător, e clar de ce un parlamentar nu cunoaște limba română?

Ivan Sveatcenko:

Nu-mi este clar și mai mult decât atât, asta este contra legii, adică avem legi unde scrie că deputații trebuie să cunoască limba de stat, limba română. Cum ei au obținut acest mandat?

Adică este o problemă a partidului sau a echipei din care vine acel deputat. Și mai mult decât atât, dacă tu ești deputat și ai acești 4 ani de zile de mandat, tu poți să vorbești româna după 3-4 ani de zile, dar ei nu vor sau nu au timp.

Vocea Basarabiei: Bine, și atunci ei tot sunt un fel de exemple nu neapărat bune pentru cetățeni, pentru că cetățeanul spune: „Mă întrebați pe mine de ce nu cunosc limba română, dar uitați-vă că în forul legislativ există persoane care nu stăpânesc această limbă”. Dar s-a mai considerat că Federația Rusă, având o influență mare în acest spațiu și anunțând de fiecare dată că protejează cetățenii de etnie rusă, poate că și acest lucru i-a făcut pe unii să știe că, uite, de la Moscova de fiecare dată o să avem un sprijin că noi trebuie să fim în Republica Moldova, în Ucraina, în alte foste țări ale Uniunii Sovietice tratați bine și foarte bine?

Ivan Sveatcenko: Ceea ce înseamnă diplomația rusă în ultimii câțiva ani este o glumă, pentru că atunci când eu văd că dna Maria Zaharova spune că la Moldavia aveți atâta de multe probleme cu alolingvii, cu limba rusă, cu libertatea de exprimare…

Vocea Basarabiei: Tu te-ai simțit vreodată neprotejat în Republica Moldova?

Ivan Sveatcenko: Nu, sincer vă spun, nu!

Niciodată pe parcursul ultimilor 30 de ani de zile, nu m-am simțit neprotejat, niciodată.

Da, desigur, avem oameni needucați și ei îți pot spune că „du-te în Rusia” ș.a.m.d., dar, în general, eu nu am probleme nici cu limba rusă, nici cu limba engleză, nici cu limba română, nici la magazin, nici în taxiuri, nici în troleibuze, nici la serviciu. Am experiență în colective de 500 de oameni și majoritatea dintre ei sunt vorbitori de română, dar eu nu am probleme de comunicare cu ei niciodată.

Vocea Basarabiei: Apropo, ai observat că în mediul unde te afli tu, dacă sunt 7 moldoveni, ei vorbesc cu tine în limba rusă, doar pentru motivul că tu vorbești limba rusă?

Ivan Sveatcenko: Da, dar ce asta este o problemă? Pentru mine e bine, desigur, dar pentru studierea limbii asta este rău.

Vocea Basarabiei: Adică nu încurajezi asemenea exemple, când o persoană are în jur alte 10 persoane și acelea sunt vorbitoare de română, neapărat încearcă să vorbească în limba celui care este de altă etnie?

Ivan Sveatcenko: Depinde de situație, eu nu știu situația concretă; pentru mine nu e neapărat, dar asta e foarte plăcut desigur.

Vocea Basarabiei: Ai pomenit de dna Zaharova, care este purtătoare de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse. Noi ne amintim încă o declarație pe care o făcea dumneaei, spunând că în Republica Moldova nu s-a procedat corect atunci când s-a decis că buletinele de vot trebuie să fie doar în limba română publicate. Alegătorul chiar nu se descurcă atunci când trebuie să aplice ștampila pe buletinul de vot, să citească cine sunt concurenții și ce formațiune politică reprezintă?

Ivan Sveatcenko: Dacă noi vrem o problemă, atunci pe ștampilă e numai un cuvânt – „votat” – și asta nu-i «проголосовал», asta-i în română, dar toate campaniile noastre electorale au fost cu succes și oamenii pot să își aleagă președintele, deputații în parlament, aleșii locali.

Asta nu-i o problemă, dacă numele, prenumele candidatului sunt scrise în chirilică sau în grafie latină. Noi suntem în secolul XXI și noi știm și alfabetul chirilic, și alfabetul latin.

Vocea Basarabiei: Dar ar trebui, totuși, statul să aibă o politică clară pentru ca să încurajeze alte etnii să învețe limba română?

Ivan Sveatcenko: Eu văd că parlamentul face ceva în acest domeniu, că va fi un program special din luna martie se pare, pentru care se vor cheltui 10 milioane de lei. Acesta e un lucru bun, pentru că mereu erau doar vorbe că trebuie, trebuie, trebuie, dar un pas concret a fost făcut doar de parlamentul actual.

Vocea Basarabiei: Actualul parlament care a decis să identifice această sumă de bani ca să fie direcționată, în primul rând, și în UTA Gagauz-Yeri să fie studiată și învățată limba română.

Ivan Sveatcenko: Nu știu dacă va avea mult succes sau nu, pentru că banii sunt OK, dar trebuie și oameni.

Vocea Basarabiei: Și dorința lor ca să învețe.

Ivan Sveatcenko: Și dorință, și programe, și manuale bune, și profesori, și acest proces va dura nu doar un an.

Vocea Basarabiei: Bine, chiar și dacă va fi pe un termen mediu, oricum e bine să existe un început?

Ivan Sveatcenko: Da!

Vocea Basarabiei: Dar, în funcție de limba pe care o posedă cetățeanul, putem trage concluzia pe cât de corect este informat și cine îl poate manipula, și dacă dezinformarea îl poate induce în eroare?

Problema dezinformării este mult mai complicată

Ivan Sveatcenko: Problema dezinformării este mult mai complicată. Asta nu e numai o limbă sau altă limbă, adică dacă tu vrei să citești despre Vladimir Putin tu poți citi aceste fake-uri și în română, și în engleză, și în ucraineană și, desigur, în rusă. Problema manipulării și dezinformării e un război neobișnuit și niciodată nu se știe totul despre acest mod de război – război informațional, război online, război în rețele, pe televiziuni, la radio și nu mai știu pe unde.

Vocea Basarabiei: În era digitalizării sursele sunt multe, dar cine trebuie să-l ajute pe cetățean ca să scape de dezinformare?

Ivan Sveatcenko: Simțul bun, în primul rând, și dorința, și creierul.

Dacă tu ai creier, tu poți compara o sursă cu altă sursă și-apoi faci câteva concluzii. Dar dacă nu vrei, tu nu vei face aceste lucruri.

Vocea Basarabiei: Iată, eu îmi amintesc rezultatele ultimului sondaj de opinie publică, care au fost publicate la finele anului trecut, Barometrul Opiniei Publice. Și am văzut noi din acele date ale sondajului de opinie publică? Că mulți cetățeni nu au o claritate despre ceea ce se întâmplă în imediata vecinătate a Republicii Moldova. Iată, acum suntem la 11 luni de când a pornit Vladimir Putin această invazie în Ucraina și mulți cetățeni ai Republicii Moldova îi dau dreptate lui Vladimir Putin și sunt de partea Rusiei în acest război pe care îl poartă Moscova împotriva Ucrainei.

Ivan Sveatcenko: Dar ratingul lui Putin a scăzut, și a scăzut semnificativ. Dacă e să comparăm cu datele din luna februarie, atunci el a fost recunoscut cel mai popular politician străin aici, în Republica Moldova, iar acum a ajuns pe locul 3, 4, 5 și asta este o speranță că oamenii au început să înțeleagă unele lucruri.

Vocea Basarabiei: Deci, nu mai este printre preferințele cetățenilor Republicii Moldova, dar deseori în aceste sondaje el apărea drept cel mai puternic lider al lumii chiar?

Ivan Sveatcenko: Da, cu părere de rău, asta este. Nu știu de ce și cum unii oameni nu pot să înțeleagă ce se petrece în Ucraina chiar și acum după 11 luni de zile de război sângeros, război fără sens.

Vocea Basarabiei: Dar tu poți anticipa cum se va pune stavilă acestui război, cum se va sfârși acest război și când?

Ivan Sveatcenko: Am un citat din Aleksei Venediktov, îl cunoașteți desigur. El a spus chiar la 24 februarie că Rusia a pierdut acest război din prima zi de război, dar nimic nu s-a schimbat.

Vocea Basarabiei: Dar și acolo, în Federația Rusă, sunt cetățeni care gândesc altfel decât ceea ce se spune la televizor sau le spune Vladimir Putin? Ai avut și tu mulți interlocutori din Federația Rusă, dar ei sunt în minoritate, cum se explică acest lucru?

Ivan Sveatcenko: Eu nu știu câți oameni de aceștia în totalitate sunt în Rusia, uneori am citit că aproape o treime, uneori că 20%, oamenii pesimiști spun că 5%. Vladimir Putin are acest sprijin din partea majorității populației și vor fi aceste cifre și mâine, și poimâine, și în anul viitor.

Vocea Basarabiei: Dar se consideră că el a avut mult sprijin din partea cetățenilor, pentru că de fiecare dată se mândrea cu armata Federației Ruse, că este una dintre cele mai puternice?

Ivan Sveatcenko: Păi, această armată e fără victorie.

Vocea Basarabiei: Bine, dar a fost un instrument în baza căruia cetățeanul Federației Ruse trăgea concluzie că e puternic și liderul lor?

Ivan Sveatcenko:

Cred că avem câteva instrumente, înainte de toate, propaganda totală, de 100%.

În Rusia, acum nu poți citi niciun ziar de opoziție sau care exprimă alte păreri, 100% e propaganda care vine de la Kremlin.

Totodată, ei mai au și o așa-numită nostalgie după Imperiul Rus, după puterea sovietică. Eu nu pot să înțeleg această nostalgie, pentru că trăim vremuri totalmente diferite față de cele de pe vremea URSS-ului.

Vocea Basarabiei: Dar această idee că poate fi refăcută „lumea rusă” și unde se pune hotarul acestei „lumi ruse”, pentru că Vladimir Putin avea o înțelegere, după asta am văzut că și patriarhul Kiril deseori a amintit despre „lumea rusă” și chiar a spus că și Republica Moldova ar face parte din această „lume rusă”. De ce insistă ei pe acest lucru, știind că realitățile astăzi sunt altele și oamenii nu mai gândesc ca pe timpuri?

Ivan Sveatcenko: Ei spun că „lumea rusă” se întinde de la Vladivostok până la Vancouver. Pentru mine asta nu-i o glumă, pentru că cu aceste „glume” s-a pornit un război și din partea noastră noi vedem acest război, nu mai este o glumă, asta este o adevărată tragedie și ar putea fi mai rău.

Vocea Basarabiei: Vezi sfârșitul acestui război și cum crezi că se va aduce pacea în această regiune, și cine va aduce pacea?

Ivan Sveatcenko: Aceasta este o întrebare care la momentul actual se pune în toate casele mari ale lumii. Desigur, ca și orice război va avea și acesta un sfârșit, dar când și cum va fi acest sfârșit la ziua de azi cred că nu știe nici Vladimir Putin, nici Barack Obama, nici Joe Biden, nici Scholz și nici alți politicieni.

Vocea Basarabiei: Dar ți-ai dorit vreodată să faci un interviu cu liderul de la Kremlin, cu Vladimir Putin?

Ivan Sveatcenko: Mi-am dorit până la anul 2014.

Vocea Basarabiei: Până când a fost ocupată Crimeea de Federația Rusă?

Ivan Sveatcenko: Da.

Vocea Basarabiei: Astăzi, dacă ar fi să ai această ocazie să faci un interviu, ce întrebare i-ai pune?

Ivan Sveatcenko: Nu, astăzi nu vreau să fac acest interviu, pentru că el nu răspunde la întrebări, el răspunde numai ceea ce vrea el, iar asta nu-i în interesul meu, fiindcă ar ieși un interviu bun de aruncat la gunoi și eu nu-mi doresc această experiență.

Vocea Basarabiei: Chiar dacă pentru un jurnalist ar fi interesant să aibă un asemenea interlocutor?

Ivan Sveatcenko: Dar pentru mine nu…

Vocea Basarabiei: Dar e clar ce vrea Federația Rusă de la Republica Moldova? În Ucraina, iată poartă război de 11 luni, dar de la Republica Moldova e clar ce și-ar dori Kremlinul?

Ivan Sveatcenko: Desigur că nu-i clar și nici ei nu știu ce vor de la Republica Moldova. Aceasta nu este o strategie, aceasta este o tactică, adică noi reacționăm la problemele pe care eu cred că le văd ei în Moldova, dar asta nu e o strategie.

De exemplu, Rusia insistă că în Republica Moldova limba rusă trebuie să fie a doua limbă de stat, dar ei nu răspund pentru noi la aceste lucruri, ei spun despre îngrijorări, despre probleme, ei nu spun că „noi vrem”. Poftim, faceți! Haideți să negociem, asta este o strategie.

Vocea Basarabiei: Probabil că strategii au multe cei de la Kremlin, dar 31 de ani se consideră că ei au sprijinit un regim secesionist în stânga Nistrului. Înseamnă că au știut ce vor?

Ivan Sveatcenko: Nu…

Vocea Basarabiei: Și de l-au sprijinit pe acest regim secesionist?

Ivan Sveatcenko: Pentru orice eventualitate. Asta nu-i costă prea mult, 8 miliarde de dolari pe parcursul a 30 de ani de zile, asta nu-i o sumă mare.

Vocea Basarabiei: Aceasta e doar suma pentru consumul de gaze.

Ivan Sveatcenko: Da, și mai dau ei o anumită sumă de bani pentru pensionari.

Vocea Basarabiei: Da, a fost un adaos din partea Federației Ruse.

Ivan Sveatcenko: Aceasta nu-i o sumă mare pentru Federația Rusă. Acest regim costă foarte puțin pentru Gazprom și pentru Kremlin. Asta-i o provincie și o țară foarte săracă și nu trebuie foarte mulți bani, dar profitul din domeniul politic este foarte mare.

Vocea Basarabiei: Care e acest profit pe care l-au avut cei din Federația Rusă?

Ivan Sveatcenko: De exemplu, negocierile cu OSCE. Adică de 30 de ani de zile noi vorbim cu OSCE, cu și fără formatul de negocieri „5+2”, și diplomația lucrează, și negocierile au loc, și vocea Rusiei e auzită bine în această regiune.

Vocea Basarabiei: Acum ce vor face ei, vor continua să sprijine acest regim de la Tiraspol?

Ivan Sveatcenko: Depinde de rezultatele războiului.

Vocea Basarabiei: Pe de altă parte, crește tot mai mult interesul Ucrainei pentru soluționarea problemei transnistrene.

Ivan Sveatcenko: Eu cred că și Ucraina nu știe ce vrea de la Transnistria, adică ei au atât de multe probleme și pe câmpul de război, și cu economia, și cu bugetul, și cu securitatea, relațiile cu Occidentul ș.a.m.d. Da, desigur, Transnistria face parte din interesul Ucrainei, dar acest interes e numărul 38.

Vocea Basarabiei: Dar autoritățile Republicii Moldova știu cum să rezolve această problemă transnistreană?

Ivan Sveatcenko: Eu sper că da, dar eu n-am citit nici un proiect, nici un plan.

Vocea Basarabiei: Deși se vorbește că ar exista mai multe planuri de soluționare a problemei transnistrene.

Ivan Sveatcenko: Unde-s aceste planuri, unde?

Vocea Basarabiei: Și ce ar trebui să includă aceste documente, dacă se elaborează?

Ivan Sveatcenko: Asta depinde cu cine vor fi negocierile. Adică, dacă vor fi negocieri cu Kremlinul, acesta-i un plan, dacă cu autoritățile din Transnistria, atunci este un alt plan. Noi avem câteva exemple bune, precum Tirol în Italia, Insulele Aland din Suedia, putem prelua această experiență diplomatică și să facem o variantă pentru noi.

Vocea Basarabiei: Da, dar mulți ani s-a spus că e bine să ne uităm cum sunt soluționate problemele în alte regiuni, dar trebuie să ținem cont de realitățile de aici, din Republica Moldova. Și Republica Moldova, totuși, se află la intersecția asta a mai multor interese ale marilor puteri inclusiv, de asta situația diferă de ceea ce se întâmplă într-o regiune unde mai sunt asemenea conflicte.

Ivan Sveatcenko: În primul rând, noi suntem oameni și în Transnistria, și în Moldova, în al doilea rând, noi toți nu vrem război, toată lumea vrea pace. Punct! Și acesta-i punctul numărul 1 din acest agrement și-apoi vom vorbi, noi nu vrem război, dar…

Vocea Basarabiei: Dar va fi și un preț politic pe care eventual ar putea să-l plătească Chișinăul pentru reunificarea celor două maluri ale Nistrului?

Ivan Sveatcenko:

Eu cred că problema nu e în prețul politic, ci în prețul real, economic, adică costurile pentru reintegrarea țării vor fi foarte mari pentru Republica Moldova, chiar și pentru Europa, chiar și pentru Occident.

Vocea Basarabiei: Vicepremierul Oleg Serebrian aici, la Vocea Basarabiei, a spus că eventual ar trebui să fie solicitată crearea unui fond special, care ar putea să ajute la apropierea mai grabnică a celor două maluri ale Nistrului.

Ivan Sveatcenko: Și Dorin Chirtoacă a estimat că va fi nevoie de cheltuieli în valoare de 80 de miliarde de euro. Asta este pentru viitor, și fondul, și această sumă.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.