Vocea Basarabiei: Astăzi vorbim despre Moldova care este Europa și despre Europa care este acasă împreună cu comentatorul politic Ion Tăbârță. Dl Ion Tăbârță este și directorul executiv al Centrului pentru Informare și Documentare NATO în Republica Moldova. Dle Tăbârță, am citit reacțiile care au urmat după ce s-a anunțat această decizie a Comisiei Europene. Maia Sandu: „Zi importantă pentru viitorul Republicii Moldova. Comisia Europeană a recomandat țărilor membre ale UE să inițieze negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Acest pas este o recunoaștere a efortului comun al instituțiilor statului, care muncesc pentru a transforma țara, precum și al cetățenilor, care aleg pacea, democrația și dezvoltarea. E mult de lucru, drumul pe care am ales să mergem este plin de provocări. Nu ne sperie munca, iar obiectivul nostru este ca Moldova să fie gata să adere la UE până în 2030. Republica Moldova în UE este unica noastră șansă de a garanta un viitor al păcii, libertății și prosperității pentru întregul stat”. Au urmat reacții și din partea speakerului, și din partea șefului diplomației, și pe rețelele de socializare am văzut multe și foarte multe comentarii. Pe de o parte, parcă merită să ne bucurăm cu toții că, totuși, Uniunea Europeană ia în calcul această extindere a sa, iar pe de altă parte, mulți își pun întrebarea: și-a pregătit bine Republica Moldova tema pentru acasă?
Ion Tăbârță: Dacă e să fim sinceri și s-o spunem pe șleau, desigur că acest statut de țară candidată care practic este la un pas de a se transforma și a trece în țară care intră în negocieri cu Uniunea Europeană, desigur că îl avem reieșind din contextul geopolitic din regiune. Dacă până la războiul din Ucraina, totuși, deciziile Uniunii Europene mai degrabă reieșeau din aspectele tehnice și, ulterior, politice, acum cred că lucrurile s-au inversat – mai degrabă contează aspectele politice sau geopolitice asupra celor tehnice. Da, m-am uitat peste acele comentarii venite din partea oficialilor europeni în urma acestei recomandări a Comisiei Europene și oficialii europeni au recunoscut că da, nu până la capăt, Ucraina a îndeplinit 6 din 7 condiționalități, noi – 6 din 9. Ni s-a spus clar unde avem probleme, unde avem restanțe și, de fapt, fără să ne spună sau până a fi acel raport în urma unui proces de monitorizare amplu, la suprafață era clar că noi avem aici probleme. Deja cât sunt de profunde, pe ce aspecte concrete, la ce nuanțe este o altă întrebare. Însă noi toți știm că avem probleme cu justiția, avem probleme cu a combate corupția și avem acest proces de deoligarhizare, el nu a dispărut, elementele oligarhice au rămas. După 2021, ele au pierdut puterea, însă au rămas destul de influente aici, în interior, în exterior s-au făcut joncțiuni, însă ele sunt, influențează procesele politice din Republica Moldova, s-a ajuns până la clonarea politicienilor. De aceea, da, dacă e să ne întoarcem la întrebarea dvs. și să răspundem, da, noi, într-adevăr, nu corespundem acum în totalitate acelor rigori, dacă să ne uităm așa, la un control mai intransigent. Însă în linii mari, politic, tehnic cred că, totuși, Republica Moldova are dreptul să aibă această șansă ca să înceapă negocierile de aderare la UE.
Noi nu corespundem acum în totalitate acelor rigori, dacă să ne uităm așa, la un control mai intransigent. Însă în linii mari, politic, tehnic cred că, totuși, Republica Moldova are dreptul să aibă această șansă ca să înceapă negocierile de aderare la UE.
Vocea Basarabiei: Și când începe țara aceste negocieri de aderare la UE?
Ion Tăbârță: Dacă avem decizia Consiliului European, acolo chiar că predomină mai mult aspectele politice, mult s-a vorbit că, spre exemplu, Ungaria ar putea să dea un vot împotriva Ucrainei, reieșind anume din relația reticentă dintre cele două țări, chiar făcând abstracție de relația sau cât de aproape este relația dintre Orban și Putin, era vorba de minoritatea națională maghiară din Ucraina. Și noi știm că există această problemă în Ucraina, pentru că și noi avem minoritatea română. Tocmai acum, în acest context, în sfârșit, Ucraina și-a revizuit o abordare încă din perioada sovietică, precum că moldovenii și românii ar fi două etnii naționale diferite și știm că există această problemă. Dacă Ungaria va decide și va da un vot negativ Ucrainei, atunci reieșind din faptul că se votează la pachet, eu nu exclud că s-ar putea să fie un vot negativ și Republicii Moldova. Însă dacă până la urmă vom avea acest consens, atunci după această decizie din decembrie, la începutul anului 2024, noi trebuie să intrăm în faza tehnică de începere propriu-zis a procesului de negocieri.
Vocea Basarabiei: Tema de acasă încă urmează să fie îndeplinită, cel mai probabil se va vorbi încă mult despre reforma în justiție, lupta împotriva corupției…
Ion Tăbârță: Aici este și un alt aspect. Da, noi desigur că putem să venim cu anumite reproșuri către actuala guvernare, și pe drept, privind capacitatea ei de a realiza anumite reforme, însă dacă să ne uităm la experiența unor state, precum Bulgaria și România, ele când au intrat în Uniunea Europeană aveau anumite restanțe și aceste restanțe au fost soluționate după ce au intrat în Uniunea Europeană. Să sperăm că o serie de probleme pe care le avem noi acum și care au rămas restanță vor fi soluționate deja în procesul de negocieri.
Vocea Basarabiei: Iată tocmai ați anticipat ceea ce voiam să vă întreb. S-ar putea să se insiste pe ideea că dacă Republica Moldova începe negocierile, dacă vin fondurile de pre-aderare, atunci totuși e o cu totul altă situație și poate se mai trezesc și cei din sistemul judiciar, pentru că dacă există rezistență pe interior, totuși ar putea să-i pună pe gânduri că odată cu demararea negocierilor, cu deschiderea capitolelor de negociere, totuși, situația nu mai poate fi oprită, nu mai poate să se schimbe?
Ion Tăbârță: Da, nu mai poate fi inversată, așa cum mulți mizează.
Vocea Basarabiei: Mulți mizează că va veni o altă conducere și că ei din nou vor fi exact așa cum au fost și până a li se cere această reformare.
Ion Tăbârță: Problema noastră este, dacă e să ne referim la aspectul de societate, din două aspecte – unii că au prea mulți bani, alții că au prea puțini. Cei la care mă refer că au prea mulți sunt acei din sistem care au tras toate foloasele când statul funcționa cum funcționa, mulți din judecători formează o castă, și nu numai judecătorii, procurorii și alți funcționari de stat au niște averi care nicidecum nu sunt justificate. Este clar că banii nu sunt obținuți în urma respectării legii, să spunem așa, și desigur că aceste persoane nu vor reforme, nu vor stat de drept, nu vor justiție, întrucât ei pierd anumite privilegii. Dar, totodată, îi avem pe cei mai săraci, cei social-vulnerabili, care, din păcate, sunt cei mai vulnerabili în a fi folosiți, manipulați de către anumiți politicieni, anumite grupuri. Să ne uităm la arhetipul celor care protestează la acele manifestații organizate de Șor, sunt predominant persoane social-vulnerabile. Ei se duceau la acele proteste, pentru că câștigau niște bani. Pare-mi-se la dvs. aici am văzut un VOX, când îl întreabă pe un cetățean de ce se duce la protest și el spune că nu are cu ce-și plăti creditul luat de la bancă.
Dacă noi vom începe aceste negocieri de aderare la UE, va crește și nivelul de trai al cetățeanului…
Vocea Basarabiei: Unii au spus că și-au arat pământul, alții au spus că și-au cumpărat semințe, alții și-au reparat o parte din casă…
Ion Tăbârță: Mulți nu o fac de viață bună. De aceea, dacă noi vom începe aceste negocieri, va crește totuși nivelul de trai al cetățeanului. Chiar puțin să crească, cetățeanul cel mai vulnerabil social-economic o va simți pe pielea proprie, bunăstarea lui va crește, el nu va mai fi atât de supus acestor manipulări și, totodată, el va înțelege că, de fapt, Europa asta-i bine, asta nu-s nu mai știu ce minorități acolo, dar asta totuși e bunăstare. Alții pur și simplu nu vor mai putea să fure așa cum au furat, de aceea se vor produce anumite procese ireversibile, alta este dacă avem noi acest timp până în 2025…
Vocea Basarabiei: Timp și capacități…
Ion Tăbârță: Și capacități, pentru că mai devreme sau mai târziu ele vor veni, însă avem nevoie de vreo câțiva ani de reforme, care până la urmă, în urma procesului de negocieri să dea rezultate.
Acum noi trebuie, într-adevăr, să devenim un stat funcțional, un stat cu acte în regulă, dacă pot să spun așa, dar astfel de stat poate fi construit numai după modelul european și în cadrul Uniunii Europene.
Vocea Basarabiei: Totuși, colacul de salvare pentru Republica Moldova este Uniunea Europeană, că doar așa s-ar putea să se ajungă ca să fie respectate buchea și spiritul legii și de cel de jos, și de cel de sus și ca să nu mai aibă o influență atât de mare justiția asupra actului nedrept din justiție, pentru că asta spun cetățenii.
Ion Tăbârță: Da, de fapt, și sistemul de justiție a fost unul din cele mai privilegiate ale acestui stat, pentru că noi ne-am rupt de perioada sovietică, de un tip de sistem de organizare statală și, în mod logic, trebuia să construim tipul de stat european, democratic, cum este în Uniunea Europeană. Noi nu am reușit și am rămas în această zonă gri sau cum mai este numită, neagră, a tranziției și stăm nefiind nici stat funcțional de tip european, nici, slavă Domnului, nu am ajuns în zona asta autocrată sau autoritară. Și de aici acest mod al nostru disfuncțional de a fi ca și stat. Pe de o parte, da, noi avem anumite procese democratice, cum ar fi procesele electorale, cu anumite neajunsuri ale lor, da, am avut o anumită libertate de expresie, când mai mare, când mai mică, însă din punctul de vedere al funcționalității instituțiilor statului sau construirii unui stat noi nu am reușit. Noi ori am avut o elită de tip sovietic, care înțelegea statul cum funcționează sau am avut o elită care a ieșit din anii ‘90, din acei ani ai businessului sălbatic și acei oameni care au fost, când spuneam noi „regimul Plahotniuc”, au venit din business și ei pur și simplu și-au supus statul intereselor lor, ei au transformat statul într-o ștampilă a intereselor lor. Acum noi trebuie, într-adevăr, să devenim un stat funcțional, un stat cu acte în regulă, dacă pot să spun așa, dar astfel de stat poate fi construit numai după modelul european și în cadrul Uniunii Europene.
Vocea Basarabiei: Dar mai sunt forțe politice care ar putea să se împotrivească acestui proces de integrare europeană și iată acum se mai spune că, eventual, dacă se regrupează aceste forțe care nu neapărat ar vrea ca Moldova să ajungă în UE ar putea să deturneze această cale.
Ion Tăbârță: Da. Și dacă e să ne uităm la rezultatul alegerilor de duminică și să ne uităm la votul politic, dar votul din consiliile raionale și municipii, acesta este votul după modelul sau după sistemul proporțional care este în parlament, pentru că dacă alegerile parlamentare se petrec după sistemul proporțional, alegerile locale sunt mixte, consiliile raionale iau sistemul proporțional ca și alegerile parlamentare, primarii – după sistemul majoritar. Și dacă ne uităm la votul din consiliile raionale și municipii, cu precizarea că aici nu intră UTA Găgăuzia, unde, de regulă, la fel votează forțe neeuropene, să spunem așa, atunci PAS-ul sau un partid proeuropean va fi minoritar în parlament, restul forțelor vor fi neeuropene. Apropo, aici ar fi interesant să ne întrebăm ce-i cu acest Partid Social Democrat European, că el ar trece în parlament, dacă să ne uităm la rezultatele obținute în primul tur de scrutin. De fapt, să spui că noi acum avem forțe europene care să fie majoritare, e clar că nu, unii ai impresia că vor, dar nu pot, iar alții poate ar putea, dar nu vor. Însă ne uităm cum toate aceste partide acum s-au adunat, toți acești politicieni. Ieri a apărut o informație pe surse că la Moscova s-ar face o… sau i-ar aduna și la sigur acolo nu se va discuta despre integrarea europeană a Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: O să vorbim și despre ce scop urmăresc cei care au ajuns la Moscova, dar pentru că a venit și o reacție din partea primarului ales, Ion Ceban, președintele Partidului Mișcarea Alternativă Națională. El a salutat această recomandare a Comisiei Europene cu privire la inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Și am să citez: „Pledăm ca toate recomandările să fie realizate cât mai curând de către autoritățile de la Chișinău, astfel ca să mergem cu pași rapizi în procesul de integrare europeană a țării în UE. Noi suntem gata să depunem toate eforturile necesare care țin de competența noastră”.
Ion Tăbârță: Interesantă declarație și, de fapt, se înscrie în retorica declarațiilor pe care le face el în ultimul timp. Problema lui Ion Ceban și acest pro-europenism al lui declarat este unul credibil sau nu, este veritabil sau nu? Totuși, dl Ion Ceban cumva este un politician mai atipic pentru eșichierul politic moldovenesc sau pentru profilul politic moldovenesc, cumva aici poate am putea face o comparație cu Marian Lupu, desigur păstrând proporțiile timpului. D-lui, totuși, este educat într-un sistem românesc, să-i spunem, el a făcut o școală, un liceu unde se mergea pe cultura, valorile sau de tipul educației românești, ca ulterior, când a finalizat instruirea sa, erau comuniștii la putere și cariera politică și-a construit-o cumva în partidele de stânga, care mai accentuat pro-ruse, care nu. Și aici cumva acest profil al lui pe undeva, da, pe de o parte, el parcă este și de stânga, dar pe de altă parte, parcă este și proeuropean. Urmează să vedem.
Vocea Basarabiei: Faptul că l-au votat peste 50 la sută, asta nu înseamnă că l-au votat doar cei care se gândesc că Moldova trebuie să se apropie mai mult de Rusia.
Ion Tăbârță: În mod evident. Totuși, oricare ar fi criticile despre cei 4 ani de mandat ai dlui Ion Ceban, da, într-adevăr, el nu a schimbat esența cum se dezvoltă acest oraș. Ca și esență, ca și fundament, totuși, Chișinăul încă nu are un concept clar cum trebuie să se dezvolte, însă anumite lucruri, cel mai multe de suprafață au fost schimbate – cu un trotuar, cu un parc, cu un teren de joacă. Lucrurile acestea nu s-au făcut până la dânsul și, desigur, unii cetățeni le-au apreciat, cu toate că, dacă vrem să ne transformăm într-un alt oraș, un oraș de tip european, este nevoie de mult mai mult. Și testul adevărat pentru dl Ion Ceban ca și primar probabil abia acum începe.
