Vocea Basarabiei: Discutăm despre cum trebuie să se dezvolte mediul antreprenorial în Republica Moldova. Îi avem ca invitați pe dl Dumitru Pîntea, care de ceva timp este directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), a fost preschimbată această denumire după ce Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii a activat timp de aproape 20 de ani, nu-mi amintesc exact, dl Pîntea o să precizeze…
Dumitru Pîntea: De fapt, mai puțini ani, dar tot timpul Ministerul Economiei a avut o instituție care se ocupă de dezvoltarea antreprenoriatului. Înainte de ODIM a fost Fondul pentru Antreprenoriat și alte instituții au activat de-a lungul timpului, deci este nevoie de o așa instituție.
Vocea Basarabiei: Deci, ODIM s-a reorganizat în ODA, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Această organizație lucrează pe principii noi, cu procese moderne de luare a deciziilor și cu un buget majorat substanțial de către Cabinetul de miniștri, a ajuns bugetul la peste 340 de milioane de lei, dacă nu greșesc.
Dumitru Pîntea: Mai mult chiar. În luna septembrie când a fost ultima rectificare a bugetului de stat pentru anul 2022, pentru antreprenori au mai fost alocate încă 200 de milioane de lei, un instrument nou pentru compensarea ratelor de dobândă.
Vocea Basarabiei: Jumătate de miliard. Și în bugetul pentru anul viitor poate fi și mai mult?
Dumitru Pîntea: Să vedem cu ce buget vine Ministerul Finanțelor în discuție.
Vocea Basarabiei: Da, cel mai probabil în scurt timp o să vină proiectul de buget în parlament și atunci o să aflăm. Și mai avem la această emisiune un invitat, este un antreprenor, Vitalie Buzu. Până a veni în studio, am aflat că mulți ani a muncit în Federația Rusă și, după 15 ani de ședere în Rusia, a revenit în Republica Moldova, dar pe parcursul acestei emisiuni o să aflăm mai multe. Ne interesează, în primul rând, dle Pîntea, ce poate face ODA ca să nu se vorbească mult că nu sunt cunoscute regulile de joc în businessul din Republica Moldova, că e foarte greu să dezvolți o afacere în Republica Moldova, pentru că e mare birocrație, pentru că există corupție, pentru că mulți din cei care au încercat și chiar au reușit să inițieze afaceri la scurt timp s-au dezamăgit, au spus că le-a falimentat businessul, și-au făcut valiza și au ales calea străinătății? Ce se poate schimba în Republica Moldova ca să nu se vorbească despre aceste lacune, dar să devină clar că fiecare din cei care vor să practice antreprenoriatul își poate aduce contribuția la dezvoltarea țării sale?
Dumitru Pîntea: În general, pentru a face antreprenoriat nu doar în Republica Moldova, dar oriunde în lume ai nevoie de foarte multe resurse, nu doar resurse financiare, ci și resurse umane, cunoștințe, ai nevoie de un mediu antreprenorial care să vină să confirme și să susțină ideile pe care le au anumite persoane atunci când vor să facă business. Când ne referim la Republica Moldova, evident, climatul investițional sau climatul de afaceri, toate studiile care au fost făcute în ultima perioadă vorbesc despre faptul că este relativ mai greu să faci business decât în alte țări, pentru că există, pe de o parte, partea de reglementare și ca să faci o afacere este nevoie să corespunzi anumitor criterii. Aceste criterii se regăsesc într-o serie lungă de certificări, autorizări, pe care trebuie să le obțină o persoană când vrea să facă o activitate antreprenorială. De cealaltă parte este suportul statului de finanțare care vine pentru antreprenori să-i ajute să lanseze afaceri sau să treacă perioadele de criză, cum este la momentul de față. În ultima perioadă, Ministerul Economiei și guvernul, în special, au venit cu inițiative atât pe partea de reglementare, cât și pe partea de finanțare. În ceea ce privește organizația noastră, și anume suportul financiar pentru antreprenori, este un exemplu elocvent creșterea suportului financiar alocat antreprenorilor. Pentru acest an, la dispoziția antreprenorilor, prin intermediul organizației noastre sunt disponibile circa jumătate de miliard de lei, de câteva ori bune mai mult decât își permitea guvernul în anii precedenți.
Vocea Basarabiei: Dvs., autoritățile, vorbiți despre sprijin, cei care practică businessul mai degrabă vorbesc despre piedici. Iată aici cred că ar trebui să găsiți compromisul, numitorul comun ca să trageți ambii la același car.
Dumitru Pîntea: Antreprenorii văd piedici în ceea ce numim autorizări, certificări, acces la finanțare, noi vorbim despre faptul că totuși consumatorii trebuie să fie protejați, mediul înconjurător trebuie protejat și nu putem să ne lipsim de toate, dar trebuie să găsim acel mijloc, să spunem așa, în care interesul public nu intră în contradicție cu interesul privat al antreprenorilor.
Vocea Basarabiei: O să vorbim despre nevoia digitalizării și cum chiar acest proces ar putea să vină în ajutorul celor care mai mult se plâng de aceste bariere decât să fie siguri că afacerea se va dezvolta și că va fi și profitabilă, dar pentru că îl avem aici și pe Vitalie Buzu și pentru că am spus că, după o ședere de mai mulți ani în Federația Rusă, a revenit în Republica Moldova, poate o primă impresie totuși, dacă ar fi să caracterizăm acest climat investițional, cum l-ai descrie, Vitalie?
Vitalie Buzu: În primul rând, eu nu aș fi foarte obiectiv descriind climatul, fiindcă doar am revenit și ar trebui să ai o oarecare experiență poate de mai lungă durată. Ultima dată când am făcut business în Republica Moldova a fost cu 20 de ani în urmă și timp de 20 de ani sigur că s-au schimbat foarte multe lucruri, dar, iarăși, o remarcă mai generală – a face business este o noțiune foarte largă. Ce înseamnă a face business? Sunt businessuri care sunt foarte legate de realitatea locală, de exemplu, vrei să deschizi o benzinărie sau un magazin, ele sunt foarte locale și depind, într-adevăr, de reglementarea locală, de legile locale ș.a.m.d. Și este business pe care poți să-l faci din Republica Moldova la nivel internațional. La acest moment, noi vrem să facem business în Republica Moldova, dar ne desfășurăm activitatea în 30 de țări, de facto, noi suntem în Republica Moldova, dar vânzările le facem în alte țări, adică noi n-avem nicio problemă cu reglementările locale. Totodată, foarte mult depinde de businessul pe care îl faci. Și antreprenorii întotdeauna aleg – în țara cutare, ce-i mai ușor să faci asta sau asta? Adică există o selecție a tipului de business, că nu pot într-o țară să se facă toate tipurile de business. Și al doilea moment este că nu există nicio țară în care businessurile se fac ușor sau businessurile se fac greu, businessurile peste tot se fac greu, 90 la sută din toate businessurile care sunt începute falimentează. Asta și este calea unui antreprenor. Oamenii care încep să facă business au o iluzie, considerând că dacă el pleacă de la un job unde are un serviciu stabil și mâine devine cu titlul onorific de antreprenor, de azi înainte o să fie totul bine, dar de azi înainte poate să fie totul foarte rău și foarte dureros și numai la unii, puțini, o să fie bine. De aceea, businessul întotdeauna presupune niște riscuri mult mai mari decât să ai o profesie stabilă. Când am revenit în Republica Moldova, noi foarte ușor am deschis compania, am primit statutul de IT Park foarte simplu, eu aș spune, la nivel real european și mondial, fiindcă noi am analizat situația în Olanda, în Anglia, în SUA și în Portugalia și în Republica Moldova eu aș spune că foarte ușor am trecut.
Vocea Basarabiei: Bine, cel mai probabil IT este businessul nu că ușor de practicat, dar unde chiar se poate de obținut rezultate?
Vitalie Buzu: Da, e unul flexibil.
Vocea Basarabiei: Pe de altă parte, sunt încă multe alte domenii unde se vorbește mai degrabă despre impedimente decât despre încurajări.
Vitalie Buzu: Da, dacă mă întrebați de businessul din construcții, de exemplu, care are nevoie, într-adevăr, de foarte multe autorizații, de finanțări foarte serioase locale ș.a.m.d., posibil că ei trăiesc în altă realitate decât în care trăim noi.
Vocea Basarabiei: Dl Pîntea, dar la modul serios ce afaceri poate să ajute să fie dezvoltate în Republica Moldova Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului?
Dumitru Pîntea: La produsele de finanțare pe care le are ODA sunt eligibile toate sectoarele economice, cu excepția câtorva care cumva nu sunt prioritare pentru ca statul să le acorde finanțare.
Vocea Basarabiei: Dar sunt și din astea care nu au drept prioritate ca statul să le sprijine?
Dumitru Pîntea: Da. Spre exemplu, Legea nr. 179 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii menționează care sunt aceste sectoare. Este vorba de producerea de tutun, producerea de alcool, serviciile financiare, jocurile de noroc, deci niște sectoare unde pot apărea niște vicii pentru consumatori și este nevoie de un alt mecanism de reglementare a lor. De asemenea, activitățile de comerț nu sunt eligibile, deci tot ce vorbim despre producere – producerea de bunuri sau producerea de servicii. Și aici ne referim inclusiv la sectorul agricol, pentru care statul are și un alt instrument de susținere, cum ar fi subvenționarea, există și Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură, care vine să ajute agricultorii. Dar agricultorii și ceilalți producători din alte sectoare tot sunt eligibili la instituția noastră.
Vocea Basarabiei: Discutam cu Vitalie ceva mai devreme și ei zicea că s-ar putea în general în agricultură să ne pomenim într-o situație dificilă, când chiar Republica Moldova să vorbească mai mult despre lipsa unei agriculturi decât despre o prezență a afacerilor în acest domeniu. De ce, Vitalie?
Vitalie Buzu: Republica Moldova întotdeauna era în zona de risc sporit climateric și situația se schimbă drastic spre înrăutățire. Noi avem destul de multe date în care analizăm calitatea solului din Republica Moldova, analizăm inclusiv prin diferite algoritme și prin diferite metode și vedem că e o dinamică foarte sporită, de la 50 la 75% din solurile Moldovei sunt foarte afectate, sunt foarte deteriorate și dinamica este în creștere. Respectiv, dacă nu vor fi făcute schimbări drastice în tehnologiile de agricultură și nu numai în Moldova, apropo…
Vocea Basarabiei: Dar poate chiar de aici ar putea să vină iată această susținere din partea ODA?
Vitalie Buzu: Ar putea. Eu cred că în următorii ani… E foarte greu să dai prognoze pe viitor în principiu, dar dacă dinamica prelungește așa cum a fost până acum, data trecută nu este niciodată un indicator bun al viitorului, în următorii 15, 30 de ani pe jumătate din suprafețele terestre ale Moldovei nu va fi posibil de practicat agricultura sau va fi o agricultură totalmente diferită.
Dumitru Pîntea: În ceea ce privește agricultura, într-adevăr, Republica Moldova este foarte afectată de schimbările climatice și, în special, sectorul agricol, care depinde de situația climatică, iată aici avem acel, să-i spunem așa, conflict de interese dintre antreprenoriat și protecția mediului. De ce solurile noastre sunt degradate, de ce râurile noastre au ajuns în situația în care sunt? Inclusiv din cauză că cei care au făcut activitate economică au făcut-o într-un mod care a afectat climatul.
Vocea Basarabiei: Da, mai mult au distrus decât au menținut situația normală.
Dumitru Pîntea: Da. Respectiv, de aceea statul și vine în anumite sectoare cu reglementări, pentru că trebuie să gândim tot timpul pe termen lung, nu trebuie să ne gândim doar la profituri imediate. Și, da, în domeniul agricol există tot felul de autorizații de mediu care trebuie obținute și ca să le obții trebuie să demonstrezi că faci o activitate agricolă într-un anumit mod.
Vocea Basarabiei: Nu într-un anumit mod, în modul care se cere…
Dumitru Pîntea: Da, în modul în care se cere de către aceste reglementări. Deci, antreprenorii, pe de altă parte, sunt și unii dintre cei mai mari poluatori. Nu doar agricultorii, avem și acei care poluează în domeniul industrial prin emisii de gaze în atmosferă, avem și acei care generează foarte multe deșeuri de producție industrială, și nu au sisteme de management al deșeurilor așa cum se cuvine și, pe de altă parte, avem aceste probleme care apar ulterior atât pe partea de mediu, cât și pe partea de protecție a consumatorilor, pentru că și consumatorii trebuie să fie protejați.
Vocea Basarabiei: Noi vorbim despre antreprenoriatul care trebuie să știe exact cum se dezvoltă pe termen scurt, pe termen mediu, pe termen lung chiar, pentru că o afacere dă adevărate rezultate peste câți ani?
Vitalie Buzu: Depinde de afacere, dar oricum vorbim de ani de zile. Afacere în care azi ai investit și mâine ai scos profit – doar la cazino sau…
Vocea Basarabiei: Bine, dar există încă suficiente persoane care mizează pe acest lucru, că astăzi investesc, mâine deja trebuie să am profit?
Vitalie Buzu: Da, și noi, ceilalți antreprenori care suntem mai experimentați, profităm de așa oameni cu iluzii, fiindcă ei într-un fel tot ne ajută, întrucât pe urmă afacerea lor falimentează și noi imediat le luăm locul pe piață. E o iluzie că poți să pornești o afacere și a doua zi să te trezești bogat, asta pur și simplu e o chestie de noroc. Orice afacere, nu contează în ce domeniu, durează în timp, chiar și în IT producerea unui soft poate să dureze 6 luni, un an sau chiar doi ani, să-l lansezi pe piață și să-l aduci la niște vânzări solide la fel durează, adică oricum ai nevoie de 2-3 ani în care trebuie să finanțezi și să dezvolți compania. Dar dacă să ne uităm în niște industrii mai grele, bunăoară, construcția unei fabrici sau construcția unei case, orizontul e și mai lung. Și revenim la ceea ce am vorbit anterior, orice antreprenor evoluează riscurile, el se gândește: OK, eu am un termen investiții de 3-5 ani, dar ce o să fie în țara asta în 3-5 ani? Ce o să fie din punct de vedere politic, legislativ, financiar ș.a.m.d.?
Vocea Basarabiei: Deci, predictibilitatea e cea care îl motivează pe antreprenor dacă merită sau nu să-și dezvolte afacerea?
Vitalie Buzu: Exact. Și atunci când predictibilitatea scade, trebuie să ridici cererea față de profitabilitate. Tu vrei să spui: OK, eu fac un business în Republica Moldova, dar vreau să am profitabilitate 50 la sută sau 100%, fiindcă dacă nu, eu mă duc în altă țară, unde riscurile sunt mai mici, dar și o să obțin un profit mai mic.
