Președinta Maia Sandu se bucură în continuare de cea mai mare încredere din partea populației, potrivit rezultatelor celei mai proaspete ediții a Barometrului Opiniei Publice, prezentate la începutul acestei luni. Aproape 20 la sută din respondenți au menționat-o pe șefa statului prima dintre personalitățile politice din țară în care au cea mai mare încredere. Experții sunt de părere că Maia Sandu va putea lua majoritatea voturilor la următoarele alegeri, întrucât acest sondaj n-a luat în considerare opinia cetățenilor din diasporă. Câtă încredere au moldovenii în politicieni și ce așteptări au de la cei care guvernează țara? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
* * *
Președintele parlamentului, Igor Grosu, susține că Republica Moldova are toate șansele să inițieze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an. Potrivit lui, decizia finală depinde de rezultatele implementării celor 9 recomandări ale Comisiei Europene, dar și de angajamentele privind necesitatea integrării europene a Republicii Moldova. Comisia Europeană ar putea recomanda în luna octombrie deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu toate acestea va fi necesar consensul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Vocea Basarabiei a discutat cu localnicii din comuna Seliște, din raionul Nisporeni, despre perspectiva integrării europene, despre viața la țară și despre mediul rural care rămâne tot mai depopulat.
– Locuri de muncă sunt puține la sat și emigrează, lumea pleacă, pleacă pentru locuri de muncă, în primul rând, și apoi pentru salarii, în alte părți salariile îs mai bune, salarii decente pentru a-și întreține familia. Nu neapărat peste hotare, în ultimul timp se observă o plecare a localnicilor chiar și spre centrele raionale sau spre capitală, da, acolo unde este posibilitatea ca ei să aibă un loc de muncă.
Vocea Basarabiei: Se vede acest tablou trist când mergi pe o stradă din sat, case cu lacătul la poartă, la ușă.
– Se observă, da, și chiar satul a îmbătrânit. Dacă ne-am uita pe mahalale, așa cum se zice la țară, vedem practic mai multă lume în vârstă, pensionari, decât tineri, mai ales care să activeze undeva, sau mai mulți casnici, femeile casnice și soții plecați, familii dezbinate.
Vocea Basarabiei: Și consecințele acestei depopulări încă vor fi de durată?
– Consecințele, dacă nu se va întreprinde nimic la nivel de guvernare, cred că încă vor fi, vor fi și lumea va pleca, pentru că lumea află cum este peste hotare, și cine nu-și dorește un trai mai bun, un trai mai decent, o viață mai frumoasă, mai ușoară?
Ion Popescu, primarul comunei Seliște, Nisporeni
Lumea dacă ar avea unde să muncească cred că s-ar opri și aici în țară
Vocea Basarabiei: Ce trebuie să întreprindă autoritățile? Cei care și-au asumat guvernarea ce agendă ar trebui să aibă, ca să se recâștige încrederea în acest stat?
– Salarii mai decente și chiar pensii pentru bătrânii noștri care stau acasă și locuri de muncă. Lumea dacă ar avea unde să muncească cred că s-ar opri și aici în țară, dar dacă în oraș mai sunt locuri de muncă, la țară acestea sunt foarte limitate.
Vocea Basarabiei: Și aici, la Seliște, ce locuri de muncă pot fi deschise?
– Aici, la Seliște, s-ar mai putea deschide un centru pentru tineret, poate un centru multifuncțional, ar mai fi posibilități, cred că s-ar putea de gândit lucrul acesta și lumea ar putea să activeze, dar dacă nu, măcar în centrul raional, unde noi suntem la câțiva kilometri, 8-10 kilometri distanță și lumea ar putea să facă naveta, să meargă dimineața și seara să revină acasă, lângă familie, lângă copii.
Vocea Basarabiei: Cum se primenește satul, cât de mult reușește să-și schimbe aspectul, ținând cont că e nevoie de rezolvat probleme și aceste probleme, parte din ele, se rezolvă prin implementarea mai multor proiecte, proiectele sunt finanțate de parteneri externi, de donatori?
– Da, avem marele noroc, căci acum la noi activează în cadrul primăriei o persoană care se ocupă de atragerea proiectelor, investițiilor în localitate. Și iată cu ajutorul proiectului s-a făcut și iluminarea stradală, s-a făcut parcul din centrul satului, s-a deschis un centru, să zic așa, pentru a ajuta unele persoane și cred că se vor mai aduce încă proiecte. Dl primar lucrează încă la câteva proiecte și ne-a promis că ne va ajuta și cu acoperișul școlii, pentru a-l renova în cadrul unui proiect.
Vocea Basarabiei: Localitatea încă nu e gazificată?
– Da, localitatea încă nu este gazificată, cu părere de rău, dar sperăm că pe viitor flacăra albastră va ajunge și la noi, cred că tot prin implicarea autorităților de sus, de la guvern sau în cadrul unui proiect, altfel cred că nu este posibil cu sursele proprii. Sperăm poate și la un sistem de canalizare, sperăm actualul primar, prin proiectele care sunt, să aducem și apă potabilă, deoarece calitatea apei de la noi, de aici, din centru, lasă de dorit.
Vocea Basarabiei: De iarnă, cum vă pregătiți de sezonul rece?
– Cu lemne ne pregătim, acum sunt foarte costisitoare, 900 de lei pentru un metru ster de lemne din pădure, dar dacă îl mai aduci și acasă, deja este mult mai scump.
Vocea Basarabiei: V-ați gândit vreodată să plecați din sat?
– Sincer, eram uneori cu această dorință, când erau încă și salariile mult mai mici, că am activat câțiva ani în urmă și cu 3.000 de lei, ne construiam casă și era chiar greu, dar soțul meu nu este pentru plecare și el mereu spune că unde pleci nu sunt râuri de lapte și munți de miere, pentru totul se muncește și acolo unde pleci tu ești nimic altceva decât slugă, da, și nu ești ca acasă, aici, acasă, cum n-ai da-o, ești acasă, ai drepturile tale, te simți în largul tău.
Vocea Basarabiei: Activați în domeniul educației, acum se discută foarte mult dacă remunerarea e pe potriva așteptărilor dascălilor. Ce salariu aveți?
– Pe un salariu și jumătate anul precedent am activat, în jur de 11.000, cam pe un salariu și jumătate.
Elena Luchian, profesoară din Seliște, Nisporeni
Vocea Basarabiei: Puțin…
– Dar noi la țară suntem mulțumiți și cu atât, sperăm la mai mult, pentru că pentru munca care se face, ieși dimineața de la ora 8 și revii la orele 17, și chiar fără pauză de masă, cred că se poate mai mult.
Sperăm ca guvernarea să meargă cu aceiași pași, să aibă un parcurs european, să avem și noi un trai decent
Vocea Basarabiei: De la noul ministru al educației și cercetării ce așteptări aveți?
– Așteptăm niște schimbări în privința șarjei didactice. Dacă este 18 ore și cu salariul care este, chiar este mult și după numărul de copii acum unele cadre didactice greu acumulează numărul de 18 ore și este necesar ori să facă recalificare pentru a avea 18 ore, ori să meargă în mai multe instituții, ca să aibă un salariu.
Vocea Basarabiei: Și aveți și copii mai puțini, dacă exodul e unul pronunțat?
– Da, cu siguranță, numărul de copii scade de la an la an, anul acesta nu avem nici 200 de copii, 2 ani în urmă am avut 200, anul trecut a scăzut la 181, anul acesta nici 170 nu avem, numărul scade, cândva a fost o școală cu câte 3 clase paralele, era un număr mare de copii, 600-700 de copii. Și finanțarea, dacă ea se face per elev, atunci școlilor practic le vine foarte greu să se întrețină, mai ales acum cu noile tarife la energia electrică, cu noile tarife la combustibil, o mare parte din buget revine cheltuielilor acestea de întreținere și nu-ți mai rămâne nimic pentru alte schimbări pe care dorești să le faci, pentru reparații, pentru modernizare, cum ar fi sisteme digitale, nu este posibil, e greu. Ar trebui aici să se intervină, dar noi întotdeauna am fost optimiști și sperăm că o să fie bine. Sperăm ca guvernarea totuși să meargă cu pașii cu care a început, să aibă un parcurs european, să avem și noi un trai decent, să fim la nivelul țărilor europene și noi, cu toate că și la noi cei străini care vin ar putea să vadă câte ceva, sunt și la noi locuri frumoase, locuri pitorești, cred că și turismul, în domeniul turismului ar trebui să se atragă atenția, să se mai dezvolte, pentru că avem și noi ce arăta, totuși suntem o țară frumoasă, cu locuri frumoase, cu tradiții frumoase și cu oameni buni.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Seliște, localitate din raionul Nisporeni, și vă întrebăm cum se trăiește la țară. Ce doriți să se schimbe în sat, în țară?
– Multe ar trebui să fie schimbate, ca exemplu, asta nu-i pensie pe care ne-o dă, asta-i bătaie de joc.
Vocea Basarabiei: Ce pensie aveți?
– 2.600 de lei.
Vocea Basarabiei: Câți ani ați muncit?
– 35 de ani.
Vocea Basarabiei: Cum vă descurcați cu această pensie, cum împărțiți banii?
– De două ori ca să mă duc la magazin să umplu torba, în două zile, dar restul? Dar avem 30 de zile pe lună.
Vocea Basarabiei: Și cum vă descurcați?
– Mai puțin mâncăm, mai puțin ne îmbrăcăm.
Elena Cernei, învățătoare la Gimnaziul din Seliște, Nisporeni
Vocea Basarabiei: Se apropie sezonul rece, cum v-ați pregătit de iarnă?
– Sezonul rece de-acum, după cum ne-au dat câte 3 metri steri, i-am luat, îmi ajung, ce a mai rămas de anul trecut, îmi ajung.
Vocea Basarabiei: Vă descurcați, da?
– Da, mă descurc. Mai primim pentru încălzire câte 700 de lei pe lună…
Vocea Basarabiei: Și de la cei care guvernează ce alte așteptări? Ce doriți să întreprindă puterea?
– Schimbări să fie, schimbări, drumuri avem, mulțumim de asta, însă schimbări să fie.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, în comuna Seliște din raionul Nisporeni.
– Vocea Basarabiei la noi întotdeauna e. Dna Valentina, dvs. ați lucrat la Europa Liberă și dl Botnaru, persoane care ne aduc cât de cât realitatea, ce se întâmplă și vom asculta de-acum înainte cu mare-mare plăcere Vocea Basarabiei.
Vocea Basarabiei: Care vă sunt grijile, care vă este păsul, care vă sunt năzuințele, cum vedeți perspectiva satului și a statului?
– La țară se trăiește, eu aș spune, nu chiar atât de rău. Dacă ai dorință și dacă vrei să mai muncești un pic, ai ce-ți trebuie. Pot să spun adică numai despre satul meu, dar am mai vizitat și alte sate din republică și știu, sunt și probleme, dar acestea-s probleme de rezolvat. N-am auzit încă pe nimeni să moară de foame, care muncește, dar care nu prea vrea să mai muncească, e și motivul că au fost deprinși să le dea ajutor social când era conducerea care era, parcă nici n-aș vrea să-l numesc pământean, fostul lider Plahotniuc, atunci s-au făcut toate nedreptățile astea, tinerii trebuie să muncească.
Vocea Basarabiei: Dar această depopulare se explică și prin faptul că mulți cetățeni fie că nu aveau încredere în ziua de mâine, fie că se gândeau cum să-și întrețină familiile, să-și educe copiii și mulți din ei spun că sărăcia a fost cea care i-a alungat din Moldova?
– Păi, neîncrederea în conducerea care era mai tare, promiteau una și făceau cu totul alta. Și cu „furtul miliardului”, și cu schemele, toate chestiunile astea s-au răsfrânt asupra cetățenilor. Ei furau și-și făceau interesele lor, iar promisiunile rămâneau promisiuni, că va fi traiul decent, că nu știu ce, 1 an, 2, 5, 10, dar traiul cel decent n-a mai venit pentru toți, numai pentru o parte, și de aia au plecat, au tot plecat. Și ca să spunem că e mare sărăcie – nu, că să luăm chiar pe strada noastră, numai cei care nu au copii deloc, nu au plecați peste hotare. De-s 3 copii în casă – 3 îs plecați, 2 – și 2 îs plecați, sunt 5 – poate un copil e rămas, în rest îs plecați și au grijă de părinți, dar nu avem noi nevoie de grija copiilor, că ei de-acum au cuibușorul lor, au familia lor, noi avem nevoie de ei aici, acasă.
Vocea Basarabiei: Mulți au mers și în Federația Rusă și au muncit până nu demult, alții, din contra, au ales Occidentul și s-au stabilit, s-au integrat cu familiile în țările Uniunii Europene, și nu doar, și se crede că, în funcție de unde sunt copiii, așa gândesc părinții, adică geopolitica asta îi împarte. Dacă copiii muncesc în Occident, atunci părinții sunt de partea Moldovei în Uniunea Europeană, dacă le sunt odraslele în Federația Rusă, atunci părinții cred că e bine să fie îmbunătățită relația cu Moscova. De ce e această percepție?
– Mulți care au avut așa relație cu Rusia de-acum s-au schimbat, că foarte mulți moldoveni de-ai noștri au fost și au muncit. Și unde? Mai ales în Moscova, în orașele acestea mari și au fost dezamăgiți, au fost amăgiți, păcăliți și o mare parte s-au întors, au văzut și aici ce avem și au plecat în Europa, sigur. Și eu nu cred că chiar dacă mai sunt persoane care mai cred că Rusia îi frate mai mare, nu i-aș sfătui să creadă, cred că sunt numai cei care-s de naționalitate rusă.
Galina Emandei, pensionară din comuna Seliște, Nisporeni
Toți, de la mic la mare, trebui să contribuie la dezvoltarea țării
Vocea Basarabiei: Aici, în mediul rural, se discută cine ajută mai mult Republica Moldova, de unde vine sprijin?
– Tot ajutorul, atâtea proiecte vin din Europa, atâta ajutor din România, noi trecem Prutul, ca să luăm așa o rază, până la Iași 30 de kilometri și noi suntem în Europa, dar până în Rusia îs peste 2.000 de kilometri, dacă nu și mai bine, că eu am fost o singură dată și nu mai vreau să merg acolo. Așa că, Rusia lasă să-și rezolve problemele și traiul cetățenilor ruși în țara lor, iar noi încetișor ne vom descurca aici la noi, că o să reușim noi să ajungem în Europa.
Vocea Basarabiei: Această cale de a ajunge în Uniunea Europeană, pe de o parte, este scurtă, iar pe de altă parte, trebuie făcute reforme aici, acasă, trebuie de suflecat mânecile, trebuie de implicat.
– Toți, de la mic la mare, de la sat la oraș și de la un simplu cetățean la conducerea de sus, și guvern, și parlament, și să nu se lase toți în baza că lasă președintele să facă – nu, președintele are subalterni, și încă, și încă, și toți, de la mic la mare, să depună eforturi, așa, care și cum poate, în domeniul lui, că sunt cetățeni, avem și care muncesc. Noi, pensionarii, de-acum muncim pe acasă.
Vocea Basarabiei: Cum apreciați munca președintei Sandu?
– Vai de mine! Cum putem să spunem că ceva n-a făcut? Poate mai e și vreo greșeală ceva, dar cine nu muncește – acela nu greșește. Așa că eu, de exemplu, tot ce face dumneaei urmăresc, dna președintă Maia Sandu, eu îs mulțumită și aud și mai multe persoane, mai multă lume care îs mulțumiți de tot ce face dna Sandu, pentru că face într-adevăr pentru popor, pentru noi, că toate vizitele astea în Europa, în țările care ne ajută, știți, parcă mi-e și milă de ea cât aleargă, ca să facă să fie bine, să aducă ceea ce a promis, că dânsa a promis că o să se lupte cu corupția și unele promisiuni de-acum se văd, numai cu justiția nu prea. Și nu-i vina ei, cred eu așa, că avem și specialiști buni în justiție, care pot să facă, dar avem și care stau pe loc și pun piedici, nu vreau să numesc că numai din procuratură, fiindcă din tot sistemul de justiție, dar avem și profesioniști care vor să facă și cred că o să facă, nu vreau să cred că ne pierdem noi.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Seliște, localitate din raionul Nisporeni. Ia ziceți și dvs., pe ce drum se îndreaptă Republica Moldova și care e direcția corectă?
– În timpul de față se îndreaptă pe un drum bun, înspre Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: De ce ziceți că drumul îi bun?
– Pentru că până acum pe noi ne-au condus hoții, tâlharii și pungașii, de la independență încoace, noi nu am avut așa conducere în Republica Moldova ca acum – Maia Sandu, Igor Grosu, Dorin Recean.
Vocea Basarabiei: De ce aveți încredere în Maia Sandu?
– Pentru că Maia Sandu luptă pentru popor, nu pentru pungași. Pe Maia Sandu eu o sprijin cu tot sufletul.
Vocea Basarabiei: Care ar fi subiectele pe marginea cărora ar trebui să discute cel mai mult opoziția și puterea, guvernarea și cei care sunt adversari politici?
– Ar trebui să discute pentru o economie a Moldovei ca să meargă într-un pas cu toții, dar la noi opoziția merge contra, nu numai cu Moscova, merge și cu Belarusul, numai nu pentru poporul nostru. Cel mai mare sprijin la opoziție e de la Moscova, Vladimir Putin vrea să ne ia sub călcâiul lui, dar cred că nu o să poată, că noi avem un mare noroc de Ucraina, că dacă lua Ucraina, Moldova pentru Putin era floare la ureche. Și el n-avea să se oprească aici, el avea să meargă, în toată Europa avea să meargă, dar Ucraina ține piept nu numai nouă, dar ține piept Uniunii Europene, la toată Europa.
Larisa Popescu, învățătoare la Gimnaziul din Seliște, Nisporeni
Vocea Basarabiei: Și acum și Ucraina, și Republica Moldova sunt țări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, ambele odată în UE sau fiecare când își face tema de acasă?
– Probabil că Moldova are șanse să treacă înaintea Ucrainei în Uniunea Europeană, numai dacă să ne debarasăm de Transnistria, de jugul, acesta-i jug pentru noi – Transnistria. Șansele îs mari ca noi să trecem înaintea Ucrainei în Uniunea Europeană, numai dacă ne debarasăm de Armata a 14-a, că Armata a 14-a nu-i dusă de pe teritoriul nostru și cu depozitul de armament de la Cobasna, asta ne ține pe loc.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Seliște din raionul Nisporeni, și întrebăm sătenii despre viața la țară, despre năzuințele lor, despre speranțele lor, de ce sunt legate? Ce vă doriți să se schimbe în țară și la țară?
– O mare parte din tineri s-au dus și au rămas mai mult cei în vârstă și mai nu are cine lucra.
Vocea Basarabiei: Dar și dvs., când ați fost mai tânără, ați procedat exact ca și tinerii de azi, ați făcut valiza și ați plecat?
– Da, am făcut valiza și am plecat de nevoie, că soțul s-a îmbolnăvit și am fost nevoită să-mi fac valiza și să mă duc. Aveam și 2 studenți, am lăsat totul cu durere și m-am dus. Dorul de casă, nostalgia asta foarte mult te ucide, dar, pe altă parte, eram bucuroasă că am fost în stare să-mi ajut părinții bolnavi, să-mi ajut soțul, că a avut 6 operații una după alta, să-mi ajut copiii să termine studiile. Și asta a însemnat foarte mult, că dacă eram acasă poate nu reușeam, poate nici soțul nu era demult în viață. Și e greu și acolo, e greu, foarte greu când te duci.
Vocea Basarabiei: Se crede că anume aceste remitențe, anume acești bani pe care i-au transferat moldovenii de peste hotare în Republica Moldova au ajutat ca țara să se mențină pe linia de plutire. Dacă nu ar fi fost această posibilitate de a merge peste hotare, de a-i ajuta pe cei de acasă, ce soartă ar fi avut Moldova?
– Dacă nu se duceau, se mâncau unul pe altul, se fura vita din ogradă, dar, mulțumim Domnului că s-au dus, fiecare s-a dus și și-a ajutat părinții, și-a ajutat copiii, și-a ajutat rudele și au ieșit din situație. Noi, care am fost peste hotare, ne-am întors acasă, o condiție ne-am făcut-o. Cred că e puțin mai ușor, dar care au copii de școală, copilul crește, iese din încălțăminte, din haine, îi cheltuială mare și e nevoit să se ducă, e nevoit să plece undeva să câștige.
Vocea Basarabiei: Deci, aceleași nevoi din 2007 sunt și în 2023?
– Sunt și acum. Eu mă uit, chiar văd multe familii care au copii și li-i foarte greu, nu pot la casă o ușă să o schimbe, nu pot. Iaca, cică, geamul îmi cade, salariile mici și suntem nevoiți să plecăm undeva. Ș-apoi dacă se duce, e bine când se duc împreună, că dacă se duce unul, se destramă familiile, rămân copiii. Încă dacă pleacă împreună se mențin, mai puțin câștigă, dar își mențin familia, își educă copiii.
Mulți politicieni sunt cu două fețe, doar promit și dau vina pe fostele guvernări
Vocea Basarabiei: Toți politicienii spun că luptă pe tărâm politic ca să aducă bunăstare și prosperitate. Cât de ușor sau cât de greu este să ai încredere în politicianul care nu doar vorbește, dar care arată prin acțiuni, prin fapte că dorește să schimbe situația în bine?
– Pentru că la noi sunt mulți politicieni cu două fețe, promit și nu fac nimic. Ei nu se pun mână la mână se rezolve lucrurile, să facă ceva pentru sat, dar scot la iveală de ani de zile în urmă că acolo nu s-a făcut așa, că acolo nu s-a făcut așa, dar dați acum că suntem, mână de la mână dați să punem, haideți să ridicăm, să facem. Trebuie să facem împreună, fiecare să fie gospodar la dânsul acasă, și dacă o să fie gospodar la dânsul acasă, când a văzut pe cineva că a aruncat gunoiul să-i spună: „măi băiete, nu arunca gunoiul”. M-am uitat la opririle acestea – murdar, aruncat peste tot, nu-i cultură, nu-i educație, că dacă ar fi educație… Dacă noi nu păstrăm, degeaba, poate să câștige în tot anul proiecte și să facă, în parcul acesta cât de frumos se aranja, de o plăcere se duc copiii, se duc, aruncă și cutii, și fel de fel. Măi, dar trebuie să avem un respect unul față de altul.
Vocea Basarabiei: De ce acolo, în Uniunea Europeană, cetățeanul e mai responsabil?
– Și legea acționează, că sunt mulți, le pune amendă și e scris: „Nu aruncați, este cutie de gunoi, în coș aruncați”. Și fiecare om acasă diferențiază sticla, hârtia tot și păstrează, că fac, mă rog, și aceea se duce, se reciclează. Dar dacă noi nu păstrăm, păi, clar că o să aruncăm, au ieșit, m-am uitat la coș acolo, du ceva care nu-ți trebuie, mulți au transport, du-te și du la gunoiște, nu arunca acolo, dar nu se face așa. Dacă noi nu o să facem, noi…
Vocea Basarabiei: Cine trebuie să educe societatea?
– Ar trebui noi înșine să privim în oglindă și să ne educăm pe noi și pe copii, ca să facem lucruri frumoase, că nimeni nu o să ne pună în geantă, nu o să ne pună pe masă, nu o să ne-o aranjeze dacă noi nu o să ne schimbăm. D-apoi ce, Maia Sandu o să vină și o să-mi măture la poartă? Haideți să fim serioși, fiecare trebuie… Numai împreună dacă o să lucreze și o să fie conștienți, o să obțină lucrurile.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. în cine aveți încredere din politicieni?
– În Maia Sandu. Eu cred că ea a făcut, a schimbat și o să schimbe, și o să facă, nu cum a fost până acum Dodon, că el a avut și a luat, și se ducea pentru dânsul, pentru asta se face, dar poporul… Păi, ea șade simplu în lucrurile ei, nu-i trebuie milioane și de când e ea președintă, multe țări, iaca, multe ne recunosc, că văd că a ajuns prună de-a noastră în Italia. Asta-i diferența.
Vocea Basarabiei: Va fi ușor de parcurs acest drum european?
– Nu e ușor, e greu, dar dacă o să fim uniți și o să nimerească la conducere persoane capabile, eu cred că o să izbutim.
Vocea Basarabiei: Dar când ziceți că trebuie să nimerească la conducere, acum puterea este…
– Păi da, dar vedeți câte piedici au, ies și strigă că Maia nu-i bună, să-l pună pe Șor, că el e plecat, a luat banii, șade și râde, are bănărit și îi sponsorizează cu bani pe toți bețivanii. Și poftim, restul poporului ce face? Dar lumea asta chiar nu înțelege, nu deschide ochii, băi, el e dus, nu e în țară și n-ar avea dreptul, după părerea mea, să primească bani, el nu există în țară, practic.
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– Mi-aș dori să se schimbe, eu, practic, am trecut prin multe greutăți, și prin bine, și prin greu, mulțumesc Domnului că am avut sănătate, am luptat, am mers peste toate. Aș dori ca să fie pace în lume, ca să se bucure și nepoții noștri, am 7 nepoți, vreau să-i văd fericiți, să se bucure și ei de viață și să se stabilească, să fie o ordine, să fie un respect, să nu fie atâta invidie în lume. E foarte multă invidie și invidia asta foarte mult strică, haideți să fim oameni, haideți să discutăm, ce se poate de făcut, ce nu se poate. Vă spun sincer, lucram, ieșeam duminica, dădeam cu var, făceam ordine și puneam flori, plantam, dar acum nu, le-au făcut de-a gata șoseaua, au făcut marginile, trotuare frumoase, să pună o floare, să-i fie drag a deschide poarta, că trăiesc în ogradă, nimic, așteaptă să le pună cineva pe masă și știu să strige că n-avem cu ce trăi, n-avem bani, o scumpit gazul, o scumpit… S-a scumpit ca în toată lumea, nu numai Maia a scumpit, în toată lumea s-a scumpit.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Seliște, localitate din raionul Nisporeni. Ce putem spune astăzi despre viața la țară și în țară, cum se trăiește?
– La țară se trăiește greu, fiindcă salariile îs mici, pensiile la fel îs mici, în satele Moldovei lumea migrează, au rămas numai bătrânii, pensionarii, nu sunt locuri de muncă, tineretul nu are în sat unde munci, de aici și salariul nu-l are, de aici și pleacă, pleacă în Europa.
Vocea Basarabiei: Și atunci cine decide viitorul satului?
– Viitorul satului tot noi îl decidem, dar sperăm ca guvernarea să meargă cu pași mai rapizi, să facă reforme bune și locuri de muncă, salarii decente și pensii decente.
Vocea Basarabiei: Dar un salariu decent și o pensie decentă cât să fie?
– Păi, o pensie decentă după prețurile de astăzi – 10.000 de lei, un salariu decent – ca în Europa, 1.000 de euro, transformăm în lei de-ai noștri, să putem și noi să plecăm liber să ne odihnim, să trăim decent. Dar așa?…
Vocea Basarabiei: Dar v-ați odihnit deseori?
– Niciodată.
Vocea Basarabiei: Niciodată nu ați mers la odihnă?
– Niciodată, fiindcă n-am avut posibilitate, că din cauza salariilor n-avem posibilitate.
Vocea Basarabiei: Și toată viața ați muncit la stat?
– Toată viața am muncit la stat, în gimnaziul din Seliște, și am plătit toate impozitele, și n-am avut parte ca să ne odihnim.
Vocea Basarabiei: E prestigioasă astăzi munca asta de cadru didactic?
– Ca să fii învățător în ziua de astăzi este o muncă foarte responsabilă, foarte răbdătoare, dar noi, pensionarii, n-avem încotro, fiindcă sunt la pensie și mai muncesc. Și acum eu vreau să spun că salariile tot îs foarte mici pentru pedagogi, este o muncă foarte grea, toți merită salarii care muncesc și statul ar trebui să ia periodic pedagogii în seamă, iată, medicilor le-au ridicat puțin.
Autorităților locale le vine foarte greu, pentru că n-au resurse, bugetul primăriei este mic
Vocea Basarabiei: Cum vedeți Moldova de peste 10 ani, cum ați vrea dvs. să arate?
– Peste 10 ani? Înfloritoare, să nu existe migrație, toți copiii să fie acasă, cu părinții, cu nepoții, toți împreună, să avem de muncă și să fim în Uniunea Europeană, altă cale nu-i. Dar noi suntem de partea fraților români, integrarea europeană și înainte mergem, ce o să fie o să vedem.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Seliște, localitate din raionul Nisporeni. Dle primar, discutăm despre modernizarea localității, cât le este de greu autorităților locale să europenizeze satul?
– Autorităților locale le vine foarte greu că n-au resurse, bugetul primăriei este mic, numai pentru întreținere, dar mai mult prin proiecte, avem 3 proiecte câștigate în programul „DAR 1+3” (Diaspora Acasă Reușește), proiectul de 500 de mii, iluminatul stradal a fost, aproximativ 80% din localitate am iluminat-o. Noi suntem o comună alcătuită din două sate, în satul Păruceni a fost amenajarea parcului de 390 de mii, al treilea proiect tot cu Diaspora Acasă Reușește, iluminatul parcului de 500 de mii avem proiectul. Și deja mai avem alte proiecte, cu „Satul European” am aplicat la Planul urbanistic, ne-au rămas acele 20% de iluminat în sat și anul acesta iluminăm tot satul, de 450 de mii proiectul cu „Satul European”, mai avem din 2021 câștigat proiectul cu AIPA, parcul din Seliște de 3 milioane a fost proiectul, și mai avem două proiecte cu mediul, chiar anul acesta, unul – procurarea a 1.000 de tomberoane, prima etapă am trecut-o, și unul – înverzirea parcului, de un milion, cu tomberoanele îs 700 de mii, acesta de un milion – înverzirea parcului.
Vocea Basarabiei: Un milion de lei?
– Da, un milion de lei îl avem.
Vocea Basarabiei: Unii dintre finanțatori, cei care ajută comunitățile din Republica Moldova cer și contribuția cetățenilor. Cât de receptivi sunt oamenii din sat ca pună și ei umărul la schimbarea în bine?
– Noi avem doar proiectele care cu „DAR”-ul, acestea 3 proiecte, cu două proiecte n-am avut probleme deloc absolut, s-a strâns toată contribuția de la oameni, acum îl avem pe al treilea proiect, am pus anunțul, așteptăm oamenii să contribuie la proiect.
Vocea Basarabiei: Dar ce spun oamenii: „Lăsați-ne în pace, suntem săraci, nu avem de unde” sau totuși ei își dau seama că trebuie și ei să ajute la premenirea localității?
– Care și cu ce poate se implică.
Vocea Basarabiei: Problema depopulării este una prezentă și aici, la Seliște, se văd case pustiite, străzi pustii, asta înseamnă că lumea e plecată. Aveți o evidență clară câți au rămas, câți sunt plecați?
– Aproximativ, în jur de 30% îs plecați peste hotare, cam din fiecare casă o persoană e plecată peste hotare, noi avem chiar date locuri de case, îs 100 și ceva locuri de case din 2011, dintre care îs 7 case construite, 7 case construite de cei care trăiesc aici pe loc.
Vocea Basarabiei: Asta înseamnă că majoritatea din acei tineri sunt plecați?
– Din acei tineri, da, din acei tineri îs plecați peste hotare.
Vocea Basarabiei: Și ei, dacă s-au integrat în acele societăți, acolo unde au ajuns, și-au adus și familiile acolo, ei mai au de gând să revină aici acasă? Aveți exemple din rândul celor care au ales străinătatea și au spus că își văd viitorul doar aici, la Seliște, și nu acolo?
– Viitorul și-l văd ei la Seliște, dar e problema în privința lucrului, un post de lucru, dacă ar avea un post de lucru bine plătit, clar că îs de acord să vină.
Vocea Basarabiei: Dar capital de acolo, de peste hotare, a decis cineva să investească aici, în sat?
– Nu prea, nu, nu prea au adus, dacă ei toți se gândesc deja să-și procure acolo pe loc o casă, foarte mulți și-au procurat deja case pe acolo. El dacă și-a procurat casă acolo, credeți-ne că înapoi nu se mai întoarce.
Vocea Basarabiei: Aveți și dvs. copii plecați, ce vă spun ei?
– Da, avem și noi copii plecați peste hotare, e problematic, dureros, au părerile acelea ca să rămână acolo peste hotare.
Vocea Basarabiei: Dar ați fost și dvs. în străinătate, ați revenit?
– Noi când am fost, erau alte timpuri, ne-am întors și ne-am stabilit aici pe loc, dar ei deja… Cred că mai greu o să se întoarcă tineretul în țară.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați muncit în Rusia, cum a fost munca în Federația Rusă?
– Foarte grea a fost munca, uneori păcăliți, eram amăgiți, avem și băieți din sat care au case în Rusia, trăiesc acolo în Rusia, sunt băieți și în Rusia, dar, știți cum, deja el să se întoarcă înapoi nu se mai întoarce, că asta-i soarta.
Vocea Basarabiei: Dar vă întrebam, ce părere aveți despre acest război pe care îl duce Rusia în Ucraina de mai mult de un an și jumătate?
– Și noi suntem afectați, dar fiecare are hotarul lui și să fie la hotarul lui. Cred că 75% din localitate îs pro-europeni, nu-s pro-ruși.
* * *
Despre timpurile pe care le trăiesc sătenii, despre prezentul și viitorul Moldovei am vorbit cu localnicii din comuna Seliște, raionul Nisporeni. Despre situația din Republica Moldova, dar și despre situația din Ucraina, pentru că acolo este născut, discutăm în cele ce urmează cu actorul Nicolae Jelescu.
