Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vom vorbi despre cooperarea dintre Republica Moldova și Japonia, este o etapă frumoasă încă de la începuturi, de când s-a pus temelia dezvoltării cooperării bilaterale între cele două state. Astăzi discutăm cu dl Dumitru Socolan, d-lui de aproape 30 de ani activează în cadrul Ministerului de Externe, de 3 ori a fost consul la Frankfurt pe Main în Germania, de două ori – consul general, a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a fost ambasador în Portugalia și actualmente conduce misiunea diplomatică de la Tokyo. Astăzi vom vorbi despre cât de mult se dezvoltă această cooperare dintre cele două state, or se cunoaște că, pe parcursul stabilirii acestor relații frumoase, Japonia a oferit multă asistență Republicii Moldova. Și acum o să trec așa, telegrafic, de la sprijinul pe care îl oferă Republicii Moldova, pentru că încă mai găzduiește un număr foarte mare de oameni fugiți din calea războiului, 80.000 de refugiați se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu mai vorbim cât de mulți au fost în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova. Deci, Japonia oferă sprijin Republicii Moldova pentru refugiații din Ucraina care au rămas aici, despre eficiența energetică, despre agricultură, sistemul medical, combaterea corupției, integrarea europeană, mediu – sunt foarte multe domenii unde Japonia are, manifestă interes să ajute Republica Moldova. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Dumitru Socolan: Bine v-am găsit, dna Valentina! Vă mulțumesc frumos pentru invitație și pentru posibilitatea de a le vorbi telespectatorilor despre această relație frumoasă, bogată, intensivă între Republica Moldova și Japonia.
Vocea Basarabiei: Cum e această țară și cum a ajuns să fie o țară care nu doar că se dezvoltă atât de vertiginos, dar reușește să ofere și asistență altor țări?
Dumitru Socolan: E bună întrebarea și e foarte complexă, cred că nu ne-ar ajunge o emisiune ca să povestesc despre Japonia.
Vocea Basarabiei: Așa, în câteva cuvinte, ca să avem și noi o imagine…
Dumitru Socolan: Japonia, în afară de faptul că e un teritoriu imens, deși dacă ne uităm pe hartă se pare că e mică, fiindcă permanent lumea face un fel de comparație între ea și Rusia, care e vecină, sau China, dar e o țară cu 126 de milioane de oameni populație, cu o întindere de la prefectura Okinawa, cel mai de sud punct, care-i aproape de Taiwan, până în Hokkaido, care chiar se învecinează cu Federația Rusă, cu o natură foarte bogată, cu oameni foarte muncitori, foarte bine educați. Deci, atunci când vorbim despre o țară, dacă vorbim despre Moldova, Moldova este și moldovenii, da? Dacă vorbim despre Japonia, Japonia este și japonezii și faptul că această țară a prosperat atât de mult, că a înaintat cu pași rapizi în progresul economic, în progresul tehnologic vorbește despre oamenii săi, despre capacitățile japonezilor care, așa cum am zis, au și o educație serioasă, au și o disciplină, au și o cultură foarte bogată și toate aceste elemente luate la un loc fac ca națiunea să dăinuie, ca țara să progreseze.
Vocea Basarabiei: Dle ambasador, dar atunci când zicem că Japonia sprijină Republica Moldova ca această integrare europeană să fie una cu șanse, stăm și ne gândim, Japonia este departe, de ce manifestă interes ca Republica Moldova să facă parte din UE?
Dumitru Socolan: Atunci când vorbim despre sprijinul Japoniei pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană, ne referim la sprijinul pentru modernizarea țării. Ne sprijină, pentru că interesul Japoniei este de a avea pe mapamond cât mai mulți prieteni care împărtășesc aceleași principii și valori, or Republica Moldova, cetățenii care au votat pentru acest guvern așa cum au votat, au manifestat, hai să spunem, solidaritate cu aceleași principii și valori, cu care sunt solidari japonezii. Deci, ei votează sau aleg politicieni care împărtășesc aceleași principii și valori, respectiv atunci sprijinul Japoniei este mai consistent, deși ei ne-au sprijinit în diferite perioade, și atunci când în Moldova erau alte guverne și alte opțiuni au fost manifestate de către alegători. Acesta este elementul principal, că noi împărtășim cu Japonia aceleași principii și valori.
Și în Japonia multe reforme durează mult, cum ar fi, de exemplu, în Armata Națională
Vocea Basarabiei: Ca să ajungă Republica Moldova în UE, trebuie să promoveze reformele. Știu că din partea Japoniei a venit inclusiv sprijin bugetar pentru implementarea reformelor și politicilor de redresare economică. Și acest sprijin iarăși contează foarte mult pentru Republica Moldova, pentru că chiar se confruntă cu aceste probleme. Cetățenii ce vor? Vor salarii mai mari, vor pensii mai mari, bugetul e sărac și atunci partenerii de dezvoltare, partenerii externi încearcă să ajute Republica Moldova, cel puțin să se mențină pe această linie de plutire și ca nivelul de trai să nu scadă și mai mult.
Dumitru Socolan: Așa este. Cred că vă referiți la acordul semnat pe 10 iulie curent la Chișinău de acordare a unui credit concesional de 100 milioane de dolari cu rată foarte mică, cu un termen de rambursare foarte mare. Da, el este preconizat pentru a sprijini, în special, economia țării în această perioadă foarte grea, pentru a acorda cetățenilor speranța că țara va reuși să treacă de această perioadă grea pentru a le acorda sprijin. Știm că ne așteaptă o perioadă mai acută în ceea ce privește energia, dacă eventual se vor scumpi din nou resursele energetice, dar și pentru promovarea reformelor, pentru că reformele necesită de asemenea resurse financiare. Apropo, acordul a fost semnat pe 10 iulie, dar zilele trecute, chiar săptămâna trecută acordul a intrat în vigoare.
Vocea Basarabiei: Repede s-au mișcat ambele părți.
Dumitru Socolan: Repede, da, și la noi, și la ei.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă o reformă făcută acolo, în Japonia, ca să ne dăm și noi seama cât de mult acceptă cetățenii să facă și ei sacrificiu, când e vorba că un domeniu trebuie să fie reformat? Cum se fac acolo reformele, de jos în sus, de sus în jos?
Dumitru Socolan: Bine, eu sunt în Japonia din noiembrie 2021. Pot să vă spun că nu am văzut încă o reformă care să înceapă în mandatul meu și să fie finalizată. Pot să vă zic că sunt diverse discuții pe unele, nu știu dacă să le numesc reforme, dar pe unele propuneri, inițiative care vin de la guvern, de exemplu, pentru a optimiza unele procese în țară sau dacă vorbim, de exemplu, de securitatea națională, după începerea războiului, în Japonia, de asemenea, au fost luate unele decizii în ceea ce privește securitatea națională, apărarea națională și, respectiv, acolo la fel vor avea loc reforme, dar se vorbește de o perioadă, când vorbim de apărarea națională că vor dura 5-6 ani aceste procese de reajustare la condițiile noi a ceea ce este acum Armata Națională a Japoniei. Sau dacă vorbim de alte procese, iată, nu-i reformă, dar este, de exemplu, posibil că ați auzit acum despre deversarea apelor de Fukushima, revărsarea apelor tratate de la Fukushima în Oceanul Pacific. De asemenea, este un proces despre care lumea trebuie să cunoască foarte bine și aici se dă dovadă de transparență enormă, guvernul comunică foarte mult cu publicul, cu concetățenii, pentru că este un domeniu de interes vital pentru cetățeni și ei trebuie să știe în detalii despre ce este vorba. Posibil că ați văzut, recent premierul Kishida a mers la Fukushima, a stat în fața obiectivelor și a luat masa din produse maritime. Și aceasta este o metodă să sesizezi foarte mult în Japonia că este dialog.
Vocea Basarabiei: Și cât de aproape sunt guvernanții de cetățeni…
Dumitru Socolan: Da.
Vocea Basarabiei: Despre Japonia ce se zice? Că a știut și a putut să investească foarte mult în educație.
Dumitru Socolan: Și continuă să investească foarte mult în educație, și în educație de toate nivelele, de la grădiniță, școală până la studii superioare, centre științifice. Și noi avem moldoveni care merg în Japonia și contribuie la procesele științifice care se petrec acolo.
Vocea Basarabiei: Și este adevărat că acolo sunt localități unde numărul de copii e mic, dar școlile continuă să activeze?
Dumitru Socolan: Știți, nu pot să vă zic acum, nu vreau să ghicesc.
Vocea Basarabiei: Am văzut reportaje pe care le-au făcut mediile străine.
Dumitru Socolan: Ceea ce pot să vă zic, cu siguranță, nu am observat, nu am sesizat că ar fi o discuție în societatea japoneză despre închiderea școlilor, nu există așa ceva, există discuții, există griji, există ca subiect de discuție între partide, între partidul de guvernământ și opoziție, deci, metodele, procesele necesare de a fi implementate pentru a îmbunătăți situația în ceea ce privește natalitatea, în ceea ce privește copiii, în ceea ce privește îmbătrânirea populației.
Vocea Basarabiei: Dar acum ne dăm prea bine seama, având un buget mare, totuși, statul reușește să acopere toate domeniile astfel încât cetățenii să se împace cu gândul că toată atenția este acordată omului în această țară. Sunt tineri din Republica Moldova care au ales să facă studii în Japonia, era în creștere numărul celor care doresc să ajungă să studieze în această țară, unii spuneau că au plecat acolo din curiozitate, alții, din contra, spuneau că au plecat, pentru că aveau certitudinea că acolo se face carte.
Dumitru Socolan: Într-adevăr, se face carte. Sunt diferiți concetățeni care au venit din variate motive la studii în Japonia…
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă „din variate motive”?
Dumitru Socolan: Unii au avut un interes pentru Japonia, pentru țară din copilărie. Eu cunosc tineri care au început a învăța limba japoneză în Moldova, în condițiile pe care le avem noi, apropo, foarte modeste, pentru studierea limbii japoneze, dar au studiat așa cât au putut, au mers acolo, au mai studiat limba pe loc și au făcut studiile în japoneză în Japonia. Să faci Dreptul în japoneză în Japonia este…
Vocea Basarabiei: Greu și foarte greu, așa cum spuneau pe timpuri că în Franța e foarte greu să studiezi Dreptul.
Dumitru Socolan: Așa este, da, și eu am un respect enorm față de acești tineri.
Vocea Basarabiei: Dar câți tineri astăzi ar învăța sau e greu să cunoaștem numărul lor, probabil unii au ajuns cu pașaportul românesc?
Dumitru Socolan: Nu vreau să speculez, dar, da, o mare parte din concetățeni merg cu pașaport românesc, pentru că este regim fără vize și e mai ușor.
Vocea Basarabiei: Dar comunitatea moldovenilor e mare în Japonia?
Dumitru Socolan: Noi vorbim de o cifră de circa 250-300 de concetățeni.
Vocea Basarabiei: Doar?
Dumitru Socolan: Doar.
Vocea Basarabiei: Atât de puțini?
Dumitru Socolan: Comparativ cu 30.000 în Portugalia – e foarte puțin.
Vocea Basarabiei: Asta am vrut să vă întreb, zic, e un număr foarte mic.
Dumitru Socolan: E mic. Dar e departe, e nevoie să cunoști limba, deci fără limba japoneză e greu să trăiești în Japonia.
Vocea Basarabiei: Președinta Maia Sandu, la finele anului trecut, a vizitat Japonia, a mers acolo să participe la o conferință, dar a avut întrevederi cu conducerea de vârf a Japoniei, ceea ce se crede că iarăși a avut un impact benefic asupra dezvoltării cooperării bilaterale, însă mai puțini demnitari de la Tokyo vin în vizită în Republica Moldova.
Dumitru Socolan: De acord.
Vocea Basarabiei: Apropo, și dna Gavrilița, pe când era premieră, a fost în Japonia.
Dumitru Socolan: Da. Deci, eu mă bucur că am reușit într-un an practic să dinamizăm esențial dialogul politic între țările noastre, a început cu întâlnirile ministrului Popescu în Germania, discuția la telefon, ca să meargă apoi dna prim-ministru Gavrilița să se întâlnească, de asemenea, cu omologul, cu premierul Kishida, ca în decembrie să avem și vizita dnei președinte Maia Sandu, care, de asemenea, a avut un program foarte încărcat, foarte dinamic, practic ea nu a reușit să vadă Tokyo, pentru că mergea de la o întrevedere la alta, dar au fost foarte bune întrevederi, inclusiv cu prim-ministrul Kishida, dar și mediul de afaceri care este unul foarte solid în Japonia și ne-a reușit să avem această legătură.
Vocea Basarabiei: Vă întrebam, de ce nu prea vin demnitarii din Tokyo la Chișinău?
Dumitru Socolan: Vor veni, noi discutăm, noi lucrăm, e o problemă…
Vocea Basarabiei: Distanța?
Dumitru Socolan: Nu atât distanța, cât, știți, membrii guvernului japonez, de la prim-ministru până la secretarii de stat, care, de asemenea, sunt politicieni, trebuie să se afle pe teritoriul Japoniei atât timp cât parlamentul este în sesiune, deci cu foarte rare excepții are dreptul, chiar ministrul de externe, care ar părea că trebuie să fie o persoană care călătorește mult…
Vocea Basarabiei: Deci, ei pot fi oricând invitați?
Dumitru Socolan: Ei oricând pot fi invitați, dar practic trebuie să fie prezenți permanent în parlament acolo și asta este foarte greu. Deci, ei merg în străinătate doar când sunt în vacanțe, și atunci când merg în străinătate aleg, de regulă, o regiune pentru a vizita mai multe țări în regiune. Noi ținem la control această situație, vreau să vă spun.
Vocea Basarabiei: Dar e o practică bună, probabil ar putea să o împrumute și Republica Moldova, să fie miniștrii pe loc.
Dumitru Socolan: Este criticată în Japonia, să știți.
Vocea Basarabiei: E criticată, de ce?
Dumitru Socolan: Este criticată, pentru că nu dă prea multă flexibilitate politicienilor japonezi, membrilor guvernului, care, în special acum, când lumea a devenit mult mai dinamică, lumea a devenit mult mai mică, trebuie să mergi și să te întâlnești cu omologii, dar tu nu poți ieși din țară, pentru că uite așa sunt procesele. Deci, nu vreau să zic că e bună, că e rea, este așa cum este și noi ținem cont de ea. Eu vreau să vă spun că nu voi numi acum persoane concrete, dar membri ai Guvernului Japoniei știu despre doleanța noastră de a-i vedea aici, la Chișinău, au interesul pentru a veni la Chișinău, au manifestat acest interes, l-au vocalizat, așteptăm să alegem o perioadă convenabilă.
Atunci când este vorba despre factorul extern, opoziția și guvernarea din Japonia mereu au un consens absolut
Vocea Basarabiei: Dar cum se împacă acolo puterea și opoziția, în general, cât de mult înțeleg ca și cei de la guvernare, și cei care sunt adversarii guvernării să încerce să soluționeze o parte din problemele care apar, ca să ne dăm seama cum se discută în alte țări și să comparăm cu ceea ce se întâmplă la noi?
Dumitru Socolan: Nu știu dacă e cel mai reușit lucru să vorbesc despre discuțiile dintre guvern și opoziție, dar vreau să zic un lucru, deci, ceea ce am observat și în alte state, nu doar în Japonia, și ceea ce mi-aș dori mult și la Chișinău, că atunci când este vorba despre poziția țării în ceea ce privește partenerii externi, acolo este un consens absolut, nu veți găsi un politician japonez care să vorbească ceva în contradictoriu cu guvernul, în dialogul cu partenerii străini.
Vocea Basarabiei: Deci, asta înseamnă că e o cultură politică în acea țară? Dar cultura dintre cele două țări – Republica Moldova și Japonia -, ce perspectivă are să se întețească, să zic așa, această cooperare sau să se facă schimb de experiențe, pe dimensiunea culturală sunt organizate multe evenimente, de la expoziții până la spectacole?
Dumitru Socolan: La Teatrul „Eugene Ionesco” în anul curent au fost 3 trupe din Japonia, au participat la BITEI.
Vocea Basarabiei: La Bienală…
Dumitru Socolan: Petru Vutcărău este oaspete des în Japonia, și nu doar oaspete, el vine cu treabă, el vine să pună spectacole acolo la teatre japoneze. Deci avem cooperarea aceasta, ne-am dori să fie o cooperare mai intensă și pe diferite paliere, pentru aceasta trebuie să manifestăm și noi interes, ca trupe artistice, ca, nu știu, artiști pentru Japonia. Sincer să vă spun, va fi publică această emisiune, deci nu prea am avut mesaje sau solicitări din partea, hai că nu vom numi acum, de genul: „Dle ambasador, nu ne-ați ajuta să facem un turneu prin Japonia?”. Aceasta nu se va întâmpla mâine-poimâine, pentru că japonezii, de asemenea, planifică pe termen lung, așa cum era și cazul în Germania, din experiență cunosc, dar cu cât mai degrabă începi, cu atât mai degrabă se va realiza.
