Vocea Basarabiei: În Republica Moldova se vorbește mult despre politică, poate mai puțin despre economie. L-am invitat să vorbim mai mult despre ceea ce se întâmplă în domeniul economic și cum ar trebui să se dezvolte economia națională pe comentatorul politic, dar și comentator economic Victor Ciobanu. Dl Ciobanu, ce trebuie să știm noi despre activitatea economică? Experții ne spun că situația nu este bună și că prea puține eforturi se fac ca cel puțin să i se explice cetățeanului unde a ajuns economia, e pusă pe butuci, nu e pusă pe butuci.
Suntem în recesiune, economia crește foarte lent și avem o programare de rămânere în urmă pentru mult timp
Victor Ciobanu: Oficial suntem în recesiune, noi avem mai multe trimestre consecutive în care avem creștere economică negativă, la noi niciodată nu s-a pus problema să avem creștere accelerată. Am avut perioade, apropo, dacă acum să ne referim până la „furtul miliardului”, guvernul Filat a înregistrat creșteri foarte bune de 9, chiar 11% anual, a fost, dar chestia aceasta a fost ștearsă prin toate mișmașurile care s-au făcut în sectorul bancar și asta nu a condus de fapt la o creștere simțitoare a nivelului de trai. Bine, salariile cresc și pensiile încet-încet cresc, dar este un ritm foarte lent și noi avem programată o rămânere în urmă pentru totdeauna, pentru că mă uit iarăși la prognozele pe care le publică Banca Națională, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, noi vom crește în anii următori cu 3 la sută, 4 la sută, 5 la sută. Dacă am crește cu 7 la sută anual, asta înseamnă că în 10 ani am dubla PIB-ul, deci minimum 7% trebuie să avem, dacă am avea 14% anual, noi în 5 ani am dubla PIB-ul, iată care trebuie să fie obiectivul. Și atunci revenim la întrebarea dvs. – ce trebuie să se întâmple?
Vocea Basarabiei: Dvs. ați vorbit despre o ambiție a celor care guvernează, că ar trebui să fie clară și să pregătească și societatea ca să știe că cei care stau la cârma țării au politici, au viziuni, știu de ce și știu cum. Pe de altă parte, ce auzim noi de la cei care guvernează? Că totuși criza energetică e cea care a influențat foarte mult.
Victor Ciobanu: Da, foarte mult, este un factor exogen, dar uitați-vă că această criză a influențat practic toate țările și noi am fost cei care am pătimit probabil cel mai mult, ajungând la inflația-record în anul trecut de 34%, pentru că în țările din regiune, chiar și în Ucraina pe timp de război, inflația a fost mult mai mică decât la noi.
Vocea Basarabiei: Explicați acest lucru, pentru că tare des aud această întrebare de la cetățeni: de ce în Ucraina, unde e război, prețurile sunt mai mici, inflația e mai mică?
Victor Ciobanu: Exact!
Vocea Basarabiei: Dar ce se crede? Ucraina are resurse energetice proprii, Ucraina este ajutată de partenerii externi, în Ucraina situația e cu totul alta, pentru că e o țară mare și chiar dacă invazia rusă e în Ucraina mai mult de 500 de zile, totuși nu s-a stopat din producere.
Victor Ciobanu: Atunci când a început spirala asta a inflației să tot crească și să crească, permanent, chiar și postul dvs. și multe alte posturi îmi cereau tot timpul explicații și eu ziceam: „Uitați-vă, Banca Națională are practic o singură pârghie – să ridice rata de bază cu care ea creditează băncile comerciale”. Într-un fel este o pârghie clasică a Băncii Naționale, dar în economie toate lucrurile au de obicei, ca și moneda, două fețe. Deci, pe de o parte, tu oprești inflația, pe de altă parte, ridicând această rată de bază, tu faci creditul atât de scump, încât el devine inaccesibil pentru agenții economici. Și eu tot timpul în comentarii ziceam asta, este 12, o să fie 15 rata și iată a ajuns până la peste 20 Banca Națională. Până la urmă, aceste creșteri sunt contraproductive și lucrează contra economiei. Și aici mă întorc la cealaltă parte, pentru că guvernul precedent avea oarecum această tentație să paseze mingea spre Banca Națională, dar eu cred că multe lucruri totuși depind de guvern, dacă ne referim la această inflație. Am studiat piețele din Republica Moldova și ca rezultat am ajuns la concluzia că nu există piață în Republica Moldova care nu este fie monopolistă, clasic monopol a fost piața de gaz până anul trecut, iar pe celelalte eu le-am numit cvasi-monopoliste.
Vocea Basarabiei: Și care sunt celelalte?
Victor Ciobanu: Uitați-vă, importul de petrol, sunt trei companii mari care importă petrol, ele sunt în înțelegeri de cartel, tot timpul dictează prețul, indiferent că sunt scheme prin care ei printr-un offshore introduc, până la urmă se ajunge la un preț foarte mare și mai departe ceilalți distribuitori procură de la ei și prețurile s-au răspândit. La medicamente, la importul de carne a fost cazul acela faimos, când erau 14 importatori de carne de pasăre înregistrați pe o singură adresă poștală.
Cândva am spus că modelul nostru de fapt se reduce la export de moldoveni, import de produse
Vocea Basarabiei: Da, dar stăpânul era unul.
Victor Ciobanu: Stăpânul era unul, desigur. Și atunci, noi mimăm, de fapt, că avem concurență liberă, economie de piață ș.a.m.d., dar în realitate nu se întâmplă nimic. Cândva am spus că modelul nostru de fapt se reduce la export de moldoveni, import de produse. Avem diaspora aceasta de circa un milion de cetățeni care trimite bani și permite economiei Moldovei să se mențină oarecum pe linia de plutire, dar de fapt ce sunt aceste remitențe, aceste circa două miliarde de dolari care vin în țară? Două miliarde de dolari, dacă le împărțim la populația de două milioane, avem o mie de dolari, deci avem mai puțin de 100 de dolari pe lună, aceștia sunt bani de cheltuială – pentru facturi, pentru magazin, produse, medicamente, acestea în niciun fel nu sunt investiții. Punctul-cheie care ne lipsește ca să pornim motoarele este lipsa de investiții masive în economia Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Când vorbim despre dezvoltarea economică și dvs. ziceți că e o lipsă acută de investiții, de ce nu vin investitorii să-și plaseze capitalul aici?
Victor Ciobanu: Aici revenim la marea problemă a Republicii Moldova, pentru că mulți ani, să recunoaștem, s-a speculat că există un conflict cu Transnistria, care, după mine, mai mult s-a speculat, pentru că pentru investiții, de exemplu, la Bălți sau la nordul țării, sau la sud, în Cahul ș.a.m.d., Transnistria practic în niciun fel nu a influențat această situație. Problema era de alt gen, mulți zic că trebuie să fie un regim fiscal facil, nu este adevărat, investitorii vin în diferite țări cu diverse regimuri, ei se acomodează, dacă fiscalitatea este mai mare, respectiv taxele se plătesc, costurile de producție sunt mai mari. Sunt două lucruri de bază, dacă e să vorbim tehnic, unul este infrastructura și noi până acum vorbim de căile de acces și ne amintim de toate minunățiile, inclusiv din zonele libere, unde mai vin totuși investitori, relativ mici, dar care oricum creează locuri de muncă și dacă vă uitați la exportul din Republica Moldova, pe primul loc sunt mașinile electrice și echipamentele, deși noi nu producem mașini electrice. Acestea sunt exact întreprinderile acestea care lucrează în acest regim low în care se importă, noi asamblăm ceva și exportăm. Este ceva, dar este foarte puțin. Și al doilea lucru fundamental pentru un investitor este statul de drept, pentru ca atunci când apar anumite probleme, inclusiv în raport cu autoritățile, și noi știm că organele de control, tot felul de lucruri care se întâmplă cu agenții economici există o judecată. Noi suntem în situația în care iată suntem la jumătate de mandat al unei guvernări care a câștigat alegerile prezidențiale, pe urmă parlamentare, sub lozinca „lupta contra corupției și reforma justiției”. Iată aici guvernarea a eșuat lamentabil, deci nici reformă, nici luptă contra corupției. Da, se mișcă un pic lucrurile, acum vedem tot felul de știri care vin din partea Procuraturii Anticorupție, pentru că avem om nou acolo, iată ieri și dosarul Plahotniuc, în sfârșit, după atâția ani a ajuns în judecată, da, cu o sumă derizorie după cât s-a furat, de 30 și ceva de milioane, acolo de fapt vorbim de miliarde care au fost scoase din țară, dar oricum este un pas înainte. De aici ceva se mișcă, în sistemul judecătoresc totul moare, deci iată asta este problema-cheie care împiedică investitorii, pentru că cum vine un investitor? El fie angajează o firmă de consultanță, fie prin alți investitori care deja sunt prezenți își face informațiile cum este acolo, cum s-ar putea de investit. Și i se spune: „Nu te-am sfătui, că sunt mari probleme. Unicul lucru în care există oarecare garanții, asta e să ne ascundem după gardul acesta care se numește Zonă Economică Liberă, pentru că atunci aici au venit mașinile din Germania și de aici au plecat înapoi”.
Vocea Basarabiei: Eu deseori mai vorbesc și cu oameni de afaceri din România și ei spun că pentru dânșii e foarte greu să ia o decizie dacă să-și aducă banii aici în Republica Moldova sau nu, pentru că mai sunt și șmecherii, și interese.
Victor Ciobanu: Evident că nu suntem în situația de până la 2019, când activam în cadrul unui stat capturat și atunci efectiv orice afacere care începea să crească un pic mai mult decât nivelul cela minim era preluată.
Vocea Basarabiei: Dl Ciobanu, dar vreau să-mi explicați și mie, și celor care urmăresc această emisiune, totuși, de ce agenții economici din stânga Nistrului ar fi puși într-o lumină mai bună, când e vorba despre exporturi?
Victor Ciobanu: De ce spuneți că sunt puși într-o lumină mai bună? Ei sunt într-o situație mai bună, pentru că…
Vocea Basarabiei: Au facilități…
Victor Ciobanu: Haideți să discutăm atunci și scandalul de ieri în care noul bașcan a declarat că i se fură 500 de milioane din bugetul Găgăuziei, pentru că… În primul rând, nu sunt 500, dar sunt 500 în 5 ani, este restituirea TVA-ului și doi: să ne amintim cum a fost această clauză oferită regiunii găgăuze.
Vocea Basarabiei: Atunci când i s-a oferit statutul de autonomie…
Victor Ciobanu: Nu, nu, atunci când Voronin a făcut un deal cu Adunarea Populară a găgăuzilor și le-a oferit această restituire de TVA din bugetul de stat, iar Adunarea Populară l-a destitui pe Dumitru Croitor din funcția de bașcan. Asta a fost. Și atunci mă întreb: dar cum se simte agentul economic de alături care stă în Cahul sau în zonele adiacente? De ce el trebuie să fie tratat altfel decât cel din Găgăuzia? Exact același lucru s-a întâmplat la noi cu Transnistria, pentru că tot timpul a fost o problemă, în primul rând, politică și deloc economică. Haideți să discutăm situația de anul trecut, când gazul ieftin a fost oferit în partea stângă a Nistrului și noi am luat gazul scump, în schimb am primit energie electrică și am câștigat prin asta. A fost o decizie din care se putea, deci este ușor să fii patriot, să strigi că noi finanțăm separatismul, haideți în mijloc de iarnă să renunțăm la curent electric, să tăiem gazul în partea ceea ș.a.m.d., deci este efectiv o problemă, a cărei rezolvare este net superioară cred că capacităților guvernărilor de la Chișinău.
Vocea Basarabiei: Parcă e o nedreptate când un agent economic de acolo plătește un leu pentru energia electrică pe care o consumă sau pentru gaz…
Victor Ciobanu: Sigur că e o nedreptate. Asta chiar populația și doi, dacă vă referiți la agentul economic, uitați-vă compania Lafarge și firma ceea a lui Andronachi și toți cei de la Plahotniuc care au mai rămas, nu mai știu cine, că ei tot timpul se schimbă acolo, dar când deschizi internetul peste tot este BPM, care pe gaz ieftin, pe electricitate ieftină produce ciment, fierbe beton ș.a.m.d., lucruri care-s evident mult mai ieftine decât pe malul drept și atunci concurența nu este loială. Iată că avem nou șef, nou Consiliu al Concurenței, eu deocamdată n-am auzit și n-am văzut nimic de acolo să iasă, dar este o situație foarte clară de concurență neloială.
Vocea Basarabiei: Dar dacă, totuși, Rusia nu va ajunge la un numitor comun cu Ucraina ca să poată tranzita gazul pe teritoriul Ucrainei, atunci situația se schimbă și în stânga Nistrului?
Victor Ciobanu: Se schimbă radical și dramatic, eu aș zice.
Vocea Basarabiei: Și cât de pregătite sunt autoritățile Republicii Moldova ca să poată ține piept acestei provocări?
Victor Ciobanu: Cred că nu sunt pregătite, pentru că în aceste condiții noi vom importa gaz la prețul de piață, respectiv Tiraspoltransgaz-ului îi vom spune: prețul este următorul, dar până acum prețul pentru Tiraspol nu conta, pentru că ei oricum nu-l achitau. Și iată s-a acumulat acea datorie de 10 miliarde de dolari, care într-un moment X vor ieși la suprafață și aceste pretenții vor fi adresate Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Chișinăul a repetat cu insistență că nu-și asumă acele datorii.
Victor Ciobanu: Încă de la ministrul Lazăr, care a spus minciuni în direct și tot timpul spunea că datoria este separată juridic, oficial, deci malul stâng, malul drept ș.a.m.d. Ceban, șeful de la Moldovagaz, ne minte în continuare, pentru că această datorie este pe un cont care oricum este la balanța Moldovagaz și, respectiv, se contabilizează ca datorie. Noi cândva probabil într-un arbitraj internațional după încheierea războiului vom putea contesta această datorie ca fiind una creată artificial de Gazprom în susținerea separatismului. Este un proces extrem de complicat, pentru că dacă să luăm partea comercială, mă rog, sunt date furnizate, este datorie. Aici dacă mergem printr-un arbitraj comercial, pierdem la sigur, dar invocând toate…
Vocea Basarabiei: Dl Ciobanu, dar și Gazprom-ul trebuie să-și presoare cenușă pe creștet, de ce oferă în continuare gaz gratuit pentru stânga Nistrului?
Victor Ciobanu: Noi cunoaștem, Gazprom-ul niciodată nu a fost o întreprindere comercială, tot timpul a fost extensia politicii rusești.
Vocea Basarabiei: Bine, e bâta politicului de acolo.
Victor Ciobanu: Exact.
Vocea Basarabiei: Și atunci, ei nesiliți de nimeni au continuat să ofere acest gaz gratuit pentru stânga Nistrului?
Victor Ciobanu: Și vor continua.
Vocea Basarabiei: Și cum să ai pretenții să-ți fie achitate aceste datorii, dacă tu singur ai acceptat că oferi în continuare gaz pe degeaba?
Victor Ciobanu: Noi, ca cetățeni, putem să ne lamentăm, juriștii sunt mult mai duri, ei spun: „S-a livrat. În contract ce scrie? Dacă Republica Moldova sau Moldovagaz acceptă, îl dă Tiraspoltransgaz -ului”. Deci, noi într-un fel acceptăm, îi dăm și acesta este un pas care deja ne culpabilizează în acest aspect.
Nu cred că vom avea o criză umanitară în stânga Nistrului, pentru că așa strâmb cum merg lucrurile, dar ele oarecum se mișcă
Vocea Basarabiei: Noi discutăm puțin despre ceea ce ar putea să se întâmple în stânga Nistrului, dar unii experți, care cunosc foarte bine situația, spun că s-ar putea să se ajungă la o criză umanitară și o criză umanitară ar însemna o presiune enormă pe partea dreaptă a Nistrului.
Victor Ciobanu: Exact. Nu cred că se va ajunge până la o criză umanitară, pentru că așa strâmb cum merg lucrurile, dar ele oarecum se mișcă, da, cu gazul cela pe care ei nu-l plătesc și, până la urmă, regiunea și produce, și exportă. Știm foarte bine cine este Sheriff-ul, care exportă bine-mersi. Situația se poate agrava în condițiile în care în caz de război Ucraina refuză acest tranzit și gazul gratuit nu mai nimerește în regiunea transnistreană, atunci ne-am pomeni în fața unei crize de proporții, atunci da, noi suntem deschiși, le oferim, dar cu preț comercial, ei nu sunt gata să preia acest gaz la acest preț.
Vocea Basarabiei: Și dacă ei vor spune că nu au bani să achite?
Victor Ciobanu: Respectiv, nu vor primi gazul și atunci, cum am zis, suntem într-o criză majoră.
Vocea Basarabiei: E o situație foarte delicată, ea trebuie să fie anticipată, mai bine să nu se ajungă.
Victor Ciobanu: Anticipate trebuiau mai multe lucruri. Anul trecut eram în plin război, dar în fază incipientă, Ucraina a respins primele atacuri și deja se vedea că este clar încotro este trendul, cum se va încheia acest război și atunci spuneam că noi suntem iarăși în condițiile acestei strategii de securitate din nu știu care an, oare chiar nu se vede că, gata, se schimbă această arhitectură, că iată Ucraina este ca și membru NATO? Bine, după război, atunci avem România în NATO, Ucraina în NATO, Republica Moldova se ține cu mâinile și picioarele de neutralitate. A, că populația noastră este sau felul moldoveanului de a gândi este: și cu rușii, și cu nemții, să fie bine, pace și sănătate ș.a.m.d. este una, dar aici este obligația politicienilor să vină, să meargă, să explice. Mă întreb: de ce pe timpul lui Voronin susținerea vectorului european a ajuns la 72 la sută? Pentru că Voronin s-a mai gândit și a spus că integrarea europeană este un lucru bun și atunci, ca partid de guvernare, el a translat către electoratul său acest mesaj și el a fost înregistrat de acele sondaje. Revin la declarația anului 2005, când toate partidele parlamentare au semnat acea declarație pentru vectorul european al Republicii Moldova. Deci a fost posibil? A fost posibil! Acum suntem în 2023 și iarăși vedem tot felul de declarații, ba Dodon zice că noi trebuie să fim cu rușii, de Șor nu mai vorbesc, acolo totul este clar și sper ca acest partid care, de fapt, partid n-a fost niciodată, a fost un proiect comercial organizat de Plahotniuc, apropo, ca un partid politic și până la urmă…
Vocea Basarabiei: Dar de ce i-ar fi trebuit lui Vladimir Plahotniuc formațiunea lui Șor?
Victor Ciobanu: Lui Plahotniuc tot timpul i-a plăcut să joace cu multe partide și el încerca de unde o să-i iasă și iată a apărut Șor, care era foarte abil în chestiile acestea cu împărțitul banilor. Apropo, proiectul este ingenios, foarte tehnologic, să găsești toți pensionarii, să le culegi datele, să le dai cartele în magazinele sociale, să-i ai pe toți, sub aspect tehnologic este lucrat perfect, doar că sub aspect juridic este corupție absolut deschisă a alegătorilor și lucrurile acestea trebuie odată și odată curmate, pentru că altfel nu avem competiție politică, ci altceva.
Vocea Basarabiei: Se discută mult și despre soarta Aeroportului Internațional Chișinău, s-a vorbit că e un lucru bun că acest obiectiv strategic a revenit în posesia statului, doar că după ce a revenit în posesia statului unii politicieni au încercat să acrediteze ideea că totuși nu e bine statul să-i gestioneze treburile.
Victor Ciobanu: Noi suntem foarte superficiali atunci când folosim cuvinte la întâmplare și asta o fac politicienii în fiecare zi. Deci, nu ținem cont de context, că a revenit în posesia statului, nu este bine că a revenit, este bine că în condițiile în care a fost furat de Șor și adus în acel hal, folosit în toate modurile, a revenit în posesia statului – punctul unu. Doi: unii politicieni spun că este mai bine să fie concesionat. Doamne ferește! De ce Doamne ferește? Pentru că Șor a făcut cu Lazăr și cu asta care au umblat cu mișmașuri, au scos toți competitorii, dar dacă era o concesiune pe bune și atunci veneau operatori din Franța, Germania, Marea Britanie etc., nu ar fi fost aeroportul nostru deja unul model? Ar fi fost! După mine, un operator, dacă este cu renume și este european, este mult mai bun decât statul care gestionează, pentru că statul gestionează prost, dar exact argumentele acestea s-au adus de către Valeriu Lazăr și gașca lui atunci când s-a dat aeroportul și lumea pur și simplu mai atentă, când a văzut Habarovskie avialinii, a înțeles totul de fapt. Și contractul cela de concesiune, deci iarăși trebuie să ținem cont de context, a fost prost că i s-a dat lui Șor printr-o schemă, ca să se înfrupte și să fure de acolo și ați văzut că au furat nu doar aeroportul, dar și Air Moldova, până la urmă, s-a dus de râpă. Deci, tot ce se dă prin scheme și se dă la prețuri derizorii, până la urmă, nu este competitiv și doi: dacă dăm cuiva, atunci pe bune, într-adevăr, concurs absolut deschis, transparent, în care participă toți cei care doresc. Și desigur, cu condiția ca statul Republica Moldova să aibă de câștigat, nu de pierdut în urma acestor parteneriate și contracte de concesiune.
Spînu a fost numit la Infrastructură pentru a aduce un bun rezultat la locale, deoarece acolo sunt proiectele importante – drumuri, amenajări, reparații
Vocea Basarabiei: Ce părere aveți despre remanierile guvernamentale care s-au făcut?
Victor Ciobanu: Sunt contradictorii, după părerea mea. În primul rând, nu s-au explicat aceste plecări, relativ evident era la Ministerul de Interne după scandalul de la aeroport, dar mai indicată era totuși persoana șefului Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi, și nu ministra Ana Revenco. Ceilalți iarăși, eu nu cred că dna Dabija, care a fost secretar general în timpul lui Spînu și a devenit ministru, acum iarăși a revenit în postul de secretar general, a făcut un lucru prost, înseamnă că se descurcă. Deci este inexplicabilă această plecare și acum revenim la aceste candidaturi: unul cvasi-necunoscut la Interne vine de la Armata Națională, care, nu știu, să-i acordăm un credit de încredere, dă Doamne să facă treabă, dar este cel puțin o mișcare bizară. Cu Dan Perciun cred că e o mișcare foarte proastă, pentru că dl Perciun împreună cu Marcel Spatari au făcut un lucru enorm și extraordinar în construcția acestui sistem de compensații sociale.
Vocea Basarabiei: Reformării domeniului social…
Victor Ciobanu: Da, el de la comisia parlamentară și dl Spatari din postul de ministru, pentru că eu eram sigur, știind situația cu digitalizarea în ministerele noastre, că acest lucru nu va funcționa. Eu eram sigur și le spuneam colegilor că sunt sceptic. Iată că a funcționat și, într-adevăr, acesta-i un mare merit și atunci când omul stă doi ani de zile și cunoaște la perfecție deja un domeniu, iar domeniul social eu cred că este unul primordial pentru orice partid, eu înțeleg că deputaților le place să stea în comisii pe relații externe sau juridice, dar socială este foarte importantă. Să iei un specialist bun și să-l trimiți la Educație, cred că-i un lucru prost.
Vocea Basarabiei: Dar revenirea dlui Spînu?
Victor Ciobanu: Spînu, revenind la Infrastructură, eu cred că el a convins, hai să zicem generic, partidul, ca să nu mergem mai departe, prin faptul că vin alegerile și atunci Spînu oricum este un manager de partid, care gestionează campaniile electorale și-i este mult mai la îndemână în alegeri locale să gestioneze din Ministerul Infrastructurii, acolo unde-s toate proiectele pe drumuri, pe amenajări în teritorii, deci are toată resursa administrativă de fapt la îndemână. Și eu cred că acest argument a contat mai greu decât prejudiciul de imagine care oarecum este legat de Spînu sau de plecarea lui împreună cu guvernul Gavrilița. Așa cum nu s-a explicat de ce a căzut guvernul Gavrilița, de fapt, am dedus că doar ca să-i scoată pe Spînu și pe Litvinenco, pentru că altă explicație nu a existat, așa nu ni se explică nici acum de ce revine Spînu în această funcție. Și eu cred că acest obiectiv este acum principal pentru el, obținerea unui rezultat bun la alegerile locale din această postură de ministru al infrastructurii și, dacă acest rezultat va fi unul bun, atunci dlui Spînu i se deschid perspective și mai interesante în față. Eu aș anticipa un pic, pentru că dacă e să ne uităm la garnitura guvernamentală, în niciun caz nu-i aparține dlui Recean, de fapt, dl Recean nu are echipă la guvern.
Vocea Basarabiei: Și atunci, unii se întreabă cât va mai rezista Dorin Recean în fruntea guvernului?
Victor Ciobanu: Păi, după alegeri vom afla răspunsul la aceste speculații pe care le-am făcut.
Vocea Basarabiei: Dvs. faceți aluzie că ar putea să îl înlocuiască dl Spînu?
Victor Ciobanu: Vom vedea, dacă va avea rezultate la alegeri, pentru că acesta tot nu este un lucru bătut în cuie. PAS-ul nu stă prea bine în orașe și, respectiv, trebuie să compenseze cu satele rezultatul general, ca să iasă oarecum bine. Și dacă-i va reuși, atunci va avea cred că mână liberă.
