Vocea Basarabiei: Astăzi l-am invitat la emisiune pe dl Artur Mija, care este secretar general al guvernului în Cabinetul de miniștri condus de Dorin Recean, a venit în această funcție din parlament, acolo unde a acces pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, dar mai are practică de a activa în cadrul executivului, pentru că a fost șef de cabinet al premierului Maia Sandu în 2019, atunci când a exercitat această funcție dna Sandu. Astăzi vom încerca să aflăm dacă e cu șansă ca instituțiile publice să fie eficiente și integre, vom cunoaște care sunt problemele, perspectivele și soluțiile reformei administrației publice locale, avem subiecte importante pe marginea cărora să discutăm. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Artur Mija: Bine v-am găsit! Vă mulțumesc pentru invitație.
Vocea Basarabiei: Mulțumim pentru disponibilitate. Ziceam că vrem să aflăm de la dvs. dacă e greu, dacă e ușor ca instituțiile publice să devină instituții în care să aibă încredere cetățeanul, pentru că atunci când discuți cu omul de la firul ierbii el ce spune? – „Mai bine nu merg, pentru că e mare birocrația, pentru că cinovnicul mă tratează de sus în jos, pentru că parcă îmi este dator să-mi rezolve o problemă”, iar dacă cetățeanul crede că nu poate rezolva problema, atunci el încearcă să caute alte căi nu tocmai legale și despre acest lucru se spune că s-ar numi corupție. E cu șansă ca aceste instituții ale statului să devină funcționale și să activeze așa cum își dorește cetățeanul?
Artur Mija: Cu siguranță e cu șansă, dar trebuie să depunem eforturi consistente pentru o perioadă lungă de timp, cu o viziune foarte clară, astfel încât acest lucru să se întâmple. Avem diferite instituții în Republica Moldova, instituții care sunt eficiente și prestează serviciile într-un mod calitativ.
Vocea Basarabiei: Care sunt acestea?
Artur Mija: Am putea, bunăoară, mai nou să dăm ca exemplu o instituție de la nivel central, Consiliul Audiovizualului. Este o instituție în care, odată cu schimbarea conducerii, reformele sunt vizibile, tratamentul este unul nediscriminatoriu pentru posturile TV care sunt monitorizate și, din punctul nostru de vedere, Consiliul Audiovizualului face un lucru bun. Mai mult, chiar și misiunea de evaluare a constatat că pe sectorul de reglementare ce ține de activitatea Consiliului Audiovizualului s-au înregistrat progrese semnificative. Avem și instituții care sunt undeva la mijloc, care luptă cu…
Vocea Basarabiei: Și la mijloc care ar fi, dle Mija?
Artur Mija: Multe, probabil o bună parte dintre ele sunt aici, la mijloc, și avem instituții care pe lângă faptul că sunt ineficiente, mai sunt și corupte sau generează un nivel înalt de corupție și pe fiecare dintre…
Vocea Basarabiei: Haideți să le spunem pe nume și acestora.
Artur Mija: Există instituții care prestează servicii în schimbul unui beneficiu financiar, putem să zicem. Și avem cazuri recente la ASP pe domeniul permiselor de conducere. Probabil nu o să fie un secret dacă o să zicem că în acest domeniu corupția este una bine instaurată și fără eforturi susținute n-o s-o putem eradica complet. Alte exemple: Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal, o bună parte dintre organismele de control, deci în acest moment statul are 13 organe de control, care lucrează cu…
Vocea Basarabiei: Ne amintim ce s-a vorbit despre angajații de la ANSA…
Artur Mija: ANSA, totuși este un exemplu de instituție care în ultima perioadă face progrese semnificative.
Vocea Basarabiei: Se reformează?
Artur Mija: Se reformează, este o instituție care după reorganizare este de model european, în procesul de reorganizare au fost optimizate peste 300 de poziții, se digitalizează, avem și o statistică, aproximativ 40 la sută din serviciile ANSA sunt prestate în format digital. Și știm că echipa de conducere de la ANSA face eforturi astfel încât să digitalizeze toate serviciile publice pe care le prestează agenților economici.
Vocea Basarabiei: Ca să nu uit, m-am gândit și la cei care organizează achizițiile publice. Iată, nu există aproape reprezentant al administrației publice să nu vorbească de rău despre activitatea acestor angajați, spunând că parcă intenționat creează situații ca să se vorbească despre faptul că acolo e mare corupția.
Artur Mija: Bine, există și astfel de instituții cum ar fi Agenția de Achiziții Publice sau Inspecția Financiară, unde inițial se formează anumite blocaje, astfel încât serviciul să nu poată fi accesat din prima, după care acest blocaj se scoate artificial.
Vocea Basarabiei: Acum stau și mă gândesc, acolo activează angajați nu de ieri și nu de azi.
Artur Mija: Da.
După 32 de ani, încă nu avem un sistem electronic centralizat cu implicarea tuturor autorităților și cu o evidență a funcționarilor
Vocea Basarabiei: Și oamenii de acolo și-au găsit o zonă de confort, că e critici, ei știu că sunt criticați, dar ca să încerce de la ei să schimbe situația e mult mai greu, pentru că deseori se vorbește despre rezistența care se opune.
Artur Mija: Într-adevăr, în sistem există rezistență, există un grad mare de inerție, de principiu forțele care au contribuit ca sistemul să existe în modul în care există și funcționează în acest moment se vor opune de fiecare dată când cineva din extern o să încerce să reformeze acel sistem. Capacitatea guvernului central este una limitată, încercăm să prioritizăm, să alegem instituții care: 1) au un management nou, cu o viziune corectă asupra lucrurilor și 2) sunt de importanță mare pentru cetățeni și eforturile noastre ca guvern central le redirecționăm, în primul rând, în aceste instituții, pentru că putem arăta rezultate rapid pentru un număr mare de cetățeni sau un număr mare de agenți economici care beneficiază de aceste servicii.
Vocea Basarabiei: Dar uneori mai aud și o altfel de abordare a problemei, că cei care activează… Apropo, câți funcționari există în Republica Moldova?
Artur Mija: E o întrebare foarte bună și dacă e să vorbim de probleme, aceasta este probabil una dintre primele probleme care trebuie să fie abordate. După 32 de ani de independență, Republica Moldova nu cunoaște câți funcționari publici are angajați.
Vocea Basarabiei: Adică de ce e o enigmă?
Artur Mija: La modul practic fiecare instituție a statului, fie că ea este autoritate și ca noțiune, conform legii, doar în autorități sunt funcționari publici. De exemplu, la Agenția Servicii Publice nu lucrează funcționari publici.
Vocea Basarabiei: N-au statut de funcționari publici?
Artur Mija: Nu au statut de funcționari publici. Deci, când vorbim de funcționari publici sunt funcționarii din Cancelaria de Stat, ministere, parlament și autoritățile de sub guvern, cum ar fi ANSA, ANSP, APP, Antidoping ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Toate agențiile.
Artur Mija: Toate, în afară de ASP, care deși se cheamă că este agenție, acolo nu sunt funcționari publici, dar de principiu toate aceste instituții și agenții au așa-numitul stat de personal. Și, de exemplu, la ANSA în statul de personal erau 1.600 de persoane înainte de reformă, acum sunt semnificativ mai puțini, dar câți de facto sunt angajați și câți de facto primesc salarii, de fiecare dată când solicităm aceste informații este nevoie de o perioadă lungă de timp la Ministerul Finanțelor să se colecteze, să se agreeze această informație.
Vocea Basarabiei: Și de ce e atât de greu de cunoscut numărul exact?
Artur Mija: Pentru că nu există un sistem în care în momentul angajării într-o funcție publică ești introdus în sistem, ordinele de angajare, de atribuire a salariului, de concediu, de concediu din cont propriu ș.a.m.d. să fie făcute în acel sistem. Deci, după 32 de ani statul nu are un sistem electronic centralizat în care să funcționeze toate autoritățile și să ducă evidența funcționarilor.
Vocea Basarabiei: Bine, dar aproximativ totuși trebuie să cunoașteți o cifră?
Artur Mija: Aproximativ vorbim de 15 până la 20 de mii de funcționari publici și deja în ASP, deși sunt priviți ca cinovnici, nu au statutul respectiv de funcționari publici, în ASP sunt 3 mii de oameni, de exemplu.
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă să fii funcționar public?
Artur Mija: Înseamnă o mare responsabilitate, dar trebuie să recunoaștem că avem o inerție. Cred că după foarte mulți ani în care funcționarii publici au considerat că lucrul lor este să miște documente și să dea răspunsuri în termenul prevăzut de legislație, cred că s-a pierdut un pic noțiunea și scopul unui funcționar public. Or, un funcționar public trebuie să presteze servicii de calitate pentru cetățean și pentru business, adică să lucreze pentru oameni. Din păcate, în foarte multe instituții ale statului se lucrează pentru documente, să ne asigurăm că pe masa mea e curat, nu e niciun document, că-l dau în timpul stabilit mai departe pe următoarea masă și tot așa. Și ne-am transformat din funcționari publici, mulți dintre noi cu rol de conducere care gestionăm echipe și trebuie să aducem îmbunătățiri, în poștași care primim documentul și-l expediem la următoarea masă.
Vocea Basarabiei: Eu acum n-o să numesc ministerele din cadrul cărora am discutat cu mai mulți funcționari și îmi ziceau că niciodată nu-și pot explica atitudinea unui funcționar care zice: „Păi nu, dacă avem la dispoziție 30 de zile să-i răspundem cetățeanului, îi răspundem în ziua a 30-a”, dar tot funcționara de acolo îmi zicea că la acea solicitare răspunsul puteai să-l oferi nici nu în zile, dar în ore, dar așa era percepută atitudinea acestui funcționar față de cum se rezolvă o problemă în Republica Moldova.
Artur Mija: Vreți să vă dau un exemplu, fără a numi instituția?
Vocea Basarabiei: Da.
Artur Mija: Noi am avut situații și noi vorbim, avem agenții de digitalizare, am avut și vicepremier pentru digitalizare, ne dorim să digitalizăm, noi am avut instituții care în momentul în care serviciul de clienți primea un e-mail, primul lucru pe care îl făcea funcționarul, imprima e-mailul, îl ducea să-l înregistreze în cancelaria instituției, după care îl dădea pe procedură, așa, cu toată procedura birocratică, cu coordonări, cu indicații scrise pe foiță, prinse cu clamă ș.a.m.d., într-un final primea răspuns pe format de hârtie, îl dactilografia în e-mail și răspundea. Iată am avut și așa situații.
Vocea Basarabiei: Și acum stau și mă gândesc, totuși, noi, contribuabilii, vărsăm bani în bugetul de stat ca să avem niște funcționari de calitate, care nu ar împiedica, să zic așa, actul eficient al guvernării, dar s-ar implica astfel ca să fie de folos pentru cetățean. O să vorbim încă 30 de ani că e atât de greu de urnit carul din loc?
Artur Mija: Cu siguranță, nu. Eu vreau să vă asigur că schimbări în sensul acesta s-au început și este bine că după mulți ani avem, în sfârșit, adoptată o strategie în domeniul administrației publice, avem și un program de implementare și o să facem eforturi serioase ca să schimbăm această obișnuință a funcționarilor publici din a lucra cu documente în a lucra pentru oameni.
Vocea Basarabiei: Deci, strategia de reformare a administrației publice e un document așteptat de atâta vreme și care crede că totuși ar putea să pună baza unei reforme autentice în administrația publică, doar că uneori se mai confundă și aici, ce înseamnă o reformă a administrației publice? Cei de jos spun că ar trebui să înceapă această reformă de sus, cei de sus spun că cei de jos ar trebui să fie inițiatorii acestei reforme. În general, cum vedeți dvs. punerea în practică a acestei strategii?
Artur Mija: Strategiile se pun în practică prin programele de implementare. Noi la guvern am aprobat recent și programul de implementare pentru 3 ani, programul presupune un șir de acțiuni bugetate, cu termen-limită și cu persoane responsabile de implementarea lor. Acum, filosofic vorbind, dacă ar trebui să fie pornită de la cap sau generată de jos, din punctul meu de vedere și managementul spune că o schimbare autentică poate fi declanșată doar de la nivel superior, însă în același timp nu trebuie să neglijăm rolul administrației publice locale în acest caz.
Am distrus autenticitatea unei mese de discuții, am redus la o formalitate conceptul de consultare publică
Vocea Basarabiei: Nivelul întâi?
Artur Mija: Nivelul întâi și, de exemplu, executorii din ministere sau din alte autorități și contribuția pe care ei pot s-o aducă la elaborarea unui astfel de document important. Noi și la nivelul de consultare publică mai trebuie să lucrăm, și aici noi avem o percepție greșită despre ce înseamnă consultările publice și modul în care ele trebuie să fie organizate.
Vocea Basarabiei: De ce e greșită percepția? Cine trebuie să stea la masa de discuții?
Artur Mija: Propriu-zis masa de discuții e o problemă, pentru că noi am trivializat conceptul, am redus la o formalitate conceptul de consultare publică. Ca să avem consultări publice autentice trebuie să se întâmple câteva lucruri: unu – autorul să fie gata să schimbe conceptul. Și asta înseamnă că consultările publice trebuie să înceapă la o etapă foarte incipientă, atunci când abia se conceptualizează reforma, documentul de politici, legea etc.; al doilea lucru – să fie consultată pe larg, și nu doar cu asociațiile, trebuie să fie consultați beneficiarii nemijlociți, pentru că atunci când se consultă asociațiile doar, există un risc de a limita anumite…
Vocea Basarabiei: Asociațiile, mediul asociativ, da?
Artur Mija: Mediul asociativ, organizațiile nonguvernamentale, care reprezintă sindicate, patronate, același Congres al Autorităților Locale ș.a.m.d. Deci trebuie să ne asigurăm că în procesul de consultare sunt consultați și beneficiarii, și ultima parte e ceea ce ține de instrumentele utilizate.
Vocea Basarabiei: Eu înțeleg ce vreți să spuneți, că apar interesele fiecărui grup, segment și atunci el încearcă să-și apere interesele și uneori poate fi în defavoarea cetățeanului.
Artur Mija: Da. Și la instrumente, noi ce facem? Noi dezvoltăm o lege undeva pe intern într-un minister, o plasăm în momentul în care este documentul gata pe participagov.md, în cel mai bun caz; în cel mai rău caz nu-l plasăm sau îl plasăm pe o rubrică numai noi știm unde pe site-ul ministerului…
Vocea Basarabiei: Și cine găsește rubrica…
Artur Mija: Și cine o găsește și este interesat ș.a.m.d. Și după care organizăm o ședință, un apel public, nu ne asigurăm să-l vadă foarte multă lume și cine reușește să vină pe aceia îi consultăm și… cam atât.
Vocea Basarabiei: Păguboasă această abordare…
Artur Mija: Noi avem multe concepte bune pe care le tratăm superficial. Și ultima etapă este că cei consultați trebuie să știe dacă propunerea lor a fost luată în considerare și se va regăsi eventual în documentul de politici publice, nu neapărat să fie acceptată sau acceptată integral, dar chiar și în momentul în care se zice că am luat act de propunerea ta, dar nu o considerăm oportună din cauza 1, 2, 3. Deci trebuie să existe o trasabilitate a propunerilor înaintate.
