Istoricul și cercetătorul Ruslan Șevcenco susține că mai multe evenimente din istoria găgăuzilor au fost tratate diferit de către diverși autori în dependență de viziunile sau antipatiile lor, precum și au fost politizate. Iar acest lucru a dus la crearea unor mituri false despre trecutul istoric al găgăuzilor, iar ca rezultat o bună parte a populației găgăuze a devenit jertfa propagandei, precum că atitudinea față de ruși ar fi mai bună decât față de propriul popor, transmite deschide.md.
„După datele lui Mihail Guboglo, circa 30% din găgăuzi au numit patria lor – Uniunea Sovietică, și doar 16% – Moldova. Față de propriul popor aveau încredere 64% din găgăuzi, față de ruși – 67,5%. Constatând cele menționate și apreciind această situație drept catastrofală, noi considerăm că principalul scop al politicii de stat în regiunea UTA Găgăuzia trebuie să fie o dezmințire a acestor mituri: bine planificată, bine gândită și consecventă și aprofundarea tezei că locuitorii regiunii Găgăuze sunt în primul rând locuitori ai Moldovei și nu ai Rusiei sau ai altor state. Statul dispune de mai multe metode de realizare a acestui obiectiv, trebuie doar de inițiat măsurile respective și trebuie să ne conducem în acest lucru de cuvintele marelui politician francez, cardinalul Richelieu: „Eu nu am avut alți dușmani, în afară de dușmanii statului. Totul ce am făcut eu, se făcea pentru gloria și pentru măreția Patriei mele”, a relatat Ruslan Șevcenco în cadrul conferinței „Aspecte socio-culturale ale găgăuzilor în istoria R. Moldova. Integrarea găgăuzilor în spațiul socio-cultural, economic, politic și juridic al R Moldova”.
Potrivit istoricului, autoritățile de la Chișinău ar trebui să depună mai multe eforturi ca să apară lucrări, prin care să fie combătute miturile despre găgăuzi. Să fie realizate conferințe, mese rotunde și întâlniri cu cititorii, întâlniri cu elevii, cu lucrătorii puterii raionale, prin care să fie convinși că în primul rând și pe primul loc trebuie să fie cetățenia R. Moldova și a altor state.
„De asemenea, trebuie să fie publicate monografii și manuale de istorie, în care să fie istoria adevărată, și nu falsificată a găgăuzilor. Și acest lucru va contribui la ceea ce a spus dl Stepan Bulgar despre necesitatea creării unei istorii regionale a Gagauz Yeri. Desigur acest lucru trebuie să fie realizat, dar după ce vor apărea lucrări scrise de specialiști în domeniu, în care miturile despre istoria găgăuzilor să fie contestate argumentat, conform rigorilor istoricilor”, propune Ruslan Șevcenco.
Cu referire la relațiile dintre comunitățile științifico-istorice din UTA Găgăuzia și cele de la Chișinău a vorbit, în debutul conferinței, rectorul Universității de Stat din Moldova, profesorul universitar Igor Șarov. El a subliniat că dincolo de situația politică din societate, relațiile istoricilor de la Chișinău și cei din Găgăuzia au fost dintotdeauna relații bune.
„Relațiile noastre cu istoricii din Găgăuzia au fost întotdeauna bune, două mese rotunde de discuții sunt câteva din multiplele acțiuni, care au fost organizate de către Universitatea de Stat din Moldova împreună cu Universitatea din Comrat, cu care avem o colaborare foarte bună. Sunt sigur că în anumite aspecte ale problemelor care sunt politizate în societate, rolul istoricilor este unul deosebit. Rolul istoricilor în societate, cu evidențierea problemelor care pe parcursul anilor ne-au unit în privința scoaterii în evidență a acestora – a fost, este și va fi o predilecție nu numai a Universității de Stat din Moldova, dar și a tuturor entităților care sunt implicate în aceste procese”, a subliniat Igor Șarov.
De asemenea, rectorul a salutat prezența la conferință a istoricilor, a reprezentanților din domeniul dreptului, a reprezentanților din domeniul științelor conexe și ai misiunii OSCE. În context, rectorul USM a apreciat înalt colaborarea între Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea din Comrat.
