Uniunea Europeană (UE) ar trebui să introducă o plafonare temporară a preţului la gazele naturale, aşa cum cer majoritatea statelor membre, până când va putea fi adoptat un nou index al preţurilor, a declarat miercuri, 5 octombrie, în Parlamentul European, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite Reuters.
„Introducerea unei plafonări generale a preţului la gaz este o soluţie temporară până când vom dezvolta un nou index al preţurilor în UE care să asigure o mai bună funcţionare a pieţei, iar Comisia a început să lucreze deja la asta”, a declarațat președinta Comisiei Europene.
„O astfel de plafonare a preţului la gaz trebuie concepută corect pentru a garanta securitatea aprovizionării”, a adăugat preşedinta CE în plenul PE la Strasbourg.
Comisia Europeană a propus până acum o plafonare a preţului doar pentru gazul rusesc, temându-se, la fel ca Germania, că o limitare a preţului la toate importurile de gaz ar ameninţa aprovizionarea europenilor, determinându-i pe producători să aleagă alte destinaţii.
Însă o majoritate a statelor membre – 15, printre care Franţa, Belgia, Italia şi Polonia – cer o plafonare generală. Comisia a fost însărcinată cu prezentarea unor propuneri înaintea unui summit al UE la sfârşitul acestei săptămâni şi a unei reuniuni a miniştrilor Energiei la 11 şi 12 octombrie.
Von der Leyen a spus că executivul european „este pregătit să discute o plafonare a preţului la gazul folosit pentru a produce electricitate”, care ar fi „o primă etapă spre o reformă structurală a pieţei de electricitate” europene.
„Însă trebuie să analizăm de asemenea preţurile la gaz care vizează industria, încălzirea”, a adăugat ea.
„Vom lucra cu statele membre pentru a reduce preţurile la gaz şi pentru a limita volatilitatea lor, cu scopul de a limita impactul manipulării preţurilor de către Rusia”, a mai spus şefa executivului comunitar.
„Mai multe ţări membre sunt în favoarea acestui lucru, iar noi suntem mai bine pregătiţi”, a precizat ea, subliniind că plafonarea preţurilor la gaz în general ar fi „o soluţie temporară” într-o „perioadă excepţională”.
Germania, care era ţara cel mai puternic dependentă de gazul rusesc, a respins până acum ideea unei plafonări a preţurilor la importurile de gaz. Însă Berlinul este sub presiunea partenerilor săi europeni de la anunţul de săptămâna trecută privind un plan naţional de 200 de miliarde de euro pentru a-şi proteja economia mai bine împotriva creşterii preţurilor la energie.
Germania este acuzată că merge singură, unii temându-se că Berlinul le va oferi companiilor sale un avantaj în raport cu concurenţii lor din ţările care nu au mijloacele de a finanţa un „scut” atât de puternic împotriva exploziei preţurilor la energie.
„Este primordial să menţinem condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa noastră unică din Uniunea Europeană”, a subliniat Von der Leyen, fără a menţionat totuşi Germania. „Fără o soluţie europeană, riscăm fragmentarea”, a avertizat ea.
Von der Leyen a mai afirmat că va explica într-o scrisoare adresată liderilor din UE, care se reunesc de joi, 6 octombrie, la Praga, faptul că UE ar trebui să introducă un sistem comun de achiziţie a energiei.
Şefa CE a atras atenţia totodată că ţările din UE trebuie să îşi intensifice protecţia infrastructurii esenţiale, prin realizarea de teste de stres şi prin supravegherea prin satelit pentru a detecta potenţiale ameninţări.
„Actele de sabotaj împotriva conductelor Nord Stream au arătat cât de vulnerabilă este infrastructura noastră energetică. Este în interesul tuturor europenilor ca această infrastructură esenţială să fie mai bine protejată”, a declarat ea în discursul din PE.
