Guvernarea și-a stabilit termenul limită pentru finalizarea reformelor necesare aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vicepremierul Nicu Popescu spune că până în anul 2030 țara trebuie să fie pregătită pentru aderare.
Totuși, potrivit oficialului, pe interiorul Uniunii Europene există aspecte politice subiective care ar putea tergiversa procesul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, notează IPN.
Vicepremierul Nicu Popescu spune că de la începutul anului a avut numeroase întrevederi cu oficiali străini în timpul cărora subiectul prioritar de pe agenda a fost criza de securitate din regiune. Șeful diplomației de la Chișinău spune că întreaga comunitate internațională se pregătește pentru efectele unui război prelungit în Ucraina.
„În baza analizalor, există multe temeri că războiul va continua, războiul ar putea dura în acest an, mai mult, s-au putea extinde în perioada 2024- 2025. Riscul unui război prelungit este foarte mare, asta nu înseamnă că linia frontului se va schimba semnificativ, dar atât timp cât nu există acordul părților privind încetarea războiului, el va continua. În același timp, Guvernele tuturor statelor se pregătesc pentru tot spectrul de scenarii și același lucru îl facem și noi”, a spus Nicu Popescu în cadrul emisiunii „Новая неделя с Анатолием Голя” de la TV8.
În același timp, ministrul afacerilor externe și integrării europene spune că agenda europeană și realizarea reformelor necesare aderării rămân prioritatea guvernării. Guvernarea este determinată să-și onoreze toate angajamentele asumate față de UE până în 2030.
„Și președintele Maia Sandu a menționat că scopul nostru este să finalizăm reformele necesare aderării până în 2030. Avem un termen de 7 ani pentru a realiza ceea ce depinde de noi. Dar întotdeauna pe interiorul Uniunii Europene există și partea politică în baza căreia unele procesele pot fi accelerate sau, din contra, tergiversate. În cazul obținerii statutului de țară candidată pentru Republica Moldova războiul din Ucraina nu reprezenta o garanție că vom obține acest statut. Mult timp s-a discutat ca doar Ucraina să obțină statut de țară candidată, iar Moldova și Georgia să obțină doar perspectiva de aderare. Dar grație eforturilor noastre pe domeniul politicii externe, acest lucru s-a întâmplat” a mai spus Nicu Popescu.
Oficialul a mai menționat că Republica Moldova nu participă la reuniunile care au loc pe platforma CSI, astfel manifestându-și dezacordul față de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Nicu Popescu spune că acum are loc analiza beneficiilor acordurilor semnate cu CSI, iar ulterior va fi luată decizia finală privind o eventuală renunțare la statutul de membru CSI.
„În CSI nu vedem procese care au loc și care ar fi în interesul Republicii Moldova. Au loc unele întâlniri, dar noi nu participăm la ele. Acesta este răspunsul nostru la agresiunea rusă împotriva Ucrainei. La export noi avem probleme încă din anul 2006, iar odată cu trecerea timpului vedem că această organizație devine tot mai puțin relevantă pentru țara noastră. La modul practic, Republica Moldova nu participă la reuniunile acestei organizații și foarte clar își expune dezacordul în raport cu agresiunea rusă din Ucraina. Fiecare minister și agenție din Republica Moldova face analiza impactului acordurilor semnate în cadrul CSI. În funcție de această analiză va fi luată decizia”, a remarcat vicepremierul Nicu Popescu.
