VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Irina Vlah: Statul trebuie să ofere programe de studiere a limbii române

Capacitatea tinerei generații de a învăța limba română depinde de programele educaționale finanțate de către autorități. O spune bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, potrivit căreia în regiunea găgăuză există dorință din partea copiilor de a învăță în limba română, însă statul nu încurajează acești copii prin finanțarea programelor de studii. În cadrul unor dezbateri publice organizate de Agenția de presă IPN, Irina Vlah a menționat că unicul liceu cu predare în limba română din Comrat a devenit neîncăpător pentru copiii regiunii care-și doresc să învețe în română.

Guvernatorul UTA Găgăuzia spune că pentru a avea o societate în care limba română este vorbită fluent de toate minoritățile naționale sunt necesare programe de studii finanțate de autorități și condiții adecvate acestui proces. Liceul cu predare în limba română din Comrat, renovat cu sprijinul financiar al României, este un exemplu elocvent că elevii regiunii sunt dornici să învețe limba română.

„Visul meu este ca în fiecare sat și oraș din Republica Moldova să fie câte o instituție de învățământ cu predare în limba română, alta cu predare în limba maternă, alta – în limba engleză. Părinții și copiii trebuie să aibă posibilitatea de a alege. Atunci când vor fi create astfel de condiții, situația de va schimba. Ce avem acum în Comrat sau Vulcănești? În municipiul Comrat avem șapte licee și doar un liceu cu predare în limba română. În acest an în liceul cu predare în limba română avem 72 de copii în clasa întâi.

Este mult, pentru că în anul 2015 în acest liceu în clasa întâi erau 12 elevi. Copiii acum învață pe holuri pentru că săli de clasă nu sunt. Dacă am fi avut mai multe școli cu predare în limba română, copiii și părinții ar fi luat mai des astfel de decizii. Asta depinde de autorități”, a spus Irina Vlah.

Irina Vlah spune că autoritățile centrale investesc prea puțin în domeniul învățământului din Republica Moldova. Potrivit guvernatorului, în prezent, este imperios necesară încurajarea tinerilor specialiști de a activa în domeniul educației, întrucât majoritatea profesorilor care preiau în școli sunt de vârstă pensionară.

„Statul nu finanțează programe de studiere a limbii române, programe de studiere a limbii materne (găgăuze). Anul trecut pentru studierea limbii găgăuze era necesară alocarea a 6 milioane de lei și partidul de guvernare nu a votat pentru acest lucru.

În prezent, partenerii de dezvoltare sunt mai interesați decât autoritățile centrale ca locuitorii regiunii să învețe limba română sau găgăuză. Cea mai sensibilă sferă este cea a învățământului și acesta este domeniul în care trebuie să investim cel mai mult.

Investițiile în învățământ nu oferă rezultate peste un an sau cinci, dar dacă dorim o societate elevată trebuie în primul rând să susținem profesorii. Trebuie să investim în cadrele didactice, sunt persoanele care i-ar putea determina pe copii să iubească limba română”, a spus Guvernatorul UTA Găgăuzia.

Irina Vlah a venit cu propriul exemplu de studiere a limbii române. Bașcanul Găgăuziei spune că autoritățile trebuie să le ofere copiilor posibilitatea de a învăța limba română de la vârste fragede, astfel încât divizarea societății pe criteriul limbii vorbite să țină de trecut.

„Eu am învățat limba română la 48 de ani, este o limbă foarte dificilă. De aceea, copiii trebuie să înceapă a învăța limba română de la 2-3 ani. Cu cât mai devreme învață limba română, cu atât vor comunica mai ușor în română. Pentru acest lucru avem nevoie de programe de studii și de consens în societate.

Trebuie să avem capacitatea de a vorbi diferite limbi și de a fi toleranți unii față de alții. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, încă 31 de ani vom vorbi la această temă”, a mai spus Irina Vlah.

Dezbaterea la tema „Cum funcționează limba română în calitate de instrument al armonizării relațiilor sociale în Republica Moldova? Rolul autorităților și așteptările cetățenilor în acest proces”, a fost ediția a 261-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect realizat de Agenție de presă IPN și susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Autor

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.